Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 229/2004

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
18 mai 2004
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 553 din 22 iunie 2004
Citat de
1 act
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 11.934 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Republică 1

  • Decizia nr. 134/2004 23 martie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) …

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Toader și Irina Toader în Dosarul nr. 8.537/2003 al Tribunalului Bihor - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 februarie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 8.537/2003, Tribunalul Bihor - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Sorin Toader și Irina Toader, părți vătămate recurente în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală sunt contrare prevederilor cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), în art. 21 alin. (1), (2) și (3) și, respectiv, în art. 124 alin. (2) din Constituție, republicată. Se motivează că prin textul criticat "se realizează o discriminare în ce privește tratamentul juridic aplicat pentru infracțiunile de drept comun, care sunt săvârșite de militari și de persoane care au calitatea de notar public, judecător etc., deși nimeni nu este mai presus de lege".

În fapt, autorii excepției i-au chemat în judecată pe numiții Sorin Pantea și Gabriela Pantea pentru săvârșirea față de ei a infracțiunilor de amenințare, insultă și calomnie, prevăzute în art. 193, respectiv în art. 205 și 206 din Codul penal. Judecătoria Aleșd, prin Sentința penală nr. 331/2003, a hotărât, în baza art. 285 din Codul de procedură penală, scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia spre soluționare Parchetului Militar Oradea, cu motivarea că Sorin Pantea are calitatea de militar. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs autorii excepției, iar în fața Tribunalului Bihor au ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate.

Tribunalul Bihor - Secția penală consideră că excepția este neîntemeiată, arătând că nu se încalcă prevederile art. 16 și 124 din Constituție, republicată, prin faptul că plângerea prealabilă se adresează organului competent să efectueze urmărirea penală, dacă aceasta este îndreptată împotriva unor persoane care au o calitate specială.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997

privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei instituții.

Guvernul apreciază că dispozițiile criticate sunt norme procesuale de competență, în deplin acord cu dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, care nu garantează acest acces la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul având posibilitatea instituirii unor reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. Se arată totodată că regula instituită prin dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Astfel, este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor procesuale necesare bunei administrări a justiției, cu respectarea ansamblului normelor constituționale.

Referitor la pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate cu dispozițiile art. 16 din Constituție, republicată, se arată că aceasta nu poate fi reținută, întrucât art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală nu vizează nici unul dintre criteriile de discriminare prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituție, republicată. În concluzie, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că, în raport cu prevederile art. 16 din Constituție, republicată, critica dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece există o diferență între situația grupului de făptuitori care cuprinde civili și militari și situația grupului de făptuitori format numai din civili. Deosebirea este dată de prezența militarilor, care sunt supuși unui tratament juridic diferit, în sensul că legiuitorul a instituit reguli speciale cu privire la organul competent să efectueze urmărirea penală. Se apreciază că este neîntemeiată și critica dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală în raport de dispozițiile art. 21 din Constituție, republicată, întrucât prin textele criticate se asigură tocmai accesul liber la justiție, în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale persoanei vătămate. În ceea ce privește critica dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală față de prevederile art. 124 din Constituție, republicată, Avocatul Poporului apreciază că textul constituțional invocat, care se referă la înfăptuirea justiției, nu are incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, dispoziții care prevăd că plângerea prealabilă se adresează "organului competent să efectueze urmărirea penală, când plângerea prealabilă este îndreptată contra unui judecător, procuror, notar public, militar, judecător și controlor financiar de la camera de conturi județeană, controlor financiar de la Curtea de Conturi sau contra uneia dintre persoanele arătate în art. 29 pct. 1".

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), potrivit cărora: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; (2) Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 21 alin. (1), (2) și (3), conform cărora: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime; (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept; (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil", precum și ale art. 124 alin. (2), care prevăd că "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală prin raportare la dispozițiile

art. 16 și 21 din Constituție, republicată, prin Decizia nr. 134 din 23 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 29 aprilie 2004.

Cu acel prilej, respingând excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut că dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în fața legii, întrucât "stabilirea unor reguli speciale de competență după calitatea persoanei și a unor reguli de procedură diferite pentru anumite situații nu reprezintă o încălcare, ci o confirmare a principiului egalității, care presupune tratamente juridice deosebite pentru situații diferite".

Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu îngrădesc dreptul de acces liber la justiție, deoarece prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite, semnificația prevederilor înscrise în alin. (2) al art. 21 din Constituție, republicată, fiind aceea că "legiuitorul nu poate exclude de la exercitarea unor drepturi pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social".

În sfârșit, în cadrul aceleiași decizii, Curtea a mai statuat că dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil [drept garantat de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum a fost revizuită, text constituțional invocat de altfel de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate], întrucât "textul criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil".

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția adoptată prin decizia citată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Curtea mai constată că dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, contrar celor susținute de autorii excepției. Astfel, stabilirea de către legiuitor, în temeiul prerogativelor conferite acestuia de dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, a unor reguli speciale de sesizare a organelor judiciare pentru anumite situații limitativ stabilite de lege nu este de natură să aducă atingere principiului constituțional ce consacră unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, câtă vreme aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice sau similare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al

art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Toader și Irina Toader în Dosarul nr. 8.537/2003 al Tribunalului Bihor - Secția penală.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 mai 2004.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
________________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.