Decizia nr. 45/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Nicolae Rugină în Dosarul nr. 1.653/54/2016 al Curții de Apel Craiova -

Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 743D/2017.

2.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, pentru Agenția Națională de Integritate, cu delegația depusă la dosar. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.017D/2017, nr. 2.180D/2017 și nr. 2.687D/2017, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Gheorghe Bece, Vergil Dascălu și Marin Cioană, în dosarele nr. 122/54/2017, nr. 482/54/2017 și nr. 462/54/2017 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal, în toate dosarele, răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, pentru Agenția Națională de Integritate, cu delegațiile depuse la dosare. Lipsesc autorii excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Consilierul juridic al Agenției Naționale de Integritate și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.017D/2017, nr. 2.180D/2017 și nr. 2.687D/2017 la Dosarul nr. 743D/2017, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul consilierului juridic al Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens susține, în esență, că prevederile de lege criticate nu sunt discriminatorii și nici nu restrâng niciun drept fundamental. Totodată, legea prevede posibilitatea celui aflat în starea de incompatibilitate de a renunța la calitatea ce atrage incompatibilitatea. În final, invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale.

7.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține că incompatibilitățile prevăzute de dispozițiile criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, iar înlăturarea acestor incompatibilități depinde de cel ales. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.

Prin Încheierea din 6 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.653/54/2016, prin Încheierea din 12 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 122/54/2017, prin Încheierea din 7 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 482/54/2017, și prin Încheierea din 3 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 462/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Nicolae Rugină, Gheorghe Bece, Vergil Dascălu și Marin Cioană, în cadrul soluționării acțiunilor formulate de autorii excepției, privind anularea rapoartelor de evaluare întocmite în anul 2016 și la data de 1 martie 2017, de către Agenția Națională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanții au încălcat regimul juridic al incompatibilităților, deoarece au deținut funcția de primar și de membru în consiliul de administrație al unor unități publice de învățământ, regăsindu-se în situația de la

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 .

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituțiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul localității respective nu ar putea face parte din consiliul de administrație, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate stabilirea acestora.

10.

Autorii excepției mai susțin că prevederile legale criticate aduc atingere în special dispozițiilor constituționale ale

art. 16 alin. (3),

precum și celor ale

art. 37,

întrucât, deși au fost îndeplinite toate condițiile pentru a fi aleși, inspectorii Agenției Naționale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat, în ceea ce îi privește, dreptul de a fi ales. S-a adus, astfel, atingere și prevederilor

art. 53 din Constituție , deoarece li se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situațiile prevăzute de alin. (2) teza a doua a textului pretins încălcat.

11.

Se susține că interzicerea desfășurării activității de membru în consiliul de administrație al unei școli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situațiile prevăzute de

art. 53 din Legea fundamentală . Incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , în cazul unităților de învățământ, consiliul de administrație este format din 7, 9 sau 13 membri, printre care se numără și primarul sau un reprezentant al primarului, ceea ce este perfect legal având în vedere atribuțiile pe care le are primarul, potrivit

art. 63 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . De asemenea, incompatibilitatea nu subzistă, raportată și la prevederile

Legii nr. 313/2015

pentru modificarea

Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 , care prevede că primarii și președinții de consilii județene pot face parte din adunările generale ale asociațiilor de utilități publice, modificând astfel regimul incompatibilităților. Astfel, prin atribuțiile stabilite prin acest act normativ, primarul trebuie să participe în consiliul de administrație al unității de învățământ din localitatea respectivă.

12.

În plus, autorii excepției de neconstituționalitate din dosarele Curții Constituționale nr. 743D/2017 și nr. 2.687D/2017 susțin că prevederile de lege criticate contravin și dispozițiilor

art. 120

și

art. 121 din Constituție , deoarece împiedică primarii să participe la ședințele adunărilor generale ale acționarilor instituțiilor publice de interes local, așa cum este instituția de învățământ a comunei, pentru a cunoaște și a ajuta la rezolvarea tuturor problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. Dacă în

art. 120 din Constituție

se face vorbire despre principiile descentralizării și autonomiei locale a serviciilor publice, pe care trebuie să se întemeieze administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, înseamnă că și activitatea instituției de învățământ, care este o instituție publică, pentru bună funcționare, trebuie să fie coordonată de conducătorul administrației publice din unitatea administrativ-teritorială și să conlucreze cu acesta, respectiv cu primarul, care, potrivit legii, este cel care asigură fondurile necesare pentru toate activitățile școlare, prin bugetul local, și cel care pune la dispoziție locația școlii, asigură baza materială și condițiile normale de desfășurare a procesului de învățământ, se ocupă de igienizare, de reparațiile ce trebuie efectuate în școală, de investițiile necesare pentru ca procesul de învățământ să se desfășoare în bune condiții. Pentru acestea este esențial ca din consiliul de administrație al școlii să facă parte și primarul, pentru a exista o coordonare între cele două instituții în rezolvarea acestor aspecte esențiale pentru existența procesului de învățământ în bune condiții.

13.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire, în esență, la jurisprudența Curții Constituționale. Mai arată că aspectele prezentate în motivarea excepției de neconstituționalitate reprezintă și probleme izvorâte din modalitatea de aplicare a textului.

14.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, din perspectiva situației de fapt care face obiectul judecății pe fond. Astfel, autorii excepției au fost evaluați de Agenția Națională de Integritate în sensul constatării stării de incompatibilitate a acestora, prin cumularea funcției de primar cu calitatea de membru al consiliului de administrației al unei unități de învățământ de stat. Temeiul în vigoare îl constituia

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , raportat la

art. 96 din Legea nr. 1/2011 , forma în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, excepția privește modul în care a fost aplicată legea, prin prisma principiilor de drept ce guvernau starea de fapt, potrivit principiului tempus regit actum, iar nu o situație de neconstituționalitate a prevederilor legale care au constituit temei pentru evaluarea respectivă. Dintr-o altă perspectivă, Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011 . Prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

nu conțin dispoziții discriminatorii, în sensul

art. 16 din Constituție,

ci se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de lege. Critica referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 37 din Constituție

este neîntemeiată, deoarece, prin stabilirea unor incompatibilități între funcția de primar și cea de membru în consiliul de administrație al unor instituții publice, legiuitorul nu a încălcat dreptul de a fi ales. Persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. În consecință, nici dispozițiile

art. 53 din Constituție

nu sunt încălcate prin prevederile de lege criticate. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor

art. 120

și

art. 121 din Constituție , Guvernul observă că normele constituționale stabilesc faptul că primarii funcționează în condițiile legii, ca autorități administrative autonome, și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Astfel, dispozițiile

art. 87 din Legea nr. 161/2003

concură, alături de celelalte prevederi legale incidente, la crearea cadrului legal („în condițiile legii“), în care sunt îndeplinite atribuțiile specifice demnității publice de alesul local la care face referire

art. 87 din Legea nr. 161/2003 .

16.

Avocatul Poporului menționează că își păstrează punctul de vedere astfel cum a fost reținut în

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 ,

nr. 12 din 19 ianuarie 2016

și

nr. 13 din 19 ianuarie 2016 , în sensul că incompatibilitatea funcției de primar cu anumite funcții private nu este o condiție de eligibilitate și înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre ele două calități incompatibile. De asemenea apreciază că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

17.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Aceste dispoziții au următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. Curtea reține că partea introductivă a

art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

a fost modificată prin

articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate. De asemenea,

art. 87 alin. (1) lit. d)

a fost modificat prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. În prezent, dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de

Legea societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de

Legea nr. 31/1990, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;“. Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 .

20.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 37

privind dreptul de a fi ales,

art. 53

referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 120

privind principiile de bază ale administrației publice locale și

art. 121

privind autoritățile comunale și orășenești.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 , criticate din aceeași perspectivă, s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, sau prin

Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, respingând excepția ca neîntemeiată.

22.

La paragraful 15 al Deciziei

nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).

23.

Curtea a mai reținut, la paragraful 16 al Deciziei

nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , că prin prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice. În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). De asemenea, prin

Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018 , paragraful 21, cu privire la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, Curtea a reținut că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească analizează aplicarea legii la cazul dedus judecății, potrivit principiului tempus regit actum.

24.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 16 alin. (3)

și

art. 37 din Legea fundamentală , la paragraful 17 al Deciziei

nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , Curtea a observat că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prin stabilirea unei incompatibilități între funcția de primar și aceea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcție publică în condițiile legii și nici dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, situație în care se află și autorul excepției, iar incapacitatea atașată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanție necesară exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011

și

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38).

25.

De asemenea, la paragraful 18 al

Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016 , Curtea nu a reținut încălcarea dispozițiilor

art. 53 din Constituție , deoarece în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.

26.

Cât privește dispozițiile

art. 121 din Legea fundamentală , prin

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , precitată, Curtea a reținut că acestea nu au incidență în cauză, deoarece consacră, la nivel constituțional, principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, fără a avea vreo legătură cu incompatibilitățile prevăzute de lege pentru funcțiile de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consiliu local.

27.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

28.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor

art. 120 din Constituție , Curtea constată că, pentru considerente similare celor referitoare la pretinsa încălcare a

art. 121 din Constituție , acestea nu au incidență în cauza de față, deoarece statuează că autonomia publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, fără a avea vreo legătură cu incompatibilitățile prevăzute de lege pentru funcțiile de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consiliu local.

29.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Rugină, de Gheorghe Bece, de Vergil Dascălu și de Marin Cioană în dosarele nr. 1.653/54/2016, nr. 122/54/2017, nr. 482/54/2017 și nr. 462/54/2017 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.