Decizia nr. 870/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) lit. b) , art. 98 , art. 106 și ale art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și ale
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Adrian Constantin Crăescu în Dosarul nr. 6.689/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.323D/2017.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.617D/2017, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile
art. 98
și
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Adrian Constantin Crăescu în Dosarul nr. 8.755/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării celor două cauze anterior strigate.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
7.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.617D/2017 la Dosarul nr. 1.323D/2017, care este primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, contrar prevederilor
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, autorul excepției nu a formulat o autentică motivare a excepției, ci s-a limitat la a indica, formal, textele din
Constituție
pretins încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
9.
Prin încheierile din 8 martie 2017 și, respectiv, din 26 aprilie 2017, pronunțate în Dosarul nr. 6.689/325/2016 și, respectiv, în Dosarul nr. 8.755/325/2016, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă și, respectiv, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și ale
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
10.
Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Adrian Constantin Crăescu, în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale formulate împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 106 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , potrivit cărora conducătorul auto în privința căruia a fost dispusă sancțiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce are obligația să se prezinte, până la expirarea respectivei perioade de suspendare, la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, încalcă „drepturile cetățeanului“. În acest sens arată că dreptul de a conduce un autovehicul, obținut în urma promovării examenului de conducere auto, este similar situației în care se obține o anumită diplomă de calificare profesională (de inginer, doctor, jurist, strungar etc.) și, pe cale de consecință, conducătorul auto nu poate fi obligat la repetarea examenului de promovare în cazul săvârșirii unei contravenții la regimul circulației publice, așa cum în niciuna dintre profesiile indicate nu se impune obligația repetării studiilor de specialitate și a susținerii unui nou examen dacă acea persoană a săvârșit o abatere disciplinară sau contravențională în legătură cu profesia sa. Totodată, apreciază că testul pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, la care face referire
art. 106 , ar trebui să se desfășoare la o entitate neutră, cum ar fi Ministerul Transporturilor, care are competențe în materia acreditării și organizării cursurilor pentru instructorii auto și profesorii de legislația rutieră.
12.
Cu privire la dispozițiile
art. 79 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , autorul excepției susține că termenul de 24 de ore pentru prezentarea la o unitate de poliție în caz de accident este prea scurt și că acesta ar trebui modificat la 72 de ore; în același sens se arată că ar trebui să existe și posibilitatea ca părțile implicate în accident să se poată prezenta la orice unitate de poliție pentru constatarea accidentului sau să fie posibilă transmiterea documentelor necesare prin alte modalități de comunicare, contemporane anului 2017.
13.
De asemenea, termenul de două zile lucrătoare prevăzut de
art. 109 alin. (5) din ordonanța de urgență
criticată pentru plata a jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege pentru săvârșirea unei contravenții rutiere este apreciat ca fiind prea mic, în condițiile în care autorul excepției susține că majorarea acestuia nu ar diminua efectul sancționator urmărit prin aplicarea sancțiunii contravenționale. În sfârșit, acesta mai susține că raportarea punctelor amendă la salariul minim pe economie determină un cuantum al amenzilor exagerat de mare, care nu este neapărat raportat la veniturile reale ale contravenienților.
14.
Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă și, respectiv, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă consideră că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.
15.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
16.
Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.323D/2017, consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, autorul excepției nu invocă nicio prevedere constituțională care ar fi încălcată prin prevederile legale criticate, astfel încât excepția nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textul legal criticat și norma constituțională invocată, iar, pe de altă parte, motivările autorului excepției constau în propuneri de modificare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.
17.
În Dosarul nr. 1.617D/2017, punctul de vedere al Guvernului este în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 98
și ale
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , apreciindu-se, în acest sens, că aspectele criticate, referitoare la stabilirea cuantumului amenzilor, la enumerarea criteriilor de individualizare a sancțiunilor sau la termenul în care se efectuează plata amenzii contravenționale, sunt atributul legiuitorului.
18.
Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere, prin care arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale față de exigențele impuse de
art. 16
și
art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală , indicând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
deciziile nr. 853 din 18 octombrie 2012
și
nr. 1.047 din 13 noiembrie 2007 .
19.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
20.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
21.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare și motivării autorului excepției, prevederile
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și ale
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, survenite până la data invocării prezentei excepții. Cu privire la dispozițiile
alin. (5) al art. 109 , Curtea constată că, în prezent, acestea sunt abrogate prin
art. 19 pct. 2 din Legea nr. 203/2018
privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, însă, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze acest text, în redactarea de la data sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:
–
Articolul 79
alin. (1) lit. b) : „(1) Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: […] b) să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.“;
–
Articolul 98
:
Amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.
Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
Clasele de sancțiuni sunt următoarele:
a)
clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;
b)
clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;
c)
clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;
d)
clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;
e)
clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.
Contravențiile prevăzute la clasa a V-a de sancțiuni se aplică persoanelor juridice.
–
Articolul 106
:
Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență, pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, după cum urmează:
a)
când permisul de conducere i-a fost reținut pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b)
când fapta a fost urmărită ca infracțiune contra siguranței circulației pe drumurile publice, iar procurorul a dispus clasarea ori renunțarea la urmărirea penală sau instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei;
c)
când a solicitat reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conform
art. 104 .
Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se prelungește cu 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere nu promovează testul de cunoaștere a regulilor de circulație, în situațiile prevăzute la
alin. (1) lit. a)
și
b) , sau nu se prezintă la serviciul poliției rutiere pentru susținerea verificării cunoașterii regulilor de circulație.
–
Articolul 109
alin. (5) : „(5) Contravenientul, cu excepția persoanei juridice, poate achita, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenției, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.“
22.
Cu privire la textele din Constituție pretins a fi încălcate, autorul excepției nu indică aceste prevederi ale
Legii fundamentale , iar acestea nici nu pot fi decelate în mod rezonabil din motivarea excepției de neconstituționalitate.
23.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivarea excepției, autorul acesteia își manifestă nemulțumirea față de soluțiile legislative cuprinse în textele de lege examinate și formulează, în același timp, propuneri pentru remedierea pretinselor inconveniente ale acestora, fără a se raporta însă la norme sau principii din Constituție sau fără a explica, într-un mod rezonabil, în ce constă pretinsul raport de contradictorialitate dintre prevederile
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice și texte sau principii fundamentale.
24.
În jurisprudența sa, spre exemplu, prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012,
Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, și prin
Decizia nr. 116 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Astfel, aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, se reține că, în motivarea excepției, nu au fost indicate dispozițiile sau principiile constituționale pretins încălcate.
25.
Pe cale de consecință, constatând că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia „sesizările trebuie [...] motivate“, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care
art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992
stabilește că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“.
26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (1) lit. b) ,
art. 98 ,
art. 106
și ale
art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Adrian Constantin Crăescu în Dosarul nr. 6.689/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și, respectiv, în Dosarul nr. 8.755/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și, respectiv, Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.