Decizia nr. 437/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 și ale art. 12 alin. (1) lit. d) , e) și f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 544/2001 12 octombrie 2001 (prevederi anume) privind liberul acces la informațiile de interes public
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Atilla
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 și ale
art. 12 alin. (1) lit. d),
e)
și
f) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 7.159/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 916D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 24 martie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Sentința civilă nr. 3.390 din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.159/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5
și ale
art. 12 alin. (1) lit. d),
e) și
f) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția a fost ridicată de Ioana Sfîrăială într-o cauză având ca obiect comunicarea unor informații de interes public.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece limitează accesul la anumite informații publice și, prin aceasta, aduc atingere unor drepturi fundamentale precum dreptul la informație și dreptul la un proces echitabil. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și
a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului la un proces echitabil și a garanțiilor specifice acestuia. Astfel, se arată că garanțiile referitoare la un proces echitabil implică și dreptul participanților la proces de a lua cunoștință de orice înscris sau observație prezentate instanței și de a le dezbate, aspect esențial pentru încrederea justițiabilului în actul de justiție. De asemenea, susține că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil îl reprezintă faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu și să existe o egalitate a armelor între apărare și acuzare. Or, în cauza de față, nu au existat un echilibru și o egalitate a armelor, iar procedurile nu au fost respectate.
6.
Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția ridicată este neîntemeiată și invocă deciziile Curții Constituționale
nr. 402 din 8 octombrie 2013
și
nr. 158 din 30 martie 2004 .
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 și
art. 12 alin. (1) lit. d),
e)
și
f) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, având următorul cuprins:
–
Articolul 5
:
Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
a)
actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b)
structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c)
numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d)
coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de internet;
e)
sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f)
programele și strategiile proprii;
g)
lista cuprinzând documentele de interes public;
h)
lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i)
modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a)
afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de internet proprie;
b)
consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop.
Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).;
–
Articolul 12
alin. (1) lit. d),
e)
și f):
(1)
Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: (...)
d)
informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e)
informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f)
informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;.
11.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 1
privind statul român,
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 21
privind accesul liber la justiție și
art. 131
privind rolul Ministerului Public. De asemenea, sunt invocate prevederile
art. 6 Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile
art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001
au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu,
Decizia nr. 376 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2007. De asemenea, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a soluționat excepții de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile
art. 12 din Legea nr. 544/2001 , spre exemplu,
Decizia nr. 568 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 1 noiembrie 2006,
Decizia nr. 1.175 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2008,
Decizia nr. 227 din 9 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010,
Decizia nr. 323 din 23 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010,
Decizia nr. 392 din 24 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011.
13.
Totodată, Curtea observă că prevederile
art. 5 din Legea nr. 544/2001
stabilesc categoriile de informații de interes public pe care fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să le comunice din oficiu, în timp ce dispozițiile
art. 12 alin. (1) lit. d),
e) și f) din aceeași lege stabilesc expres informațiile care nu sunt destinate publicității, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor. În această categorie se înscriu informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii, informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare, și informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.
14.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la
art. 31 din Constituție , Curtea reține că dreptul fundamental la informație, așa cum este consacrat de norma constituțională evocată, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit „la orice informație de interes public“ și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă „a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal“ (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 158 din 30 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Așadar, dreptul la informație consacrat de
art. 31 din Constituție
se referă numai la informațiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin
art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001
a precizat că „prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultată din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori forma sau de modul de exprimare a informației“. Potrivit
art. 2 lit. a) din lege , prin „autoritate sau instituție publică“ se înțelege „orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de
Legea societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în
Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici“.
15.
De altfel, din întreg conținutul legii rezultă că oricărei persoane i se asigură accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public pe care are dreptul să le solicite și să le obțină de la autoritățile și instituțiile publice. Informațiile la care fac referire dispozițiile
art. 12 alin. (1) lit. d),
e)
și
f) din Legea nr. 544/2001
nu au caracterul unor informații de interes public, ci sunt informații exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condițiile, cât și situațiile în care se exceptează de la accesul liber al cetățenilor unele categorii de informații, exceptarea prevăzută de
art. 12 din Legea nr. 544/2001
fiind legitimată chiar de prevederile
constituționale ale art. 31 alin. (3),
care stabilesc că „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională“, precum și ale
art. 53,
potrivit cărora exercițiul unor drepturi poate fi restrâns, printre altele, pentru apărarea securității naționale, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 1.175 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2008).
16.
Cât privește criticile de neconstituționalitate raportate la
art. 21 alin. (3) din Constituție
și la
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , privind dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că acestea nu pot fi primite. Astfel, norma invocată din
Constituție
vizează dreptul oricărei persoane la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, potrivit
art. 6 din Convenție , orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Astfel, Curtea observă că
art. 22 din Legea nr. 544/2001
consacră posibilitatea persoanei care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, de a face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice, hotărârea tribunalului fiind supusă recursului.
17.
Curtea reține, de asemenea, că prevederile de lege criticate nu conțin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa unui instanțe independente și imparțiale și de a formula în cadrul procesului având ca obiect comunicarea unor informații de interes public, precum și în calea de atac a recursului, toate apărările necesare pentru valorificarea pretențiilor sale.
18.
Pe cale de consecință, Curtea constată că dreptul la un proces echitabil garantat constituțional și convențional nu este sub niciun aspect încălcat.
19.
În fine, individualizarea informațiilor exceptate, potrivit legii, de la accesul liber al cetățenilor nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a legii de către autoritățile publice cărora le sunt solicitate informațiile și, eventual, de către instanța de judecată.
20.
Cât privește invocarea încălcării prin prevederile de lege criticate a dispozițiilor
art. 1
și
131 din Constituție , Curtea constată că, în legătură cu acestea, nu sunt formulate motive de neconstituționalitate. Or, având în vedere prevederile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, simpla enunțare în susținerea excepției a unor dispoziții din
Constituție
nu este suficientă pentru realizarea controlului de constituționalitate.
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 7.159/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile
art. 5
și ale
art. 12 alin. (1) lit. d),
e)
și
f) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.