Decizia nr. 509/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h), art. 2-5 și

art. 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 7.733/99/2010*, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.089D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.092D/2011, nr. 1.093D/2011, nr. 1.157D/2011, nr. 1.166D/2011, nr. 1.169D/2011, nr. 1.170D/2011 și nr. 1.171D/2011, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, invocată, din oficiu, de aceeași instanță de judecată în dosarele nr. 7.632/99/2010*, nr. 7.629/99/2010*, nr. 7.567/99/2010*, nr. 3.730/89/2010, nr. 7.565/99/2010*, nr. 8.105/99/2010* și nr. 8.428/99/2010*.

La apelul nominal se prezintă, personal, Gheorghe C. Chiosa, parte în Dosarul nr. 1.093D/2011. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 1.089D/2011, nr. 1.092D/2011, nr. 1.093D/2011, nr. 1.157D/2011, nr. 1.166D/2011, nr. 1.169D/2011, nr. 1.170D/2011 și nr. 1.171D/2011.

Partea prezentă nu se opune conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.092D/2011, nr. 1.093D/2011, nr. 1.157D/2011, nr. 1.166D/2011, nr. 1.169D/2011, nr. 1.170D/2011 și nr. 1.171D/2011 la Dosarul nr. 1.089D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, sens în care depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 129/2012 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 7.632/99/2010*, încheierile din 13 septembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 7.733/99/2010* și nr. 7.629/99/2010*, Încheierea din 16 septembrie 2010*, pronunțată în Dosarul nr. 7.567/99/2010*, Încheierea din 23 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.730/89/2010, Încheierea din 27 septembrie 2010*, pronunțată în dosarele nr. 7.565/99/2010* și nr. 8.105/99/2010*, și Încheierea din 30 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8.428/99/2010*, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h), art. 2-5 și

art. 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată în cauze având ca obiect drepturi de asigurări sociale - recalculare pensie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale susține că dreptul la pensie constituie un "bun", în sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, astfel că se bucură de protecția art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, recalcularea, prin reducerea substanțială a pensiilor ocupaționale, chiar dacă operează pentru viitor, constituie o încălcare a dreptului de proprietate ce are semnificația exproprierii. De asemenea, arată că art. 47 alin. (2) din Constituție nu distinge între pensia contributivă și cea necontributivă, ceea ce conduce la concluzia că pensia stabilită printr-o lege în vigoare la data deschiderii drepturilor la pensie reprezintă un drept constituțional, iar cuantumul său nu poate fi diminuat printr-o lege ulterioară. Dispozițiile de lege criticate, însă, au semnificația nerecunoașterii de către stat a principiilor prevăzute anterior, care au stat la baza calculării pensiilor ocupaționale, ceea ce afectează stabilitatea circuitului civil și aduce atingere drepturilor câștigate.

Mai mult, se aduce atingere și dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât din cuprinsul expunerii de motive a

Legii nr. 119/2010

nu rezultă nici că măsurile bugetare se impun și nici faptul că acestea ar fi proporționale cu situația care le-a determinat. În plus, restrângerea dreptului la pensie nu are un caracter temporar. În sfârșit, susține că interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de Constituție, prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general prin privarea de dreptul de a beneficia de pensie în cuantumul garantat de dispozițiile

art. 68 alin. (1) și (7) din Legea nr. 567/2004 .

De asemenea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, concretizată în Hotărârea din 30 mai 2000 pronunțată în Cauza Carbonara și Ventura contra Italiei, Hotărârea din 22 martie 2001 pronunțată în Cauza Streletz, Kessler și Krenz contra Germaniei, Hotărârea din 18 iunie 1971 pronunțată în Cauza De Wilde, Ooms și Versyp contra Belgiei, Hotărârea din 16 septembrie 1996 pronunțată în Cauza Gaygusuz contra Austriei, Hotărârea din 26 noiembrie 2002 pronunțată în Cauza Buchen contra Cehiei, Hotărârea din 12 aprilie 2006 pronunțată în Cauza Stec și alții contra Regatului Unit, Hotărârea din 12 octombrie 2004 pronunțată în Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, Hotărârea din 12 aprilie 2006 pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, Hotărârea din 18 noiembrie 2004 pronunțată în Cauza Pravednaya contra Austriei, Hotărârea din 20 noiembrie 1995 pronunțată în Cauza Pressos Compania Naviera SA și alții contra Belgiei și Hotărârea din 18 februarie 2009 pronunțată în Cauza Andrejeva contra Letoniei.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că reglementarea criticată este constituțională și invocă, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 873/2010 . Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume

deciziile nr. 1.284/2011 , nr. 1.381/2011, nr. 1.382/2011 sau

Decizia nr. 1.269/2011 , prin care au fost respinse criticile de neconstituționalitate privind art. 1 lit. h), art. 2-5 și

art. 12 din Legea nr. 119/2010 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. h), art. 2-5 și

art. 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora:

- Art. 1 lit. h): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";

- "Art. 2: - (1) Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale dintre cele prevăzute la

art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) și f) devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș, în înțelesul

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menționate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la

art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";

- "Art. 3: - (1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.";

- "Art. 4: - (1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b);

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";

- "Art. 5: - (1) Prevederile art. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 179/2004

privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile

art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";

- "Art. 12: Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege."

Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme din Constituție și cu motivare identică.

Astfel, prin

Decizia nr. 129 din 16 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 9 mai 2012, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate.

Prin această decizie, Curtea a reținut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.

Totodată, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nefiind afectate de noile reglementări.

Curtea a statuat, de asemenea, că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

În ceea ce privește conformitatea prevederilor art. 1-5 și ale

art. 12 din Legea nr. 119/2010

cu dispozițiile art. 53 din Constituție, raportate la dispozițiile referitoare la dreptul la pensie și dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a statuat că aceste norme constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, așadar la suplimentul financiar acordat de stat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h), art. 2-5 și

art. 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarele nr. 7.733/99/2010*, nr. 7.632/99/2010*, nr. 7.629/99/2010*, nr. 7.567/99/2010*, nr. 3.730/89/2010, nr. 7.565/99/2010*, nr. 8.105/99/2010* și nr. 8.428/99/2010*.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2012.