Decizia nr. 1522/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) și art. 16 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) și
art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Cristian Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece legiuitorul este liber să stabilească regimul căilor de atac.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1.503 din 1 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 899/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, admițând recursul împotriva Încheierii din 26 mai 2010, pronunțate în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția contencios administrativ și fiscal, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) și
art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția a fost ridicată de Cristian Anghel în cadrul soluționării unei cauze de contencios administrativ, prin care a atacat Ordinul prefectului județului Maramureș nr. 94 din 19 martie 2010 referitor la constatarea încetării de drept a mandatului de primar al acestuia.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că a fost condamnat pentru o faptă care nu există, printr-o hotărâre nedreaptă, pronunțată cu nesocotirea probelor administrate, cu nesocotirea
Legii nr. 215/2001 , încălcând și prezumția de nevinovăție. Pentru a înlătura consecințele condamnării nedrepte, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei de condamnare, în cadrul căreia a formulat cerere de strămutare, iar, în pofida acestei cereri, Curtea de Apel Cluj i-a respins calea de atac extraordinară, ulterior, formulând cerere de revizuire a hotărârii de condamnare și sesizând totodată Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru "gravele erori de drept material și procesual săvârșite de instanța de recurs". În concluzie, susține că atât timp cât căile extraordinare de atac se pot finaliza cu desființarea hotărârii de condamnare, încetarea de drept a mandatului de primar nu poate și nu trebuie să intervină înainte de soluționarea acestor căi de atac, iar normele legale care prevăd contrariul sunt neconstituționale și neconvenționale.
Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens
deciziile Curții Constituționale nr. 436/1997
și nr. 38/1998, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Totodată, instanța de judecată apreciază că prevederile art. 126 alin. (6) din Constituție, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, sunt respectate, întrucât dispozițiile
art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001
conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu contravin principiilor constituționale privind accesul liber la justiție, dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin textele de lege criticate, legiuitorul stabilește situațiile în care calitatea de primar, respectiv calitatea de președinte al consiliului județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, precum și obligațiile care îi revin prefectului în astfel de situații. Totodată, dispozițiile de lege criticate reglementează procedura aplicabilă în aceste situații, conferind posibilitatea persoanei aflate în ipoteza normei legale de a ataca ordinul prefectului la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Cât privește prevederile art. 37 din Constituție, apreciază că acestea nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) și
art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea
art. 15 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum și ale
art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
Textele de lege criticate au în prezent următorul conținut:
-
Articolul 15
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 : "Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [...] e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;";
-
Articolul 16
din Legea nr. 393/2004 : "(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului.
(2) Ordinul va avea la bază un referat semnat de secretarul comunei sau al orașului, precum și actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.";
-
Articolul 69
din Legea nr. 215/2001 : "(1) Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului încetează de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în următoarele situații:
a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (5)."
Autorul excepției consideră că prevederile de lege menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, precum și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Referitor la dispozițiile
art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 , Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității acestora, sub aspectul unor critici raportate la prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și ale
art. 129 din Constituție, prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, statuând că în contextul reglementat de prevederile legale criticate, și anume modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare și de soluționare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale. Totodată, Curtea a observat că pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale.
Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care acestea se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Cu privire la dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) și
art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, Curtea observă că acestea sunt criticate din aceeași perspectivă ca cele ale
art. 69 din Legea nr. 215/2001
și, prin urmare, pentru aceleași motive, Curtea constată că și acestea sunt constituționale.
În final, referitor la prevederile art. 37 "Dreptul de a fi ales" din
Constituție, invocate de autorul excepției, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) și
art. 16 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Cristian Anghel în Dosarul nr. 1.790/100/2010 al Tribunalului Maramureș - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.