Decizia nr. 46/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a) și b), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 și art. 24 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 24/2008 5 martie 2008 (prevederi anume) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Dan Gheorghe în Dosarul nr. 3.712/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.506D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.508D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ale
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Dumitru Stelianide în Dosarul nr. 10.584/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.558D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 și art. 11 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Gheorghe Calotescu în Dosarul nr. 8.031/2/2009 al aceleiași instanțe.
La apelul nominal răspunde autorul excepției ce formează obiectul Dosarului nr. 1.508D/2010, personal și asistat de doamna avocat Carmen Codreanu, membru al Baroului București, având împuternicire avocațială depusă la dosar.
După apelul nominal, în toate aceste dosare se prezintă, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, doamna Mihaela Jugaru, în calitate de consilier juridic, cu delegație la dosar.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea parțială de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 1.508D/2010 și nr. 1.558D/2010 la Dosarul nr. 1.506D/2010, care a fost primul înregistrat.
Reprezentanții părților prezente și Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.508D/2010 și nr. 1.558D/2010 la Dosarul nr. 1.506D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentanților părților.
Apărătorul ales al autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.508D/2010 solicită admiterea acesteia, susținând, în esență, neconstituționalitatea regulilor în conformitate cu care este organizat și își desfășoară activitatea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Depune la dosar note scrise în cuprinsul cărora sunt dezvoltate aceste susțineri.
Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției, în acest sens statuând în repetate rânduri instanța de contencios constituțional.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, apreciind că nu se justifică reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 6 mai 2010, 18 mai 2010 și 11 mai 2010, pronunțate în dosarele nr. 3.712/2/2009, nr. 10.584/2/2009 și, respectiv, nr. 8.031/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Dan Gheorghe, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ale
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Dumitru Stelianide, și, respectiv, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 și art. 11 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Gheorghe Calotescu, în cauze având ca obiect acțiuni în constatarea calității de lucrător sau, după caz, colaborator al Securității.
În motivările excepției de neconstituționalitate se susțin, în esență, următoarele:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
menține caracterul represiv-abuziv al activității de jurisdicție desfășurate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității; această activitate continuă să aibă caracter colegial, iar în cadrul acesteia se administrează și se evaluează probe și se dă un verdict fără participarea persoanei incriminate; se menține confuzia între funcția de anchetă și cea de judecată, imparțialitatea organului de decizie putând fi pusă la îndoială; prevederile art. 2 lit. a) și b) din ordonanța de urgență încalcă prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil prin calificarea unei persoane ca fiind colaborator sau lucrător al Securității printr-o simplă acțiune în constatare, iar nu printr-un proces penal; procedura are caracter retroactiv, neputându-se pretinde unui subiect de drept să răspundă pentru o conduită pe care a avut-o anterior intrării în vigoare a unei legi care califică această conduită ca reprobabilă; prin acțiunea în constatare promovată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității se ajunge la deschiderea unui veritabil "cazier politic".
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate necontravenind dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorii acesteia.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
În urma analizării încheierilor de sesizare și a motivărilor scrise ale excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a) și b), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 și
art. 24 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 293/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Prevederile art. 2 lit. a) și b) cuprind definiția noțiunii de lucrător, respectiv colaborator al Securității; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a aproba sau a infirma nota de constatare, ulterior luării în discuție a acesteia; art. 10 se referă la comunicarea și publicarea adeverințelor prin care se atestă că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia; art. 11 prevede instanța competentă să soluționeze acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și consacră reguli procedurale în legătură cu aceasta; art. 13 stabilește natura juridică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și unele reguli legate de funcționarea acestuia; art. 24 lit. d) privește atribuția Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a aproba sau a infirma note de constatare și de a emite adeverințe.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 privind universalitatea și neretroactivitatea, art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 21 care garantează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 - "Dreptul la apărare", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 64 referitor la organizarea internă a Camerelor Parlamentului, art. 73 alin. (3) care enumeră domeniile în care trebuie reglementat prin lege organică și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă și următoarele dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieții private și de familie" și art. 14 - "Interzicerea discriminării".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare.
Curtea a reținut în mod constant că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității, realizând o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora.
Aceste argumente au fost evidențiate de Curtea Constituțională, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată lucrător sau colaborator al Securității, reglementarea criticată nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calități se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a normei legale. În plus, prin
Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul art. 2 din ordonanța de urgență definirii termenilor cu care aceasta operează.
Totodată, prin
Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, instanța de contencios constituțional a constatat că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs - potrivit
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
-, nu se poate reține încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.
Neexistând elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței amintite, în cauza de față își mențin valabilitatea atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a) și b), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 și
art. 24 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Dan Gheorghe, Dumitru Stelianide și Gheorghe Calotescu în dosarele nr. 3.712/2/2009, nr. 10.584/2/2009 și, respectiv, nr. 8.031/2/2009 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.