Decizia nr. 277/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18 lit. a) teza a doua din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bere Băuturi București" - S.A. în Dosarul nr. 18.854/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, avocatul Dorel Burdujel.

Pentru părțile Seraphina Yvona Fulicea, Irene Jacqueline Marie Lodin de Lepinay, Gilles Maurice Marie Bragadir, Nicolas Andre Bragadir, Sabine Anne Marie Dioudonnat se prezintă avocatul Alexandru Coman, iar pentru partea Șerban George Costandaky se prezintă avocatul Laura E. Radu.

Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată.

Apărătorii celorlalte părți prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate arătând că textul de lege criticat nu contravine principiului egalității în drepturi. În acest sens, depun concluzii scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

prin Încheierea din 15 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 18.854/3/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18 lit. a) teza a doua din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bere Băuturi București" - S.A.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, prin reglementarea în lege a unei excepții de la regula generală de restituire aplicabilă tuturor persoanelor îndreptățite, se creează o inegalitate între cetățenii care au același drept de restituire potrivit legii speciale și, totodată, sunt constituite privilegii pentru o anumită categorie de persoane.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală consideră că textul de lege criticat nu contravine principiului egalității în drepturi, deoarece egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel că, pentru situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să corespundă un tratament juridic diferit.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu contravine principiului egalității, întrucât se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 18 lit. a) teza a doua din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul cuprins: "Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent și în următoarele cazuri:

a) [...], cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era unic asociat sau persoanele îndreptățite asociate erau membri ai aceleiași familii."

Textul constituțional considerat ca fiind încălcat este cel al art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Textul de lege criticat face parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă foștilor proprietari ai imobilelor care au trecut abuziv în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În ceea ce privește modalitatea prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate deposedați în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010, că legiuitorul are competența de a reglementa atât în privința sferei bunurilor pentru care stabilește măsurile reparatorii, cât și în privința întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de situația concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetățeni aflate în situații identice.

Așadar, este nefondată critica potrivit căreia prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece este firesc ca pentru situații deosebite să se aplice un tratament juridic diferit. Astfel, legiuitorul poate opta ca, pentru rațiuni de interes general, să excepteze de la modalitatea de reparare a prejudiciului prin echivalent anumite categorii de persoane. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât, dimpotrivă, pentru situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să corespundă un tratament juridic diferit, așa cum se statuează în

Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18 lit. a) teza a doua din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bere Băuturi București" - S.A. în Dosarul nr. 18.854/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2011.