Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1477/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

prezumat în vigoare

Data actului
8 noiembrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 819 din 21 noiembrie 2011
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 9.200 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Elena Lupea în Dosarul nr. 10.485/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 141D/2011.

La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de avocatul Ion Mădălin Tănase, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, precum și partea Maria Mihalache, care depune o copie a certificatului de deces al părții Stana Mușat. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, întrucât dispozițiile de lege criticate contravin art. 21 din Constituție deoarece nu prevăd dublu grad de jurisdicție pentru soluționarea unei cereri de sesizare a Curții Constituționale. Totodată, susține că reglementarea dublului grad de jurisdicție în această materie nu ar conduce la tergiversarea soluționării cauzelor, deoarece în prezent cauzele nu se mai suspendă atunci când se sesizează Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate.

Partea Maria Mihalache depune la dosar o copie a unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.512/2010.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10.485/236/2008, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Elena Lupea în cadrul soluționării unui recurs împotriva unei încheieri a Judecătoriei Giurgiu prin care aceasta a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 728 alin. 1 din Codul civil, excepția neavând legătură cu soluționarea cauzei, fiind astfel inadmisibilă, în temeiul

art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul nu a prevăzut și calea de atac a apelului împotriva încheierilor prin care se resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, ci numai calea de atac a recursului, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Constituție care garantează accesul liber la justiție.

Tribunalul Giurgiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens

deciziile Curții Constituționale nr. 607/2005 , nr. 494/2006 și nr. 1.125/2009. Totodată, instanța apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură menite a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu, rațiuni pentru care legiuitorul a stabilit regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singura cale de atac împotriva încheierii de respingere a sesizării Curții Constituționale, cât și la soluționarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță sau la folosirea căilor de atac.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Ulterior sesizării Curții Constituționale a fost adoptată

Legea nr. 177/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, iar, ca urmare a republicării

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, dispozițiile art. 29 alin. (6) au devenit dispozițiile art. 29 alin. (5) și au următorul cuprins: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, raportate la prevederile art. 21 din Constituție, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora.

De exemplu, prin

Decizia nr. 494 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, Curtea a statuat, în esență, că principiul liberului acces la justiție nu echivalează cu accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul având competența, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, să instituie reguli de procedură deosebite, în considerarea unor situații speciale.

Totodată, prin

Decizia nr. 922 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, Curtea a statuat că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu și că din aceleași rațiuni legiuitorul a instituit și regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanței de judecată, cât și la soluționarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță sau la folosirea căilor de atac.

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Elena Lupea în Dosarul nr. 10.485/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.