Decizia nr. 922/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Decizia nr. 607/2005 15 noiembrie 2005 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Leg…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de George Daniel Subțirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 918D/2007 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , ridicată de Societatea Comercială "Ark Metal Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 45.039/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 918 D/2007 la Dosarul nr. 826 D/2007, care este primul înregistrat.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții în materie. Totodată, consideră că, la instituirea termenului în care poate fi introdus recursul împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, legiuitorul a avut în vedere soluționarea cu celeritate a cauzelor.
La sfârșitul ședinței de judecată se prezintă George Daniel Subțirelu, autor al excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 826 D/2007, solicitând să i se acorde cuvântul pe excepție.
Curtea, în vederea respectării dreptului acestuia la apărare, îi acordă cuvântul cu privire la conexarea dosarelor anterior menționate.
George Daniel Subțirelu nu se opune conexării dosarelor.
Președintele îi acordă cuvântul pe fond.
Autorul excepției susține oral concluziile scrise, depuse la instanța care a sesizat Curtea, și depune note scrise și un set de acte.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 12 aprilie 2007 și 22 mai 2007, pronunțate în dosarele nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și nr. 45.039/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) și
art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Daniel Subțirelu și Societatea Comercială "Ark Metal Impex" - S.R.L. în cauze având ca obiect recursuri împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispoziția legală criticată este neconstituțională, întrucât instituie competența instanțelor judecătorești și de arbitraj comercial de a se pronunța cu privire la admisibilitatea unei excepții de constituționalitate, limitând în acest fel accesul persoanelor interesate la justiția constituțională. Totodată, se mai arată că termenul de declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate curge de la momentul pronunțării instanței, partea interesată neavând posibilitatea să cunoască motivele respingerii acestei cereri.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, ci corespund cerinței referitoare la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și constituie o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Procedura de judecată, termenele și alte condiții ale exercițiului dreptului la acțiune urmează să se stabilească prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, reglementarea exercitării recursului prevăzută de textul de lege criticat fiind menită să asigure soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, în considerarea dreptului la un proces echitabil, ce trebuie asigurat nu numai părții care invocă excepția de neconstituționalitate, ci și părții adverse.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Excepția de neconstituționalitate este raportată la următoarele dispoziții cuprinse în Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) referitor la principiile care stau la baza statului român și alin. (5) privind supremația Constituției, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 146 lit. d) ce reglementează atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, precum și la prevederile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se mai invocă și încălcarea următoarelor dispoziții din Declarația Universală a Drepturilor Omului: art. 2, potrivit căruia fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în Declarație, fără niciun fel de deosebire, și art. 8, în conformitate cu care orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice naționale în cazul încălcării drepturilor sale fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității prevederilor legale criticate s-a pronunțat prin numeroase decizii, dintre care menționăm Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, și
Decizia nr. 494 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006.
Cu acele prilejuri Curtea a statuat că prevederile
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
sunt norme de procedură, pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții de neconstituționalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea în situațiile date asupra oportunității sesizării Curții Constituționale.
Totodată, Curtea a reținut că natura imperativă a termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstitu ționalitate are menirea de a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleași rațiuni legiuitorul a instituit și regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanței de judecată, cât și la soluționarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță sau la folosirea căilor de atac.
Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută nici încălcarea textelor constituționale și convenționale invocate de autori în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de George Daniel Subțirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de Societatea Comercială "Ark Metal Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 45.039/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.