Decizia nr. 793/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 și art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 80
și
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Scarlat în Dosarul nr. 4.739/62/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse de autorul excepției de neconstituționalitate prin care solicită acordarea unui termen de judecată, în vederea comunicării punctului de vedere al Guvernului și în vederea pregătirii apărării.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, întrucât punctele de vedere ale autorităților nu sunt obligatorii, iar autorul excepției a avut suficient timp pentru pregătirea apărării.
Curtea, ținând cont de faptul că punctul de vedere al Guvernului este la dosarul cauzei, deliberând, în temeiul dispozițiilor
art. 14 din Legea nr. 47/1992
coroborate cu cele ale
art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă , respinge cererea de amânare a cauzei.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
și de respingere, ca neîntemeiată, a dispozițiilor
art. 80
din aceeași lege, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.739/62/2007, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 80
și ale
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , excepție ridicată de Ion Scarlat în cadrul recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.291 din 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că în baza prevederilor de lege criticate i-a fost restrâns dreptul de pensie, iar măsura este neconstituțională fiindcă nu a fost impusă pentru apărarea securității naționale, așa cum prevede
art. 53 alin. (1) din Constituție .
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 80
din aceeași lege este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 80 din Legea nr. 19/2000
sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
este inadmisibilă.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în notele scrise ale autorului excepției și în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 80 și ale
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile
art. 80 din Legea nr. 19/2000
au următorul cuprins: "(1) Valoarea unui punct de pensie se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puțin rata inflației, prognozată pentru anul bugetar următor de instituția cu atribuții în domeniu.
(2) În raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici și cu resursele financiare, valoarea punctului de pensie, stabilită conform prevederilor alin. (1), poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu poate fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009."
Potrivit
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009
privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 februarie 2009, prevederile
art. 80 alin. (3)
nu se aplică în anul 2009.
Articolul 189
nu are alineate și, prin urmare, dispozițiile
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , invocate ca fiind neconstituționale, nu pot forma obiect al excepției de neconstituționalitate.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 15 alin. (1)
privind principiul universalității drepturilor și obligațiilor cetățenești, ale
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 22 alin. (2)
privind dreptul la viață, ale
art. 47 alin. (1)
privind nivelul de trai și ale
art. 53 alin. (1)
privind restrângerea unor drepturi.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
Referitor la dispozițiile
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , având în vedere că acestea nu se regăsesc în redactarea
Legii nr. 19/2000 , excepția de neconstituționalitate privind acest text este inadmisibilă, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
În ceea ce privește prevederile
art. 80 din Legea nr. 19/2000 , Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a acestora, prin raportare la aceleași prevederi constituționale, prin
Decizia nr. 966/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 19 noiembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reținut că susținerea potrivit căreia prin folosirea acestui sistem de calcul s-ar obține o pensie inferioară celor reglementate de unele legi speciale, încălcându-se astfel dispozițiile
art. 16 din Constituție , este neîntemeiată. Prevederile de lege criticate se aplică în egală măsură tuturor persoanelor care se pensionează în baza
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Legiuitorul poate, în considerarea unor situații diferite, să adopte prin legi speciale, pentru anumite categorii socioprofesionale, reglementări diferite în ceea ce privește pensionarea pentru limită de vârstă, fără a avea semnificația încălcării principiului egalității în fața legii.
Referitor la nemulțumirea privind modul de reglementare a valorii punctului de pensie, precum și pentru existența unor lacune ale
Legii nr. 19/2000 , Curtea a constatat că acestea nu sunt critici de constituționalitate, ci, eventual, aspecte legate de politica pe care legiuitorul a înțeles să o adopte în domeniu și pe care Curtea, potrivit competențelor sale, nu o poate cenzura.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să modifice jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză.
În final, Curtea reține că dispozițiile
art. 22 alin. (2)
privind dreptul la viață, ale
art. 47 alin. (1)
privind nivelul de trai și ale
art. 53 alin. (1)
privind restrângerea unor drepturi, din
Constituție , nu au legătură cu cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A. d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 189 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Scarlat în Dosarul nr. 4.739/62/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 80 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.