Decizia nr. 780/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 și 289 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Pop în Dosarul nr. 505/P/F/2004 al Curții de Apel Brașov - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Marin Bîlc a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate de autorul excepției.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul

art. 14 din Legea nr. 47/1992

și al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea acesteia.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 505/P/F/2004, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 249 și 289 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Pop în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 249 și 289 din Codul penal, prin trimitere la art. 145 și 147 din același cod, sunt neconstituționale, deoarece asimilarea notarului public cu funcția de funcționar public aduce atingere principiului egalității în fața legii. Notarul public ține de esența unei profesii independente, neavând îndatoriri, sarcini și atribuții specifice reglementate de dispozițiile referitoare la statutul funcționarilor publici.

Curtea de Apel Brașov - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin circumstanțierea subiectului activ al infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 249 și 289 din Codul penal nu se aduce atingere principiului egalității în fața legii și a autorităților. Apreciază că dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție nu au incidență în cauză.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate, prin care sunt stabilite condițiile în care un funcționar sau un funcționar public poate răspunde penal pentru unele dintre faptele pe care le-ar putea săvârși în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, nu contravin principiului egalității în drepturi, fiind deopotrivă aplicabile tuturor cetățenilor aflați în aceeași situație.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile în mod egal oricărei persoane care are calitatea de funcționar sau funcționar public și nu conțin în sine o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Definirea noțiunilor de funcționar public și de funcționar este atributul legiuitorului. Or, potrivit

art. 3 și 4 din Legea nr. 36/1995 , notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, actul întocmit de acesta purtând sigiliu și semnătură fiind asimilat actului ce emană de la o autoritate publică. În sfârșit, dispozițiile legale criticate nu contravin, în opinia Avocatului Poporului, nici prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 249 și 289 din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 249 - Neglijența în serviciu: "Încălcarea din culpă, de către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut consecințe deosebit de grave, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.";

- Art. 289 - Falsul intelectual: "Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, ale art. 126 alin. (5) referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 289 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate, ca și în prezenta cauză, sub aspectul determinării conținutului și a înțelesului noțiunii de funcționar public, și eventuala contrarietate a acestora cu prevederile din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Astfel, prin

Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147, 246 și 289 din Codul penal.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 și art. 289 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Pop în Dosarul nr. 505/P/F/2004 al Curții de Apel Brașov - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 noiembrie 2006.