Decizia nr. 819/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și

art. 13 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, consilier juridic cu delegație la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.955 D/2006, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Federația Energia Mileniului III și Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspund reprezentanții autorilor excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate.

Reprezentanții autorilor excepției sunt de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1955 D/2006 la Dosarul nr. 1.954 D/2006, care este primul înregistrat.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate "Univers" solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că negocierea contractului colectiv de muncă ar trebui să aibă loc anual, iar în situația în care unitatea nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă, se poate declanșa un conflict de interese. Modul în care direcțiile de muncă, solidaritate socială și familie Timiș, respectiv Constanța, au înțeles să aplice prevederile legale criticate a eliminat posibilitatea ca salariații să obțină majorări salariale, conform revendicărilor formulate, aducându-se atingere dreptului acestora la negocieri colective, precum și dreptului la grevă.

Reprezentantul Federației Energia Mileniului III solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, considerând că prin textele de lege criticate se aduce atingere dreptului la grevă. Astfel, în situația în care unitatea începe negocierile fără a ține cont de revendicările formulate de salariați, aceștia nu pot declanșa un conflict de interese datorită interdicției instituite prin

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 .

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate, întrucât, potrivit art. 43 alin. (2) din Legea fundamentală, condițiile și limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 23 iunie 2006, pronunțate în dosarele nr. 8.891/3/CA/2006 și nr. 8.892/3/CA/2006, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 și 13 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă.

Excepția a fost ridicată de Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" și de Federația Energia Mileniului III în cauze având ca obiect obligarea direcțiilor de muncă, solidaritate socială și familie Timiș, respectiv Constanța, la înregistrarea sesizării în vederea concilierii unor conflicte de interese.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 , au avut loc negocierile anuale obligatorii pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncă. Întrucât nu s-a ajuns la un acord cu privire la revendicările salariale, sindicatele au sesizat direcțiile de muncă, solidaritate socială și familie Timiș, respectiv Constanța, în vederea înregistrării sesizării pentru concilierea conflictului de interese. Aceste instituții au refuzat înregistrarea sesizării, motivând că, potrivit

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 , pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă salariații nu pot declanșa conflicte de interese și că excepția de la această regulă, prevăzută de alin. (2) al art. 13 din același act normativ, în conformitate cu care fac excepție de la regula prevăzută la alin. (1) situațiile prevăzute la art. 12 lit. d), nu are incidență în speță, deoarece unitatea nu a refuzat începerea negocierilor colective. Așa fiind, autorii excepției consideră că în asemenea condiții salariații nu-și pot realiza revendicările salariale și nu pot recurge la grevă, dispozițiile legale criticate încălcând următoarele drepturi constituționale: dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă și dreptul sindicatelor de a contribui la apărarea și promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor. Totodată, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 6 paragraful 4 privind asigurarea dreptului lucrătorilor și al patronilor la acțiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă din Carta socială europeană, revizuită, precum și prevederile art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de către statele părți a dreptului la grevă din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că în speță se pune o problemă de aplicare a legii, "de competența instanțelor judecătorești", deoarece Curtea Constituțională nu poate cenzura o eventuală aplicare neconstituțională a legii. Totodată, mai arată că dreptul salariaților la grevă nu este un drept absolut, ci, potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, acesta se exercită în condițiile și limitele stabilite de lege, și că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la negocieri colective.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, conflictul de interese intervine numai în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor colective, iar exercitarea dreptului la grevă se poate face numai în condițiile și limitele prevăzute de lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12 și 13 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 12 - "Conflictele de interese pot fi declanșate în următoarele situații:

a) unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condițiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;

b) unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariați;

c) unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;

d) unitatea nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă."

- Art. 13 - "(1) Pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă salariații nu pot declanșa conflicte de interese.

(2) Fac excepție de la regula prevăzută la alin. (1) situațiile prevăzute la art. 12 lit. d)."

Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepției ca aducând atingere următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale; art. 41 alin. (5) referitor la dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective și art. 43 privind dreptul la grevă, precum și dispozițiilor art. 6 pct. 4 privind asigurarea dreptului lucrătorilor și al patronilor la acțiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă din Carta socială europeană, revizuită, și prevederilor art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de către statele părți a dreptului la grevă din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține următoarele:

Prevederile

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999

instituie regula potrivit căreia pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă salariații nu pot declanșa conflicte de interese. Excepția de la această regulă este prevăzută în alin. (2) al art. 13, în conformitate cu care fac excepție de la regula prevăzută la alin. (1) situațiile prevăzute la art. 12 lit. d).

Curtea observă că, potrivit

art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999 , una dintre situațiile în care se pot declanșa conflicte de interese este aceea când "unitatea nu își îndeplinește obligațiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă".

Curtea reține că îndeplinirea acestei obligații nu poate fi privită strict formal, prin simplul act al începerii negocierilor, neurmat de stăruința unității pentru realizarea unei înțelegeri cu salariații în scopul încheierii contractului colectiv de muncă. Aceasta rezultă și din faptul că la lit. b) a aceluiași articol este prevăzută una dintre situațiile în care pot fi declanșate conflicte de interese, și anume atunci când "unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariați".

Totodată, Curtea mai observă că revendicările salariaților pot viza și salariile, obiect al negocierilor colective obligatorii în fiecare an. Or, refuzul formal și ferm al unității de a accepta orice revendicare a salariaților în această problemă, neurmat de niciun fel de consecințe legale, ar face ca salariații să nu își poată valorifica revendicările salariale niciodată, chiar dacă acestea sunt legale și justificate.

În sensul celor precizate mai sus, Curtea constată că textele de lege criticate nu conțin nicio dispoziție contrară prevederilor constituționale privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă și dreptul sindicatelor de a contribui la apărarea și promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor și nici celor privind asigurarea dreptului lucrătorilor și al patronilor la acțiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă, din Carta socială europeană, revizuită, și celor referitoare la asigurarea de către statele părți a dreptului la grevă din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ridicând însă probleme de interpretare și aplicare, a căror rezolvare intră în competența instanței de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 și 13 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, precum și de Federația Energia Mileniului III și Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2006.