Decizia nr. 294/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Constanța în Dosarul nr. 4.224/36/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Nicolae Goga pentru autorul excepției. Lipsește Sindicatul Liber Independent R.A.D.E.T. Constanța, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției, arătând că textele de lege criticate îngrădesc, fără întrunirea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție, dreptul părților la contractul de muncă de a negocia liber desfășurarea activității în cadrul unității. De asemenea, arată că protejarea unor drepturi nu poate duce la îngrădirea exercițiului altor drepturi.

Reprezentantul Ministerului Public, arătând că dispozițiile de lege criticate sunt justificate de nevoia de protecție a salariaților, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 noiembrie 2006, Curtea de Apel - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă. Excepția a fost ridicată de Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Constanța cu prilejul soluționării recursului civil formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.221 din 7 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția civilă în Dosarul nr. 1.522/2006.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă dreptul de a negocia individual modul de desfășurare a raporturilor de muncă, restrâng, fără respectarea limitelor constituționale, dreptul de a desfășura activitatea economică și nu asigură libertatea comerțului și crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Argumentând cele susținute, arată că libera negociere a clauzelor specifice în care se pot desfășura raporturile de muncă nu poate fi restrânsă pentru considerentul că s-ar apăra drepturile salariaților, întrucât exercitarea unui drept nu poate duce la negarea altor drepturi, respectiv al acelora de a beneficia de un cadru favorabil pentru valorificarea factorilor de producție și de a accede la o activitate economică.

Curtea de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, având în vedere că instituirea unor măsuri de protecție socială care, potrivit art. 47 alin. (1) din Constituție, intră în obligațiile statului, nu poate fi privită ca o atingere adusă libertății comerțului și dreptului de a negocia contractele colective de muncă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 41 alin. (5) din Constituție. De asemenea, consideră că art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996

nu îngrădesc libertatea comerțului, libera inițiativă sau accesul liber al persoanei la o activitate economică și nici nu aduc atingere concurenței loiale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 8 alin. (2): "Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.";

- Art. 11 alin. (1) lit. c): "Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează: [...]

c) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 41 alin. (5) referitor la garantarea dreptului la negocieri colective și a caracterului obligatoriu al convențiilor colective; art. 45 privind libertatea economică; art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți; art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților; art. 135 alin. (1) privind caracterul de piață a economiei României și alin. (2) lit. a) referitor la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și a cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că rațiunea încheierii contractelor colective de muncă nu numai la nivel de unitate, ci și la nivel de ramură și la nivel național constă tocmai în asigurarea în mod unitar a drepturilor minimale tuturor salariaților din întreaga țară sau din unitățile care aparțin unei anumite ramuri a economiei. Acest scop nu s-ar putea realiza dacă nu s-ar prevedea caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă încheiate la un nivel superior pentru negocierea clauzelor contractelor colective de muncă la niveluri inferioare, în ceea ce privește drepturile minimale.

De altfel, Curtea a statuat și în

Decizia nr. 511 din 15 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 13 iulie 2006, că "dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept (ca și legea) la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale". Prin aceeași decizie însă instanța de contencios constituțional a arătat că "părțile, cu respectarea acestor obligații firești, au toată libertatea să negocieze și alte clauze, precum și drepturi superioare".

Prin urmare, apreciind că, în cauză, nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea celor statuate prin decizia mai sus amintită, Curtea urmează să respingă ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) și

art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Constanța în Dosarul nr. 4.224/36/2006 al Curții de Apel Constanța - Secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2007.