Decizia nr. 11/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 88 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, excepție ridicată de Romică Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecătoriei Botoșani.

La apelul nominal răspund autorul excepției, personal și asistat de mandatar cu procură la dosar, precum și părțile Societatea Comercială "Romexterra Bank" - S.A. din Târgu Mureș, prin consilier juridic cu delegație la dosar, și Sorin Alexandru Trandafirescu, personal, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Mandatarul autorului excepției solicită admiterea acesteia, susținând, în esență, următoarele: potrivit Constituției, ministerele se organizează prin legi organice, iar nu prin hotărâre a Guvernului, așa cum s-a procedat în cazul Ministerului Justiției, ale cărui organizare și funcționare au fost stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr. 65/1997 ; această hotărâre a fost modificată prin

Hotărârea Guvernului nr. 487/1998 , prin care s-a prevăzut că Ministerul Justiției îndeplinește atribuțiile care îi sunt stabilite prin lege în legătură cu desfășurarea activității executorilor judecătorești, și apoi abrogată prin

Hotărârea Guvernului nr. 212/2001 , care prevede că Ministerul Justiției are atribuții în ceea ce privește executorii bancari; nu îi este permis Parlamentului să delege Ministerului Justiției reglementarea executării silite, întrucât aceasta aduce atingere dreptului de proprietate și ar trebui adoptată prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție; textul de lege criticat permite executarea creanțelor, în acest fel aducând atingere principiului constituțional al ocrotirii dreptului de proprietate privată.

Reprezentantul Societății Comerciale "Romexterra Bank" - S.A. din Târgu Mureș solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții în materie.

Sorin Alexandru Trandafirescu consideră că excepția a rămas fără obiect, întrucât împotriva încheierii de sesizare a Curții s-a declarat un recurs care a fost admis.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 2005, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 88 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, excepție ridicată de Romică Dobrincu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și ale art. 44 alin. (2). În acest sens, în esență, se arată că executorii bancari, a căror activitate este reglementată prin ordin al ministrului justiției, nu fac parte din corpul executorilor judecătorești și nu se pot substitui acestora prin efectuarea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui imobil, atunci când execută titluri executorii emise de băncile ai căror angajați sunt. De asemenea, autorul excepției invocă neregularitatea unor acte de executare silită făcute de executorul bancar, care fac obiectul contestației la executare judecate de Judecătoria Botoșani.

Judecătoria Botoșani apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că puterea executivă a legiferat și a creat o activitate de executare ce încalcă modul de desfășurare a activității executorilor judecătorești, iar prin crearea unui corp de executori bancari distinct de cel al executorilor judecătorești se pune în evidență o discriminare "între diferitele categorii de proprietate", care constă în aceea că, de exemplu, băncile comerciale au "acces la garanții și protecții suplimentare ale dreptului lor de proprietate" "față de proprietarii persoane fizice sau societăți comerciale".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile mandatarului autorului excepției și ale părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 88 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, care, însă, în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, a devenit art. 173. Curtea observă că, deși autorul excepției critică, în mod formal, întreg textul art. 173 din lege, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, critica să se referă numai la alin. 2 și 3 ale art. 173, care au următorul cuprins:

"Separat sau în cadrul asociației profesionale, băncile vor putea să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând băncilor.

Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției."

Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și ale art. 44 alin. (2) privind ocrotirea și garantarea în mod egal de lege a proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în cauză.

De altfel, dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională.

Astfel, prin

Decizia nr. 267 din 24 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, Curtea a reținut, în esență, că aprobarea de către ministrul justiției a Statutului Corpului executorilor bancari este legitimată prin delegarea dată prin

Legea bancară nr. 58/1998 .

De asemenea, Curtea a reținut că actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca și actele de executare îndeplinite de executorii judecătorești, acelorași căi de atac prevăzute de lege, astfel că debitorii sunt apărați împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din apartenența executorilor bancari la structurile organizației creditoare.

Prin

Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005 , nepublicată până la data pronunțării Curții în prezenta cauză, s-a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, cu privire la care se invocau aceleași motive de neconstituționalitate ca și în cauza de față.

Cu acel prilej Curtea a reținut că textul de lege criticat aparține unei legi organice și nu există nici o contrarietate între acesta și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât nici executorii bancari și nici executorii judecătorești nu fac parte din puterea judecătorească. S-a reținut totodată că prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece critica autorului excepției privind încălcarea dreptului de proprietate, astfel cum este formulată, nu vizează textul supus controlului de constituționalitate, ci actele concrete efectuate de executorul bancar, apreciate ca abuzive de autorul excepției, în cazul său care face obiectul dosarului în care s-a invocat excepția.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 173 alin. 2 și 3 din Legea nr. 58/1998

privind activitatea bancară, excepție ridicată de Romică Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecătoriei Botoșani.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 ianuarie 2006.