Reguli din 13 ianuarie 2006

Prezentul capitol se referă la acceptarea pentru includerea în catalog a soiurilor și, după caz, a clonelor de vita-de-vie oficial acceptate pentru certificare și pentru verificare ca material de înmulțire vegetativa a viței-de-vie (denumit în continuare material de înmulțire) în cadrul Comunității Europene (denumita în continuare Comunitate).

În cuprinsul prezentului ordin termenii folosiți se definesc astfel:

A. vita-de-vie - plante din genul Vitis (L.) destinate producerii de struguri sau folosirii ca material de înmulțire pentru astfel de plante;

a) soi (sinonim varietate) - un grup de plante aparținând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:

(i) definit de expresia caracterelor rezultate dintr-un genotip sau dintr-o combinație de genotipuri;

(îi) distinct față de oricare alt grup de plante prin expresia a cel puțin unui singur caracter;

(iii) considerat ca o entitate în ceea ce privește proprietatea sa de a fi inmultit fără a se modifica.

b) clona - o descendenta vegetativa a unui soi, conformă unui butuc de vita-de-vie ales pentru identitatea sa varietala, caracterele sale fenotipice și starea sa sanitară.

B. material de înmulțire (multiplicare) - materialul utilizat pentru multiplicare vegetativa sau pentru plantare în vederea obținerii producției de struguri;

- părți ale plantei de vita-de-vie:

(i) coarde de vita - coarde de un an lemnificate;

(îi) lastari erbacei - lastari nelemnificati;

(iii) butași portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate sa formeze partea subterana după altoire;

(iv) butași (coarde) altoi pentru altoire - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate sa formeze partea aeriană după pregătirea pentru altoire sau după altoirea pe loc;

(v) butași pentru înrădăcinare - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate producerii de butași inradacinati.

C. măsuri oficiale - măsuri luate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin autoritățile oficiale responsabile:

a) autoritatea oficială responsabilă privind testarea și înregistrarea soiurilor stabilită prin

Legea nr. 266/2002

privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante este Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS);

b) autoritatea oficială centrala responsabilă privind calitatea semințelor și a materialului de înmulțire stabilită prin

Legea nr. 266/2002

este Inspecția Naționala pentru Calitatea Semințelor (INCS), iar autoritățile oficiale responsabile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autorității naționale centrale, sunt: inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor;

c) o altă persoană juridică de drept public sau privat, actionand sub responsabilitatea statului; sau

d) în cazul unor activități auxiliare care sunt de asemenea sub controlul statului, de o persoană fizica acreditata pentru acest scop, prevăzând ca persoana fizica nu va dobândi nici un câștig personal necuvenit în urma acestor măsuri oficiale.

D. comercializare - vânzarea, păstrarea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare sau orice cedare, furnizare ori transfer al materialului de înmulțire către o terta parte, care este remunerată sau nu, în vederea unei exploatări comerciale.

a) Nu fac obiectul comercializării schimburile de material de înmulțire care nu au ca scop exploatarea comercială a soiului, după cum urmează:

(i) furnizarea de material de înmulțire autorităților oficiale de testare și inspecție;

(îi) furnizarea de material de înmulțire prestatorilor de servicii pentru procesare sau ambalare, astfel încât prestatorul de servicii nu obține titlul de proprietate asupra materialului de înmulțire furnizat;

b) Regulile pentru aplicarea prevederilor de la lit. D vor fi adoptate în conformitate cu procedurile Comunității.

Soiurile de vita-de-vie înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante sunt oficial acceptate pentru certificare ca material de înmulțire inițial, baza sau certificat și pentru verificarea ca material standard și pentru comercializare. Catalogul oficial al soiurilor de plante este deschis la inspecțiile publice. Catalogul oficial al soiurilor de plante determina principalele caractere morfologice și fiziologice prin care soiurile pot fi distincte unul față de altul. Pentru soiurile deja acceptate până la 31 decembrie 1971 referința poate fi facuta la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale.

Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulțire inițial, baza sau certificat ori pentru verificare în cazul materialului standard, fără a aduce atingere prevederilor Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002, cu referire la regulile pentru clasificarea soiurilor de vita-de-vie.

Catalogul oficial al soiurilor cuprinde și lista clonelor de vita-de-vie admise oficial pentru certificare.

Clonele acceptate pentru certificare în alt stat membru sunt de asemenea acceptate pentru certificare pe teritoriul României.

Se admit pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor numai soiurile care sunt distincte, suficient de uniforme și stabile, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

a) Un soi trebuie să fie considerat ca distinct dacă este clar distinct, cu referire la expresia caracteristicilor rezultate dintr-un genotip special sau combinație de genotipuri, de oricare alt soi a cărui existenta este bine cunoscută în Comunitate.

b) Un soi trebuie să fie considerat ca făcând parte din soiurile bine cunoscute în Comunitate, dacă la data când cererea pentru acceptarea soiului este depusa în timp util, este fie înregistrat în Catalogul oficial al soiurilor de plante sau în catalogul unui alt stat membru ori este subiectul unei cereri pentru acceptare în țara noastră sau în alt stat membru, numai dacă condițiile la care se referă prima fraza a acestui paragraf nu mai sunt îndeplinite în toate statele membre implicate, înainte ca o decizie privind cererea pentru acceptarea soiului pentru evaluare să fie luată.

Un soi trebuie să fie considerat ca stabil dacă expresia caracterelor care sunt incluse în examinarea pentru distinctivitate, ca și oricare altele folosite pentru descrierea soiului rămân neschimbate după multiplicari repetate.

Un soi poate fi considerat uniform dacă, subiect al variației care poate să apară în viitoarele multiplicari speciale ale lui, este suficient de uniform în expresia acelor caractere care sunt incluse în examinarea distinctivitatii, ca și oricare altele folosite pentru descrierea soiului.

În cazul unui soi modificat genetic, în sensul

art. 25 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 49/2000

privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 214/2002 , și al art. 2 alin. (1) și (2) din

Directiva 2001/18/CE

a Parlamentului european și a Consiliului din 12 martie 2001 privind eliberarea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic, care abroga Directiva Consiliului 90/220/CEE, soiul trebuie să fie acceptat numai dacă au fost luate toate măsurile adecvate pentru a evita efectele adverse pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Cu privire la soiurile modificate genetic în sensul alin. (1) se precizează următoarele:

a) în ceea ce privește riscul pentru mediu, este necesară o evaluare echivalenta cu cea prevăzută în

Ordonanța Guvernului nr. 49/2000 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 214/2002

și în concordanta cu principiile prevăzute în anexa nr. 12^1 și în baza informațiilor specificate în anexa nr. 8 la ordonanța de mai sus;

b) procedurile destinate să asigure echivalenta evaluării specifice a riscului și a altor cerințe relevante, în particular acelea care privesc managementul riscurilor, etichetarea și orice monitorizare cerută, informarea publicului și o clauza de siguranță, cu cele prevăzute în

Directiva 2001/18/CE

vor fi introduse la propunerea Comisiei printr-un regulament al Parlamentului european și al Consiliului. Până la intrarea în vigoare a acestui act normativ, soiurile modificate genetic nu sunt admise în Catalogul oficial al soiurilor de plante decât după ce au fost admise pentru comercializare în conformitate cu

Ordonanța Guvernului nr. 49/2000 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 214/2002 , și cu

Directiva 2001/18/CE

;

c) art. 13-24 din

Directiva 2001/18/CEE

nu se va mai aplica soiurilor modificate genetic după intrarea în vigoare a regulamentului menționat la lit. b).

a) Atunci când produsele derivate din materialul de înmulțire al viței-de-vie sunt destinate utilizării ca aliment sau ingredient alimentar care intra sub incidența art. 3 sau în furaje sub incidența art. 15 din Regulamentul CE nr. 1.829/2003 al Parlamentului european și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele și furajele modificate genetic, soiul de vita-de-vie în cauza va fi acceptat numai dacă a fost autorizat conform regulamentului de mai sus;

b) Un soi de vita-de-vie modificat genetic de la care produsele derivate din materialul de înmulțire sunt destinate pentru utilizare ca aliment sau furaj, conform art. 2 și 3 din Regulamentul CE nr. 178/2002 al Parlamentului european și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 care stabilește principiile generale și cerințele legii alimentului, stabilind Autoritatea Europeană a Siguranței Alimentare, și procedurile în materie a siguranței alimentare, trebuie să fie acceptat numai dacă soiul a fost autorizat conform legislației relevante.

Înregistrarea soiurilor se bazează pe rezultatele examinarilor oficiale, în special teste de camp, care acoperă un număr suficient de caracteristici pentru ca soiul să fie descris. Metodele folosite pentru determinarea caracterelor trebuie să fie exacte și precise.

La soiurile și, după caz, la clonele de vita-de-vie, în conformitate cu procedura Comunității, luându-se în considerare cunoștințele științifice și tehnologice actuale, metodica trebuie să cuprindă:

a) cel puțin caracterele care trebuie să fie acoperite de examinari;

b) cerințele minime pentru a efectua examinarile.

a) Autoritatea oficială - ISTIS trebuie să prevadă ca inspecțiile oficiale realizate pentru acceptarea soiurilor de vita-de-vie trebuie să acopere cel puțin caracteristicile înscrise în anexa nr. 1, în conformitate cu

Directiva 2004/29/CE

.

b) Autoritatea oficială - ISTIS trebuie să se asigure ca condițiile minime înscrise în anexa nr. 2 sunt îndeplinite în timpul inspecțiilor, în conformitate cu

Directiva 2004/29/CE

.

c) Autoritatea oficială - ISTIS trebuie să prevadă ca acceptarea pentru înregistrarea clonelor de vita-de-vie se va realiza după regulile naționale prevăzute în anexa nr. 3.

Dacă se cunoaște ca materialul de înmulțire aparținând unui soi este comercializat într-o alta țara sub o alta denumire, aceasta, de asemenea, trebuie menționată în catalog.

Soiurile înregistrate trebuie să fie verificate oficial la intervale regulate. Dacă oricare dintre condițiile pentru acceptarea pentru certificare sau verificare nu mai este satisfacuta, înregistrarea poate fi revocată, iar soiul poate fi radiat din catalog.

Orice cerere sau retragere a unei cereri pentru înregistrarea unui soi, orice intrare în catalogul soiurilor și, de asemenea, orice amendament la catalog trebuie să fie notificate imediat statelor membre și Comisiei. Pe baza notificărilor de la statele membre, Comisia va publică Catalogul comun al soiurilor.

Soiurile și, unde este cazul, clonele înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante sunt menținute prin selecție conservativa.

Menținerea soiurilor și clonelor trebuie să fie oricând verificabila pe baza înregistrărilor făcute de mentinatorul soiului sau al clonei în registrul plantației-mama.

Esantioanele pot fi cerute mentionatorului soiului. Când este necesar, esantioanele pot fi prelevate oficial.

Atunci când menținerea este efectuată într-un stat membru, altul decât cel în care soiul a fost înregistrat, statele membre în cauza trebuie să se asiste administrativ în ceea ce privește controlul.

Prezentul capitol se referă la acceptarea pentru includere în catalog a soiurilor de plante fructifere oficial acceptate pentru certificare și pentru verificare ca material de înmulțire și plantare, destinate comercializării pe teritoriul Comunității, din următoarele genuri și specii, precum și a hibrizilor acestora:

a) Castanea sativa Mill.

b) Corylus avellana L.

c) Cydonia oblonga Mill.

d) Fragaria L.

e) Juglans regia L.

f) Malus Mill.

g) Prunus amygdalus Batsch

h) Prunus armeniaca L.

i) Prunus avium (L.) L.

j) Prunus cerasus L.

k) Prunus domestica L.

l) Prunus persica (L.) Batsch

m) Pyrus L.

n) Ribes L.

o) Rubus L.

p) Vaccinium L.

Prezentul ordin se aplică, de asemenea, și portaltoilor și altor părți ale plantelor din alte genuri sau specii ori hibrizilor lor, dacă materialul unuia dintre genurile, speciile sau al hibrizilor lor menționați la alin. (1) este sau trebuie altoit pe ele.

Lista genurilor și speciilor prevăzută la alin. (1) se poate modifica și se va adopta în concordanta cu procedura Comunității și prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Prezentul ordin se aplică, de asemenea, și altor genuri și specii sau hibrizilor lor, care sunt solicitate pentru înregistrare în România conform regulilor naționale aplicabile conform prezentului ordin.

În cadrul prezentului capitol, termenii utilizați se definesc astfel:

a) material de înmulțire - semințe, plante, părți ale plantei și orice material al plantei, inclusiv portaltoii, destinate inmultirii și producției de plante fructifere;

b) material de plantare - plantele fructifere destinate plantarii sau replantarii după comercializare;

c) furnizor - orice persoană fizica sau juridică ce desfășoară profesional cel puțin una dintre următoarele activități referitoare la materialul de înmulțire și plantare fructifer: înmulțirea, producerea, păstrarea și prelucrarea sau tratarea și comercializarea;

d) comercializare - cantitățile disponibile sau din stoc, expunerea sau oferta spre vânzare, vânzarea și/sau livrarea către o altă persoană, sub orice formă, a materialului de înmulțire sau plantare fructifer;

e) autoritatea oficială responsabilă - autoritățile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. C.

Materialul de înmulțire și plantare fructifer este comercializat cu o mențiune referitoare la soiul căruia îi aparține. În cazul portaltoilor, când materialul nu aparține unui soi, se va face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv.

Soiurile la care se referă alin. (1) trebuie să fie:

a) cunoscute și protejate conform prevederilor privind protecția noilor soiuri de plante sau înregistrate oficial; în cazul soiurilor pentru care s-a depus o cerere pentru examinare în vederea înregistrării în regimul pentru protecția drepturilor noilor soiuri sau a înregistrării oficiale, furnizorul trebuie să folosească numele propus de ameliorator sau numele provizoriu propus pentru înregistrarea în Catalogul oficial al soiurilor de plante, până când soiurile vor fi admise; sau

b) înscrise în listele ținute de furnizori, cu descrieri detaliate și denumiri specifice; aceste liste vor fi puse, la cerere, la dispoziția autorității oficiale responsabile; listele ținute de furnizori și descrierile soiurilor se avizează de către autoritatea oficială responsabilă cu testarea și înregistrarea soiurilor, respectiv ISTIS.

Fiecare soi se descrie și, atât cat este posibil, poarta aceeași denumire în toate statele membre, în conformitate cu ghidurile internaționale acceptate.

Materialul de înmulțire este comercializat cu referire la denumirea soiului numai dacă soiul este:

a) protejat legal prin dreptul de autor, conform legislației protecției noilor soiuri; sau

b) înregistrat oficial în Catalogul oficial al soiurilor; sau

c) soi cunoscut; sau

d) înscris în lista furnizorului, cu descrierea sa detaliată și cu o denumire proprie; aceste liste trebuie să fie întocmite conform ghidurilor internaționale acceptate, ale CPVO sau UPOV, acolo unde acestea sunt aplicabile; listele trebuie să fie puse la dispoziție, la cererea autorității oficiale.

În măsura în care este posibil, fiecare soi trebuie să poarte aceeași denumire în România ca și în toate celelalte state membre, în acord cu măsurile care pot fi adoptate în conformitate cu procedurile Comunității sau, în absenta acestora, în conformitate cu ghidurile internaționale acceptate.

Când materialul de înmulțire se comercializează cu referire la un grup de plante, altfel decât la un soi la care se referă alin. (1), furnizorul trebuie să indice grupul de plante în asa fel încât să se evite confuzia cu orice denumire de soi.

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 84/2003

pentru aprobarea Regulamentului privind testarea și înregistrarea soiurilor de plante de cultura, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se abroga la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

a) Referirile la Comunitate sau la statele membre vor avea înțelesul de România, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data aderării la Comunitate, în cuprinsul art. 1 alin. (1), al art. 12 alin. (1), al art. 13 alin. (3), al art. 19 lit. a) și b), al art. 21 lit. d) și al art. 24.

b) Prevederile cu referire la Comunitate, procedurile Comunității și actele normative comunitare din cuprinsul art. 1 alin. (2) lit. D.b), al art. 5 alin. (3) lit. a), al art. 7 alin. (2), al art. 17, al art. 22 alin. (2) și al art. 23 lit. a) pct. (iii) se aplică de la data aderării României la Comunitate.

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.