Ordinul nr. 5001/2006
privind aprobarea calendarului, a programelor și a metodologiei de organizare și desfășurare a testelor naționale, în vederea accesului absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului școlar 2007-2008
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Anexe publicate separat 1
- Anexa din 31 august 2006 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 5.001/2006 p…
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 128/1997 12 iulie 1997 (prevederi anume) privind Statutul personalului didactic
În baza prevederilor
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 223/2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Articolul 1
Se aprobă Calendarul de desfășurare a testelor naționale organizate în vederea accesului absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului școlar 2007-2008. Calendarul este prevăzut în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare a testelor naționale, susținute în vederea accesului absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului școlar 2007-2008. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 3
Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susțin teste naționale de către absolvenții claselor a VIII-a. Programele sunt prezentate în anexa nr. 3*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
-----------
*) Anexele nr. 1-3 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial, București, sos. Panduri nr. 1.
Articolul 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 5
Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților. Serviciul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației și cercetării, Mihail Hardau București, 31 august 2006. Nr. 5.001.
Anexa 1 CALENDARUL
de desfășurare a testelor naționale organizate în vederea accesului
absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului școlar 2007-2008
14-25 mai
2007
Înscrierea candidaților
8 iunie 2007
Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a
18 iunie 2007
Limba și literatura română - test scris
19 iunie 2007
Limba și literatura maternă - test scris
20 iunie 2007
Matematica - test scris
21 iunie 2007
Istoria românilor sau Geografia României - test scris
24 iunie 2007
Afișarea rezultatelor (până la orele 16) și depunerea
contestațiilor (orele 16-20)
25-27 iunie 2007
Rezolvarea contestațiilor
28 iunie 2007
Afișarea rezultatelor finale (până la orele 16)
Anexa 2 METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE
A TESTELOR NAȚIONALE, ÎN VEDEREA ACCESULUI ABSOLVENȚILOR CLASEI
a VIII-a ÎN CLASA a IX-a A ANULUI ȘCOLAR 2007-2008
I. DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
În conformitate cu articolul 22, alin. (1) din
Legea Învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Accesul absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a școlii de arte și meserii se realizează prin procedura de selecție și repartizare, reglementată conform Metodologiei Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, care se da publicității până la începutul anului școlar".
În vederea realizării selecției și repartizării absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a școlii de arte și meserii, se organizează teste naționale la disciplinele Limba și literatura română, Matematica și, la alegere, Istoria românilor sau Geografia României. Candidații aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susțin și un test la Limba și literatura maternă.
Procedura de selecție privind accesul absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a are în vedere următoarele criterii:
- media la testele naționale, cu o pondere de 50%;
- media de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, cu o pondere de 50%.
În vederea admiterii la liceele vocationale sau la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, candidații susțin și probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoștințelor de limba moderna.
Articolul 2
Au dreptul să se prezinte la testele naționale atât persoanele care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta, cat și cele din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naționale, indiferent de vârsta candidatului.
Articolul 3
Testele naționale se susțin anual, într-o singura sesiune.
În caz de nepromovare a testelor naționale, acestea pot fi susținute în oricare dintre sesiunile ulterioare.
Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cat și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină testele naționale, fără taxa.
Articolul 4
Elevilor care promovează testele naționale li se eliberează un certificat care să ateste promovarea acestora. Celor care nu promovează testele naționale li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricola.
Articolul 5
În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
- procedura - act intern care precizează modalitatea prin care trebuie să se desfășoare anumite activități și care cuprinde standarde, criterii, date-limita, responsabilități și soluții practice pentru realizarea acestora;
- sesiune de teste naționale - perioada prestabilita în care se înscriu candidații, se susțin probele de testare, se soluționează contestațiile și se afișează rezultatele;
- proba de teste naționale - forma de testare programata să se desfășoare la o dată prestabilita, constând în susținerea unui test scris, la anumite discipline;
- Comisie Naționala de Organizare a Testelor Naționale, comisie judeteana de teste naționale/a municipiului București, comisie de teste naționale, comisie de contestații - grupuri de cadre didactice cu o structura ierarhica, cu atribuții specifice în organizarea și desfășurarea testarii, la nivel național, județean și, respectiv, local;
- centru de testare, centru zonal de evaluare - unități de învățământ organizate special pentru desfășurarea testarii naționale;
- profesor evaluator - cadru didactic cu atribuții în evaluarea lucrărilor scrise, în baza unor bareme de corectare și de notare;
- asistent - cadru didactic cu atribuții de supraveghere în sălile din centrele de testare;
- stagiu de instruire - cursuri de instruire pe problematica specifică evaluării, precum și a organizării și a desfășurării testarii, care se realizează înaintea sesiunii de testare naționala;
- fișa-tip informatizata - cerere individuală de înscriere la testare, în format electronic, care cuprinde datele de identificare a candidatului și lista disciplinelor de testare pentru care acesta a optat;
- borderou de evaluare - document-tip în care se înregistrează, conform baremului de evaluare și de notare, punctajul alocat fiecărui răspuns;
- catalog electronic - document oficial de testare, informatizat, instituit la nivelul centrului de testare, care cuprinde datele de identificare a candidaților și notele obținute de aceștia, precum și numele componentilor comisiei de teste naționale și ale profesorilor evaluatori; pentru oficializarea documentului se realizează doua copii în forma tiparita, semnate de președinte, vicepreședinte, secretar și profesorii examinatori/evaluatori;
- reevaluare a lucrărilor - procesul de recorectare a unor lucrări, în condiții de resecretizare, de către alți profesori evaluatori decât cei care au realizat evaluarea inițială, cu scopul verificării corectitudinii evaluării inițiale;
- certificat - document oficial care atesta promovarea testelor naționale.
II. COORDONAREA METODOLOGICĂ A TESTELOR NAȚIONALE
Articolul 6
Coordonarea pe plan național a acțiunilor privind organizarea și desfășurarea selecției pe baza testelor naționale este asigurata de Comisia Naționala de Organizare a Testelor Naționale, numita în continuare Comisia Naționala, care se constituie anual, prin ordin al ministrului și funcționează în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
În fiecare județ și în municipiul București, se constituie comisia judeteana/a municipiului București de organizare a testelor naționale, numita mai departe comisia judeteana.
Comisiile județene/a municipiului București asigura aplicarea riguroasă a normelor metodologice, organizează și coordonează desfășurarea testelor naționale în fiecare județ/în municipiul București.
În fiecare județ se constituie centre de testare, în care se susțin testele naționale, și centre zonale de evaluare, în care se realizează evaluarea lucrărilor scrise. Se recomanda organizarea unui număr mic de centre de evaluare pe județ, care să asigure unitatea evaluării, ținând cont, în același timp, de distribuția geografică a unităților de învățământ și de existenta personalului calificat. În fiecare centru de testare și în fiecare centru zonal de evaluare, se constituie și funcționează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie și coordonate de către un președinte.
Articolul 7
Comisia Naționala de Organizare a Testelor Naționale coordonează și monitorizează organizarea și desfășurarea acțiunilor pentru testele naționale. Comisia Naționala se compune din:
- președinte: secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar;
- vicepreședinți: directorul general al Direcției Generale Învățământ Preuniversitar, directorul general al Direcției Generale Învățământ în Limbile Minorităților, directorul Serviciului Național de Evaluare și Examinare;
- secretar: un specialist din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare;
- 5-9 membri: directori, șefi de serviciu, inspectori generali din Ministerul Educației și Cercetării, specialiști din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, profesori din învățământul preuniversitar.
Articolul 8
Comisia Naționala are următoarele atribuții:
publică, la începutul anului școlar, calendarul și metodologia de organizare și desfășurare a testelor naționale, precum și programele pentru testele naționale;
aproba, în baza unei proceduri, lista centrelor de testare și de evaluare pentru teste naționale, ca urmare a propunerilor comisiilor județene/a municipiului București;
organizează stagii de instruire pentru președinții comisiilor județene/a municipiului București;
stabilește fișa de atribuții pentru presedinti, vicepreședinți, secretari, membrii comisiilor, asistenți și pentru profesorii evaluatori;
în situații justificate, poate decide, la propunerea comisiilor județene sau a delegatului Comisiei Naționale, înlocuirea unor presedinti de comisie;
stabilește numărul variantelor de subiecte pentru probele scrise, din care se extrag, prin tragere la sorți, subiectul de testare naționala și subiectul de rezerva;
decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezerva;
controlează modul în care își desfășoară activitatea comisiile județene, comisiile din centrele de testare din centrele zonale de evaluare și comisiile de contestații;
poate decide evaluarea lucrărilor dintr-un județ în alt județ;
decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării testarii sau ulterior, dar nu mai târziu de un an de la desfășurarea acesteia;
analizează desfășurarea și rezultatele testelor naționale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile județene/a municipiului București și prezintă concluziile conducerii Ministerului Educației și Cercetării;
propune ministrului Educației și Cercetării, în situații de forta majoră, modificări în modul de organizare și desfășurare a testelor naționale;
publică, până la data de 15 ianuarie, variantele de subiecte.
Articolul 9
Comisia Naționala poate delega reprezentanți pe lângă comisiile județene/a municipiului București. Delegatul Comisiei Naționale are următoarele atribuții:
controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia judeteana/a municipiului București și de către comisia de contestații, inspecteaza centrele de testare și centrele zonale de evaluare;
îndrumă comisiile județene/a municipiului București în privinta organizării și desfășurării testelor naționale;
propune comisiei județene/a municipiului București sau Comisiei Naționale - atunci când constata disfunctii în respectarea metodologiei - schimbări în componenta comisiilor;
în cazul în care constata abateri în organizarea testelor naționale, reprezentantul Comisiei Naționale poate propune comisiei județene/a municipiului București sau Comisiei Naționale măsuri de sancționare a cadrelor didactice în cauza sau suspendarea posibilității de a se organiza, în anul școlar următor, centru de testare în unitatea școlară respectiva;
întocmește un raport pe care îl înaintează Comisiei Naționale.
Articolul 10
Comisiile județene/a municipiului București se compun din:
- președinte - unul dintre inspectorii școlari generali adjuncți;
- vicepreședinte - un inspector școlar (în municipiul București poate fi numit un vicepreședinte pentru fiecare sector);
- 1 secretar - inspector școlar, informatician sau cadru didactic cu abilitați în operarea pe calculator;
- 3 - 5 membri -inspectori școlari de specialitate, directori de instituții de învățământ și profesori de specialitate pentru fiecare disciplina de învățământ la care se susține testarea.
În județele în care se susțin teste în limbile minorităților naționale, din comisia judeteana face parte, în calitate de secretar, și inspectorul care coordonează învățământul cu predare în limbile minorităților.
Componenta nominală a acestor comisii se aproba anual, prin decizia inspectorului școlar general județean/al municipiului București. Componenta comisiei județene se transmite, spre informare, Comisiei naționale, până la data de 15 aprilie.
Articolul 11
Comisiile județene/a municipiului București au următoarele atribuții:
nominalizeaza, până la data de 16 aprilie, centrele de testare, unitățile școlare arondate acestora, precum și centrele zonale de evaluare;
transmit, în format electronic, Comisiei Naționale, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, spre aprobare, lista centrelor de testare și a centrelor zonale de evaluare din județ/din municipiul București, până la data de 16 aprilie;
controlează și răspund de organizarea și desfășurarea testelor naționale pe tot teritoriul județului/al municipiului București;
iau măsuri de soluționare a problemelor de finanțare a acțiunilor legate de organizarea și desfășurarea testelor naționale;
iau măsuri pentru dotarea centrelor cu logistica necesară pentru buna desfășurare a testarii naționale și a evaluării (copiatoare în stare de funcționare, care să permită multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate și a altor documente necesare comisiei, radio, computer, telefon, fax, consumabile);
pot delega inspectori de specialitate, reprezentanți ai comisiei județene/a municipiului București, pentru monitorizarea desfășurării testelor naționale în centrele de testare și de evaluare;
se adresează, în scris, direcțiilor județene de sănătate, pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susțin testele naționale, precum și consiliilor locale, RENEL, operatorilor de cablu, Romtelecom etc., în scopul asigurării condițiilor corespunzătoare pentru desfășurarea testarii;
se adresează, în scris, organelor Ministerului Administrației și Internelor, de poliție și de jandarmerie, de la nivel județean, pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la sediul comisiei județene și la centrele de testare, pentru paza lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la centrele de testare și de evaluare. Prezenta acestora va fi solicitată și pentru transportul lucrărilor scrise de la centrele de testare la cele de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestații și invers;
emit decizii de numire a comisiilor din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare și numesc asistenții din centrele de testare, precum și profesorii evaluatori din centrele de evaluare;
realizează instruirea președinților și a vicepreședinților comisiilor din centrele de testare, cu cel mult 48 ore înaintea primei probe a testelor naționale; pentru președinții și vicepreședinții comisiilor din centrele zonale de evaluare, instruirea se face cu cel mult 48 de ore înaintea primei probe scrise;
alcătuiesc un model de legitimatie pentru candidați, valabil în județul respectiv și asigura numărul de legitimatii necesar pentru fiecare centru de testare, în funcție de numărul de candidați arondati;
iau măsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare, acolo unde acest lucru se impune;
asigura confecționarea stampilelor-tip pentru testele naționale. Se vor confecționa doua tipuri de ștampile care vor avea următorul conținut:
a. ștampila pentru centrele de testare: "Teste Naționale 2007 - C.T.";
b. ștampila pentru centrele zonale de evaluare: "Teste Naționale 2007 - C.Z.E".
Stampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 20 mm și nu vor fi numerotate.
operează, dacă este cazul, schimbări ale președinților, ale vicepreședinților, ale membrilor, ale profesorilor evaluatori, ale secretarilor și ale asistentilor care fac parte din comisiile din centrele de testare sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbări vor fi aduse la cunoștința Comisiei Naționale;
pot decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării testarii sau ulterior, și informează Comisia Naționala despre rezultatele acestor reevaluari;
sesizează imediat Comisiei Naționale orice situație a carei rezolvare nu este prevăzută în metodologie și solicita, atunci când este cazul, subiecte de rezerva;
asigura traducerea variantelor de subiecte în limbile minorităților naționale, în cel mult o luna de la publicarea acestora;
raportează, în fiecare zi de desfășurare a probelor scrise, până la ora 14, numărul candidaților prezenți la probe, numărul candidaților eliminati și orice situație specială ivita în organizarea și desfășurarea probei;
organizează centrul județean sau centrele regionale de contestații și numesc comisia judeteana/a municipiului București de contestații;
organizează și asigura securitatea transportului lucrărilor scrise de la centrele de testare la centrele zonale de evaluare, de la preluarea lor de la una dintre comisii, până la predarea lor către cealaltă comisie;
primesc lucrările scrise contestate de la comisiile din centrele de evaluare și organizează transportul lor, în deplina securitate la și de la comisia judeteana de contestații/a municipiului București;
primesc lucrările scrise reevaluate de comisia judeteana/a municipiului București de contestații și le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;
centralizează rezultatele testelor naționale și le transmit, prin fax și prin posta electronică, Serviciului Național de Evaluare și Examinare, imediat după afișarea acestora (înainte și după contestații), astfel: număr de candidați înscriși, număr de candidați prezenți și număr de candidați promovati, pe transe de medii;
analizează modul de desfășurare a testelor naționale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare, elaborează și transmit Comisiei Naționale, la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, în termen de 7 zile de la încheierea sustinerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestora și propun modificări sau completări ale metodologiei de organizare și desfășurare a testelor naționale.
Articolul 12
Comisiile din centrele de testare se compun din:
- președinte - un profesor cu gradul didactic I, din alta unitate de învățământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorți, din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean/al municipiului București;
- secretar - un cadru didactic din alta unitate de învățământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorți de comisia judeteana/a municipiului București, din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean/al municipiului București. Alegerea acestuia se va face ținând cont și de competentele de operare pe calculator;
- membri - 1-3 profesori din alta unitate de învățământ decât cele arondate centrului, având capacitate organizatorică recunoscută și competente în operarea pe calculator, aleși prin tragere la sorți de comisia judeteana (a municipiului București), din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean (al municipiului București);
- un informatician sau un cadru didactic având competente de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru;
- asistenți - câte doua cadre didactice pentru fiecare sala în care se desfășoară testele, cadre didactice de alta specialitate decât cea la care se susține testul, alese prin tragere la sorți din alte unități de învățământ decât cele arondate centrului. Asistenții vor fi aleși, de regula, unul dintre cadrele didactice care predau la școala generală și celălalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.
Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel județean (al municipiului București), comisia păstrează aceeași structura, cu excepția asistentilor, care se înlocuiesc cu profesori evaluatori pentru fiecare disciplina de testare, cadre didactice calificate, alese din alte unități de învățământ decât cele arondate centrului de evaluare, exceptând situația în care, în județ, este organizat un singur centru de evaluare. În acest caz, profesorii vor fi selecționați dintre cei care nu au predat la clasa a VIII-a în anul școlar 2006-2007. Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru zonal de evaluare va fi stabilit în funcție de numărul de lucrări care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca fiecare evaluator sa evalueze, de regula, 100 de lucrări. De regula, în fiecare echipa de evaluatori, vor fi numiți un profesor care preda la școala generală și unul care preda la liceu.
Precizări privind comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare:
a) Componenta nominală a comisiilor, cu excepția informaticianului, se stabilește prin tragere la sorți, efectuată electronic, în ședința publică, din lista propusă de consiliile de administrație ale școlilor și aprobată de consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Lista conținând propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la testele naționale se înaintează de către unitățile școlare inspectoratului școlar, până la data de 15 martie. Cadrele didactice care solicită înscrierea pe lista, vor da o declarație, pe proprie răspundere, ca se angajează sa participe la activitățile menționate de prezenta metodologie, pentru care vor fi nominalizați.
b) Informaticianul este nominalizat de comisia judeteana, până la data de 15 aprilie, de preferinta dintre cadrele didactice de specialitate/dintre informaticienii din unitatea de învățământ în care se organizează centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare.
c) În funcție de numărul lucrărilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiți mai mulți membri.
d) Comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare vor fi alcătuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesională și morala (pe cat posibil, cu gradul didactic I sau II). Nu vor fi numiți în comisiile de testare sau de evaluare și nu vor primi nicio alta atribuție legată de testele naționale persoanele care au rude în rândul candidaților. De asemenea, nu vor primi nicio atribuție legată de testele naționale persoanele care, în sesiunile anterioare ale testelor naționale, au fost sancționate sau au desfășurat activități necorespunzătoare (ca asistenți sau evaluatori, ca presedinti, secretari sau membri). Nu vor fi numiți ca profesori evaluatori acei profesori despre care s-a constatat, în sesiunile anterioare, ca au evaluat cu superficialitate, inclusiv aceia cărora li se poate reprosa, în mod justificat, existenta unor diferențe mari între notarea inițială a lucrărilor și cea de la contestații (diferențe de 1,5 puncte sau mai mari);
e) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării testelor naționale, președintele comisiei din centrele de testare/evaluare va solicita declarații scrise de la fiecare membru al comisiei. În declarația - tip, cadrul didactic precizează că nu are rude în rândul candidaților și își asuma responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declarația cadrului didactic cuprinde mențiunea ca, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de testare/evaluare, știe ca se vor lua măsuri de sancționare, care pot merge până la excluderea din învățământ.
f) Tragerea la sorți a președinților, a membrilor comisiilor din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare, a asistentilor și a profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului școlar, în ședința publică, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii testelor, urmând ca inspectorul școlar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizării asistentilor pentru fiecare sala se face în centrul de testare, prin tragere la sorți, în prezenta tuturor membrilor comisiei, în dimineata desfășurării fiecărei probe.
g) Comisiile din centrele de testare se întrunesc pentru instruire cu cel puțin 24 de ore înainte de susținerea primului test național.
Articolul 13
Organizarea centrelor de testare se face după cum urmează:
- în mediul urban, elevii vor fi grupati pe centre de testare, astfel încât numărul de elevi dintr-un centru să fie cuprins între 250 și 400 de elevi. Numărul de elevi pe centru va fi decis ținând cont de necesitatea desfășurării în condiții optime a testelor. În cazuri excepționale, bine motivate, se pot organiza și centre de testare cu mai puțin de 250 de elevi sau cu mai mult de 400 de elevi, cu aprobarea Comisiei Naționale;
- în mediul rural, se vor organiza centre de testare având cel puțin 100 candidați. În cazul unităților școlare cu mai puțin de 100 de absolvenți ai clasei a VIII-a, acestea vor fi arondate, la centre din municipii, orașe, comune, în funcție de distanta pe care o au de parcurs și de mijloacele de transport existente. În acest caz, o atenție deosebită trebuie acordată problemei transportului elevilor. În cazuri excepționale, se pot organiza și centre de testare cu mai puțin de 100 de candidați, cu aprobarea Comisiei Naționale.
Articolul 14
Comisiile din centrele de testare au următoarele atribuții:
organizează și răspund de desfășurarea testarii naționale în centrele respective;
preiau documentele necesare desfășurării testelor naționale, prin proces-verbal de predare-primire, semnat de președintele comisiei și de directorul unității de învățământ în care se afla centrul de testare. Conducerile unităților de învățământ arondate centrului de testare răspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la testele naționale;
verifica modul în care conducerea unității de învățământ a organizat centrul de testare: pregătirea salilor de concurs, existenta în număr suficient a imprimatelor necesare pentru lucrările scrise, existenta și starea de funcționare a fotocopiatoarelor, existenta fisetelor pentru păstrarea documentelor de testare în deplina siguranța. Conducerea unității de învățământ în care este organizat centrul de testare asigura condițiile necesare organizării și desfășurării testelor naționale - sălile de concurs, imprimatele pentru lucrările scrise, fotocopiatoare, fisete pentru păstrarea documentelor de testare naționala în deplina siguranța. Conducerea unității preda comisiilor din centrele de testare variantele de subiecte de la probele scrise de pe pagina oficială de internet a Ministerului Educației și Cercetării, în forma tiparita, corespunzător fiecăreia dintre probele pentru care exista candidați. Constatările se consemnează în procesul-verbal de predare-primire; (4) organizează desfășurarea testelor naționale, conform calendarului, respectând prevederile prezentei metodologii, precum și procedurile stabilite ulterior și comunicate de Comisia Naționala;
(5) întocmesc listele absolvenților care participa la testele naționale, repartizați pe sălile în care se desfășoară testarea, în ordine alfabetica, ținând cont de opțiunea pentru testul de istorie sau de geografie, precum și de limba în care se susțin testele, și afișează listele la avizierul centrului de testare și pe ușile salilor, cu 24 de ore înainte de începerea fiecărui test național;
(6) stabilesc, prin tragere la sorți, organizată în dimineata fiecărei probe, repartizarea pe sali a asistentilor și instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sălile în care se susțin testele naționale;
(7) multiplica varianta extrasa într-un număr egal cu numărul candidaților din centrul de testare;
(8) sesizează comisiei județene orice situație specială și solicita, în situații excepționale, subiecte de rezerva;
(9) controlează și îndrumă activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de testare care au sarcini privind organizarea și desfășurarea testelor;
(10) iau măsuri pentru ca în spațiile în care își desfășoară activitatea comisia de Teste Naționale sau se desfășoară probele scrise de testare sa nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeteana, de Comisia Naționala de Teste Naționale sau neprevăzute de prezenta metodologie;
(11) președintele răspunde de transportul în deplina siguranța și de predarea, cu proces-verbal, a lucrărilor scrise și a unei copii de pe subiectele de testare la centrele zonale de evaluare; lucrările sunt însoțite, pe perioada transportului, de președinte și de secretar sau de un membru al comisiei din centrul de testare, împreună cu un reprezentant al poliției sau al jandarmeriei;
(12) completează cataloagele electronice de testare cu numele, cu inițială tatălui și cu toate prenumele candidaților, precum și cu disciplinele la care se susține testarea naționala. Cataloagele electronice astfel completate se predau comisiei din centrul zonal de evaluare la care este arondat centrul de testare;
(13) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predării lucrărilor scrise, baremele de evaluare și de notare pentru testul susținut în ziua respectiva, pentru a fi afișate în centrul de testare;
(14) după încheierea operațiilor de evaluare și de notare, primesc, cu proces-verbal, prin președinte, însoțit de secretar sau de unul din membri, cataloagele de la centrele zonale de evaluare; asigura transportul acestora în deplina siguranța la centrele de testare;
(15) afișează listele cu rezultatele testelor naționale, după primirea cataloagelor de la centrele de evaluare;
(16) primesc eventualele contestații referitoare la evaluarea lucrărilor scrise și le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;
(17) afișează listele cu rezultatele definitive, după primirea de la comisia judeteana a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații;
(18) întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele testelor și le transmit școlilor arondate centrului de testare;
(19) predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ unde se susțin testele naționale, toate documentele referitoare la acestea, pentru arhivare;
(20) președintele centrului de testare verifica și semnează toate documentele privind organizarea și desfășurarea testelor naționale din centrul respectiv.
Articolul 15
Comisiile din centrele zonale de evaluare au următoarele atribuții:
preiau de la comisiile județene, baremele de corectare și de notare, în condițiile stabilite de Comisia Naționala;
primesc, cu proces-verbal semnat de președinte și de vicepreședinți, lucrările scrise aduse de către delegații din centrele de testare, spre a fi evaluate;
predau baremele de corectare și de notare delegaților din centrele de testare, spre a fi afișate în centrele respective;
răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe toată perioada în care acestea se afla în centrul de evaluare;
evalueaza lucrările, respectând baremul de corectare și de notare;
verifica borderourile finale și corectitudinea înscrisurilor pe lucrări, precum și semnarea, de către fiecare evaluator, a notei acordate și înscrise pe lucrare;
scriu pe lucrări notele fiecărui evaluator, calculează media obținută și o trec pe lucrări și în cataloagele electronice;
calculează media generală pentru fiecare candidat și o trec în cataloagele electronice;
predau, cu proces-verbal de predare-primire, prin președinte și un membru al comisiei, doua printuri ale catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori și stampilat, către delegații comisiei din centrul de testare;
transmit către comisia judeteana de contestații, în deplina siguranța, lucrările scrise ale căror note au fost contestate de către candidați/părinți;
preiau după reevaluare, de la comisia judeteana, lucrările scrise ale căror note inițiale au fost contestate;
predau, cu proces-verbal, prin președinte, însoțit de secretar sau de un membru al comisiei, lucrările scrise, borderourile detaliate și de sinteza, precum și celelalte documente ale desfășurării testelor naționale, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul de evaluare.
Articolul 16
Comisia de contestații are următoarea componenta:
- președinte - inspector școlar general/inspector general adjunct al județului în care se organizează comisia;
- 1 - 2 secretari - inspectori școlari din județul în care se organizează comisia;
- 1 - 2 informaticieni, profesori de informatica sau cadre didactice de alta specialitate, cu abilitați de nivel superior în utilizarea calculatorului;
- membri - profesori evaluatori, câte doi profesori, de regula cu grad didactic I, pentru fiecare disciplina de testare și pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situații justificate, pot fi numiți evaluatori și profesori cu grad didactic II sau definitiv.
În fiecare an, membrii comisiei de contestații vor fi alți profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorți, dintr-o lista de profesori recunoscuți pentru competența profesională și probitatea lor morala. La dosarul comisiei județene se vor afla atât decizia de numire a profesorilor evaluatori din comisia de contestații din anul curent, cat și a celor din anul precedent.
Articolul 17
Cadrele didactice și personalul tehnico-administrativ implicat în desfășurarea testelor naționale au obligația de a respecta cu strictețe normele privind organizarea și desfășurarea acestora; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat și sancționate, conform reglementărilor în vigoare.
III. ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR PENTRU SUSȚINEREA TESTELOR NAȚIONALE
Articolul 18
La testele naționale, se pot înscrie atât absolvenții clasei a VIII-a din seria curenta, cat și cei din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naționale, indiferent de vârsta candidatului.
Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la susținerea testelor naționale numai după echivalarea studiilor și promovarea examenelor de diferența stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.
Candidații proveniți din învățământul particular se înscriu la centrul de testare desemnat de comisia judeteana.
Articolul 19
Înscrierea candidaților pentru testele naționale se face la secretariatele școlilor, în perioada prevăzută în calendar, după cum urmează:
a) pentru candidații din seria curenta, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginti, în conformitate cu evidentele din școli. Tabelele conțin opțiunile candidaților pentru istoria românilor sau geografia României, precum și semnăturile acestora. Înscrierea se face la centrul de testare la care este arondata unitatea, de către director și de secretarul școlii menționate, conform unei programari stabilite de comisia judeteana;
b) pentru candidații din anii precedenti, înscrierea se face de secretarul școlii din centrul de testare la care este arondata școala pe care candidații au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceștia (cerere de înscriere, buletin/carte de identitate, certificat de naștere și foaia matricola pentru clasele I - a VIII-a). În situația schimbării domiciliului în alta localitate, menționată ca atare în buletinul de identitate, candidații din seriile precedente se pot înscrie pentru a susține testele naționale la un centru de testare, stabilit de comisia judeteana din județul în care se afla noul domiciliu al candidatului. În afară acestei situații, înscrierea în alt județ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naționale.
Tabelele de înscriere, pentru absolvenții din seria curenta, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaților corigenti, repetenti, cu situația neincheiata sau exmatriculati) și se transmit, semnate și stampilate de director, centrului de testare la care școala este arondata, în ziua următoare încheierii cursurilor pentru clasa a VIII-a. De corectitudinea datelor transmise centrului de testare, răspunde directorul unității de învățământ la care candidații au absolvit cursurile gimnaziale.
Fiecare candidat depune, la înscrierea pentru testele naționale, o fotografie recenta, tip buletin/carte de identitate, care se aplică pe legitimatie. Pentru candidații din seria curenta, legitimatia este completată, semnată, stampilata și eliberata de conducerea unității de învățământ pe care candidatul a absolvit-o. Pentru candidații din seriile precedente, legitimatia este eliberata de secretariatul centrului de testare.
IV. DISCIPLINELE PENTRU TESTELE NAȚIONALE
Articolul 20
Disciplinele la care se susțin testele naționale sunt următoarele:
a) Limba și literatura română - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematica - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;
c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) - test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
Candidații aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susțin și un test la Limba și literatura maternă, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare.
Articolul 21
Evaluarea lucrărilor scrise se face cu note de la 10 la 1, cu respectarea stricta a baremului de evaluare și de notare indicat de Serviciul Național de Examinare și Evaluare; nota minima de promovare la fiecare dintre lucrările scrise este 5.
V. ELABORAREA TESTELOR NAȚIONALE
Articolul 22
Testele naționale și baremele de evaluare și de notare se elaborează în cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, ținând seama de următoarele cerințe:
a) să fie formulate clar, precis și în stricta concordanta cu programele școlare și cu programele de testare, valabile pentru desfășurarea testelor naționale din anul respectiv;
b) să aibă un nivel mediu de dificultate;
c) să permită efectuarea lor în 2 ore.
VI. ORGANIZAREA SALILOR DE TESTARE, ACCESUL ȘI REPARTIZAREA ÎN SALI A CANDIDAȚILOR, A ASISTENTILOR, DESFĂȘURAREA, EVALUAREA ȘI NOTAREA TESTELOR NAȚIONALE
Articolul 23
Organizarea salilor de testare, accesul și repartizarea în sali a asistentilor și a candidaților se fac după cum urmează:
A. Pregătirea salilor de testare
Sălile destinate pentru susținerea testelor naționale vor fi adaptate activităților legate de acestea prin:
a) dotarea corespunzătoare;
b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influența candidații în elaborarea lucrărilor;
c) afișarea pe usa fiecărei sali a listei nominale alfabetice cu candidații repartizați în sala respectiva, avizată de președintele comisiei;
d) afișarea, pe usa fiecărei sali, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidați ca pătrunderea în sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag după sine eliminarea de la testele naționale;
e) afișarea, pe usa fiecărei sali, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidați ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu subiectele multiplicate nu se iau în considerare.
B. Repartizarea în sali a asistentilor
a) Înaintea intrării în sali, președintele comisiei din centrul de testare instruieste asistenții în legătură cu îndatoririle care le revin, cu prevederile prezentei metodologii, cu informațiile pe care trebuie să le furnizeze candidaților aflați în sali. Aceste informații sunt consemnate într-un document, care va fi prezentat de către asistenți în fiecare sala de testare. Instructajul va avea un scenariu-standard, obligatoriu, care va fi reglementat printr-o procedură.
b) La încheierea instructajului, participanții vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alături de celelalte documente referitoare la testele naționale.
c) Repartizarea în sali a asistentilor se face de către președintele comisiei, prin tragere la sorți - câte doi pentru fiecare sala - cu trei sferturi de ora înainte de începerea fiecărui test, luându-se măsuri sa nu rămână aceleași formații de supraveghere pentru aceleași sali în zile diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea disciplinei de test la care supraveghează.
d) Asistenții, care au fost instruiti și au semnat fișa de atribuții, intră în sali după ce au primit listele cuprinzând candidații, foaia conținând informațiile care trebuie transmise candidaților, procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, hârtie tipizata și hârtie stampilata pentru ciorne; numărul de coli tipizate și numărul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare sala de testare vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de președintele comisiei și de unul dintre membrii acesteia.
e) Se interzice asistentilor intrarea în sălile de testare cu telefoane mobile, cărți, ziare, manuale sau cu alte materiale informative vizând conținutul disciplinelor de concurs.
C. Accesul și repartizarea în sali a candidaților
a) Accesul candidaților în sali este permis pe baza buletinului/cărții de identitate (a certificatului de naștere, în cazul în care candidatul nu are buletin/carte de identitate) și a legitimatiei de testare, cel târziu cu o jumătate de ora înaintea începerii fiecărui test. Candidații care nu au asupra lor buletinul/cartea de identitate (certificatul de naștere, pentru candidații care nu au buletin/carte de identitate) și legitimatia de testare nu sunt primiți în sala.
b) În cazuri excepționale, comisia de testare poate accepta în sala candidați care nu au documentele menționate anterior, dacă sunt recunoscuți de un cadru didactic sau de doi candidați și sub rezerva prezentării documentelor până a doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulată și candidatul va fi eliminat. Comisia judeteana va fi informată despre situația creata înainte de a fi luată decizia de eliminare sau de acceptare a candidatului în testare fără documentele menționate la punctul a).
Situația va fi menționată într-un proces verbal special, care se va păstra alături de celelalte documente de testare.
c) Se interzice intrarea în sali, a candidaților, cu manuale școlare, cu materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. La proba scrisă de matematica este permisă folosirea compasului, a creionului, a radierei, a riglei și a raportorului, care nu au inscriptionate formule matematice. Asistenții vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sali. Nerespectarea acestor dispoziții duce la eliminarea din sala a candidatului de către președintele comisiei de testare, indiferent dacă materialele respective au fost folosite sau nu și, după caz, la sancționarea asistentilor, în conformitate cu Legea învățământului.
d) Candidații se aseaza câte unul în fiecare banca, în ordine alfabetica, conform listelor afișate. Fiecare elev primește o coala tipizata, pe care își scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui și toate prenumele (în ordinea din cartea de identitate sau din certificatul de naștere) și completează citeț celelalte date de pe coltul care urmează să fie lipit. Candidații vor primi atâtea coli tipizate câte vor solicita și vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în coltul care urmează să fie lipit. Totodată, aceștia vor primi hârtie pentru ciorna.
e) Înainte de începerea fiecărui test, asistenții vor explica tuturor candidaților modul de desfășurare a acestuia și modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata și ca soluțiile scrise pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Candidații semnează un proces-verbal de luare la cunoștința a informațiilor primite de la asistenți.
f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit, în mod obligatoriu, de către asistenți, după distribuirea subiectelor în sali și după ce candidații au început sa scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor, iar asistenții au verificat identitatea candidaților, precum și completarea corecta a tuturor datelor prevăzute. Asistenții vor semna fiecare lucrare în locul prevăzut pentru semnături, în interiorul porțiunii care urmează a fi sigilată. Pentru lipirea coltului lucrării se va folosi lipici sau același tip de etichete autocolante pentru toate centrele de testare din județ. Președintele comisiei va pune ștampila tip "Teste Naționale 2007 - C.T." peste coltul închis și lipit al lucrării, fără a semna lucrarea. Aceste operații se vor încheia înaintea iesirii primului elev din sălile centrului de testare.
g) Înscrierea numelui candidaților pe foile tipizate, în afară rubricii care se sigileaza și orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea acesteia.
h) Pentru ciorne, candidații vor primi atâtea coli stampilate cu ștampila "Teste Naționale 2007 - C.T.", câte le sunt necesare.
Articolul 24
Desfășurarea testelor naționale va avea loc după cum urmează:
După comunicarea de către Comisia Naționala a numărului variantei de test, se extrage varianta. Comisia din centrul de testare multiplica subiectele în număr egal cu numărul candidaților, copiile se introduc în plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite în sali de către președintele și membrii comisiei. Candidații care susțin proba de matematica în limba unei minorități, vor primi subiectul atât în limba română, cat și în limba minorității în care au studiat disciplina. Înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verifica dacă varianta extrasa în plenul comisiei este cea anunțată de Comisia Naționala. Se încheie proces-verbal, semnat de toți cei prezenți.
Asistenții din sali primesc plicurile cu subiecte de la președinte, secretar sau de la un membru al comisiei, verifica integritatea acestora, le deschid și distribuie testele multiplicate fiecărui candidat. La încheierea acestor operații, începe rezolvarea subiectelor de către candidați. Unul dintre asistenți noteaza pe tabla ora începerii și ora terminării rezolvarii testului. Președintele și membrii comisiei verifica, în toate sălile de testare, dacă testele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceștia nu vor da candidaților indicații referitoare la rezolvarea testelor.
Din momentul extragerii variantei de testare niciun elev nu mai poate intră în sali. De asemenea, niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă preda lucrarea scrisă și semnează de predarea acesteia. Candidații pot părăsi centrul de testare cel mai devreme după o ora de la distribuirea subiectelor în sali.
În cazuri excepționale, dacă un candidat se simte rau și solicita părăsirea temporară a sălii, va fi însoțit de către unul dintre cadrele didactice care supraveghează, până la înapoierea în sala de testare.
Niciun membru al comisiei nu are voie sa părăsească centrul de testare și sa comunice în afară conținutul subiectelor, până la încheierea testului.
Pentru elaborarea textului lucrării scrise, elevii folosesc cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor și a desenelor - creion negru. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor, a hartilor etc. Pentru redactarea lucrărilor și pentru ciorne, se va folosi numai hârtia distribuita candidaților de către asistenți.
Candidații care doresc sa corecteze o greseala taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontala. În cazul în care unii elevi, din diferite motive (corectări numeroase, greșeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaștere etc.) doresc să-și transcrie lucrarea, fără să depășească timpul stabilit, aceștia vor primi alte coli tipizate. Colile folosite inițial se anulează pe loc, menționându-se pe ele "anulat" și se semnează de către cei doi asistenți.
În timpul desfășurării testelor naționale, asistenții din sali nu dau candidaților nicio indicație, nu rezolva testele, nu discuta între ei. Unul dintre asistenți sta în fața clasei, iar celălalt în spatele clasei.
În timpul desfășurării testelor naționale, asistenții de sali răspund de asigurarea ordinii și liniștii în sala de clasa, de respectarea de către candidați a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, având, în același timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic și situației de testare. Asistenții verifica dacă elevii au intrat în sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, asistenții nu permit candidaților sa comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul și informează președintele comisiei asupra oricărei încălcări a metodologiei.
Eventualele tentative de frauda, alte nereguli în desfășurarea testelor, semnalate asistentilor de către candidați sau sesizate de asistenții înșiși, vor fi comunicate mediat președintelui comisiei de testare. Acesta este obligat sa verifice și sa ia măsurile care se impun.
Comisia judeteana va fi informată, imediat, despre orice situație specială.
Încălcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea asistentilor și, după caz, la sancționarea lor, mergand până la excluderea din învățământ.
În timpul desfășurării testelor naționale, în sali au voie să între numai președintele, vicepreședintele, secretarii și membrii comisiei județene, președintele, secretarul și membrii comisiei centrului de testare, precum și reprezentanții Comisiei Naționale și ai comisiei județene, împuterniciți cu delegație. Aceștia nu dau candidaților niciun fel de indicație referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar duce la sancționarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii și legislației în vigoare.
După ce își încheie lucrările, elevii numeroteaza foile, sub îndrumarea asistentilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în coltul din dreapta, indicând pagina curenta și numărul total de pagini. De exemplu, dacă elevul a scris 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrării va fi 3/5. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva randuri, partea nescrisa urmând să fie barata de către asistenți. După încheierea numerotarii, candidații predau asistentilor lucrările și semnează pentru confirmarea predării lucrării și a numărului de pagini.
La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrările în faza în care se afla, fiind interzisă depășirea timpului de lucru stabilit și afișat pe tabla. Ultimii trei elevi rămân în sala până la predarea ultimei lucrări.
La predarea lucrărilor, asistenții bareaza spațiile nescrise, verifica numărul total de pagini scrise și îl trec în procesele-verbale de predare-primire, pe care le semnează candidații, precum și în rubrica specială, prevăzută în acest scop pe prima pagina a lucrării.
Ciornele și lucrările anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Aceasta informație este transmisă candidaților, în mod obligatoriu, de către asistenți, atât la începutul fiecărui test, cat și în momentul preluării lucrărilor.
Operațiunile menționate la punctele 16) și 17) se efectuează de către asistenți în fața candidatului, după care acesta semnează listele nominale.
Asistenții duc lucrările scrise președintelui și celorlalți membri ai comisiei și le predau acestora, sub semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi și de cei doi asistenți, colile tipizate nefolosite, ciornele și foile anulate, precum și foile de ciorna nefolosite.
Președintele, împreună cu secretarul sau un membru al comisiei, verifica dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnaturilor de pe lista și dacă numărul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specială de pe prima pagina a lucrării și în lista nominală și semnează de primire pe listele nominale.
Aceștia numara colile tipizate nefolosite și foile anulate, inscriind numărul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de asistenți, de președinte și de un membru al comisiei.
Toate lucrările scrise se predau, prin președinte și secretar sau un membru al comisiei de testare, pe bază de proces-verbal, persoanelor autorizate din centrul zonal de evaluare. După desfășurarea ultimului test, alături de lucrările scrise, se preda la centrul de evaluare și catalogul electronic de la centrul de testare completat cu numele candidaților, inițială tatălui și școala de proveniență.
După încheierea fiecărui test național, comisia din centrul de testare afișează baremele de evaluare și de notare, preluate de la centrul de evaluare.
Pe perioada desfășurării testelor naționale (începând din momentul extragerii numărului variantei de test la Comisia Naționala și până la plecarea delegaților cu lucrările către centrul zonal de evaluare) în centrul de testare se pot afla numai candidații, membrii comisiei prevăzuți de prezenta metodologie și un delegat al unității școlare în care este organizat centrul de testare, care asigura asistența tehnica pentru copiatoare, calculatoare și care asigura logistica pentru testare: foi tipizate, foi de ciorna, lipici, etichete etc. Delegatul unității școlare nu pătrunde în sălile de testare și în sălile în care își desfășoară activitatea comisia și nu are acces la subiecte.
Articolul 25
Desfășurarea activității în centrele zonale de evaluare:
Președintele și membrii comisiei primesc, pe bază de proces-verbal de predare-primire, de la delegații fiecărui centru de testare, lucrările scrise aduse, spre a fi evaluate.
Lucrările scrise de la aceeași disciplina de testare, primite de la toate centrele de testare arondate, sunt amestecate de președinte și de ceilalți membri ai comisiei de evaluare, sunt numerotate de la 1 la n și grupate în seturi.
Seturile de lucrări se introduc în plicuri sau în dosare numerotate, cu menționarea numerelor acordate lucrărilor din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscrie numărul de ordine al plicului sau al dosarului și numărul de ordine al lucrării. Plicurile cu lucrările numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de președinte sau de vicepreședinte, profesorilor desemnați sa evalueze și sa noteze lucrările.
Fiecare lucrare este evaluată de doi profesori evaluatori, desemnați de președintele comisiei. De regula, unul din evaluatori este profesor de școala generală, iar celălalt de liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaște de la care centru de testare provin lucrările scrise pe care le evalueaza. La finalizarea primei corectări a lucrărilor, schimbul de lucrări între evaluatori se va face prin tragere la sorți, de către președintele comisiei de evaluare, în prezenta a doi dintre membrii comisiei.
Evaluarea și notarea lucrărilor scrise se efectuează de către cei doi profesori evaluatori în sali separate, stabilite de președintele comisiei. În fiecare sala de evaluare se vor afla cel puțin trei profesori evaluatori, în același timp. Pe perioada evaluării, în sali au voie să între, pe lângă evaluatori, doar președintele și vicepreședintele comisiei județene, membrii comisiei centrului de evaluare, precum și reprezentanții Comisiei Naționale și ai comisiei județene, împuterniciți cu delegație.
Fiecare lucrare se evalueaza și se apreciază independent de către profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectându-se cu strictețe baremele de evaluare și de notare transmise de Comisia Naționala. Fiecare evaluator înregistrează în borderouri punctajele și notele acordate pentru fiecare lucrare. Se interzic interpretarile personale și modificările în baremul de evaluare și de notare. Pentru orice problema aparuta în acest sens va fi anunțată Comisia Naționala.
Zilnic, după terminarea programului de evaluare, seturile de lucrări și borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, președintelui, pentru a fi păstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate. Cheia și sigiliul vor fi păstrate separat de către președinte și de unul dintre membri.
După încheierea de către ambii evaluatori a acțiunii de evaluare și de notare, borderourile întocmite conform baremului de corectare și de notare și semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate președintelui comisiei, odată cu lucrările evaluate. După ce președintele comisiei verifica, în prezenta celor doi evaluatori, dacă diferența dintre notele acordate este de cel mult un punct, aceștia trec notele pe lucrare și semnează cu cerneala roșie. Media finala se trece pe lucrare, în prezenta profesorilor evaluatori, de președintele comisiei. Președintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, între notele acordate de cei doi evaluatori, și semnează alături de aceștia.
În cazul în care președintele comisiei constata ca între notele acordate unei lucrări de către cei doi profesori evaluatori exista o diferența mai mare de un punct, o repartizează pentru reevaluare și notare unui alt profesor de specialitate, ales dintre evaluatorii din centru. Reevaluarea se va face în prezenta profesorilor care au acordat inițial notele. Nota acordată la reevaluare este nota care se trece pe lucrare și va fi semnată de către cei trei profesori și de președintele comisiei. Aceste situații, care necesita o a treia corectare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiti anterior.
După ce toate lucrările scrise, la fiecare disciplina de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezenta profesorilor evaluatori, a președintelui și a membrilor comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele electronice de testare, de către un membru al comisiei. Președintele comisiei sau un membru delegat de către acesta verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog și răspunde alături de secretar și ceilalți membri ai comisiei pentru eventualele greșeli.
Comisia din centrul zonal de evaluare realizează completarea electronică a notelor și a mediilor generale, listarea în doua exemplare a cataloagelor, verificarea concordanței între notele înscrise pe teze și catalogul listat și semnarea notelor. Cele doua exemplare listate ale cataloagelor se numeroteaza și se stampileaza de către comisia din centrul de evaluare.
După încheierea evaluării tuturor lucrărilor scrise și după trecerea notelor și a mediilor generale în catalog, acestea se predau, pe format electronic și pe suport de hârtie, de către președinte și un membru al comisiei din centrul de evaluare, delegaților din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele respective, pe bază de proces-verbal de predare-primire. După încheierea etapei de contestații, lucrările scrise și borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.
VII. STABILIREA ȘI COMUNICAREA REZULTATELOR
Articolul 26
Un candidat este considerat reușit dacă obține cel puțin nota 5 la fiecare test. Un candidat care a obținut la cel puțin unul dintre teste o nota mai mica decât 5 este considerat "respins" și nu i se încheie media generală.
Media generală se calculează, în centrele zonale de evaluare, după încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obținut cel puțin nota 5 la fiecare test.
Media generală se calculează ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la cele 3 teste naționale (respectiv 4, pentru candidații care susțin și test scris la limba și literatura maternă).
Articolul 27
Tabelul nominal, cuprinzând notele și media obținute de fiecare candidat, se afișează la centrul de testare. În dreptul fiecărui candidat se va scrie, după caz, și rezultatul final: "reușit", "respins", "neprezentat", "eliminat".
Un candidat este considerat neprezentat dacă nu a fost prezent la cel puțin unul dintre testele naționale.
Un candidat eliminat la una dintre probe nu se mai poate prezenta la următoarele probe.
Articolul 28
Pentru candidații care au absolvit la alte unități de învățământ decât cea în care este organizat centrul de testare, inclusiv pentru cei din alte județe, comisia din centrul de testare întocmește extrase din catalog, care cuprind situația lor la testare și le transmit unităților de învățământ de proveniență, în vederea completării certificatelor care atesta absolvirea testelor naționale.
VIII. DEPUNEREA ȘI REZOLVAREA CONTESTAȚIILOR
Articolul 29
Eventualele contestații cu privire la rezultatele testelor naționale se depun în ziua prevăzută de calendarul de desfășurare a testelor.
Contestațiile se înregistrează la secretariatele centrelor de testare și se analizează la comisia de contestații.
Candidații pot contesta numai notele acordate propriilor lucrări.
Articolul 30
Președintele, împreună cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de testare primesc contestațiile și le înregistrează.
Cererile prin care se contesta notele obținute la evaluarea inițială, însoțite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor și disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestația se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare de către un delegat al comisiei din centrul de testare.
După primirea, în centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se contesta notele obținute la evaluarea inițială, lucrările candidaților care au depus contestații se inchid, pentru a deveni secrete, atât în ceea ce privește numele candidatului, numărul de ordine acordat inițial lucrării, centrul de testare, cat și notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din județ, cu același tip de hârtie pusă la dispoziție de comisia judeteana. Pe lucrările secretizate se aplică ștampila "Teste Naționale 2007 - CZE". Lucrarile se înaintează, prin doi delegați, comisiilor de contestații județene/a municipiului București, însoțite de un borderou în care se menționează numărul de ordine al lucrărilor, disciplina de testare și numărul de pagini al fiecărei lucrări. În cazul în care Comisia Naționala decide organizarea de centre regionale de contestații, delegații centrelor zonale de evaluare înaintează lucrările comisiei județene de organizare a testelor naționale, care răspunde de transmiterea lucrărilor în județul în care se organizează centrul regional de contestații. Comisia judeteana transmite comisiei de contestații, odată cu lucrările care trebuie reevaluate, baza de date în format electronic.
Președintele comisiei din centrul de evaluare este responsabil de sigilarea lucrărilor contestate și de securitatea transmiterii lor la comisia judeteana de contestații sau, după caz, la comisia judeteana de organizare a testelor naționale.
Comisia Naționala stabilește și comunică tuturor comisiilor județene în ce județ trebuie transmise lucrările pentru contestații.
Comisia Naționala poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestații la nivel regional. În acest caz, componenta comisiei de contestații va fi stabilită de comisiile din județele în care se organizează centrele regionale, după consultarea Comisiei Naționale.
Articolul 31
Comisiile județene/a municipiului București sau comisiile regionale de contestații amesteca lucrările de la aceeași disciplina, le renumeroteaza, reevalueaza lucrările primite și acorda note lucrărilor contestate, conform baremelor de corectare și de notare.
Toate procedurile menționate în prezenta metodologie, privind desfășurarea activității în centrele de evaluare, sunt respectate și în cazul comisiei de contestații.
După terminarea corectării și deschiderea lucrărilor, președintele comisiei de contestații analizează notele acordate după reevaluare, în comparatie cu cele acordate inițial. În situația în care se constata diferențe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la corectarea inițială și cele de la contestații, președintele comisiei de contestații decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din profesori cu experienta, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații. Reevaluarea se va face după o noua secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de corectare și de notare și toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestații.
Hotărârile comisiei județene/a municipiului București sau regionale de contestații se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei și de președinte. Informaticienii din comisiile de contestații înregistrează în baza de date primită de la fiecare județ arondat centrului de contestații notele obținute după reevaluare.
Lucrările scrise, împreună cu baza de date completată în format electronic, se restituie comisiilor județene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, însoțite de o copie de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații. O copie a procesului-verbal este predată delegatului fiecărui centru de testare care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestații și procesul-verbal se păstrează timp de doi ani la sediul inspectoratului școlar care a organizat comisia de contestații.
Pentru lucrările care au primit inițial note cuprinse între 4,50 și 4,99 (inclusiv notele 4,50, respectiv 4,99) sau o nota cel puțin egala cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestații.
Pentru lucrările care au primit inițial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menționate la alin. (6) nota definitivă este nota acordată de comisia de contestații, dacă între nota inițială și nota acordată de comisia de contestații se va constata o diferența de cel puțin 0,50 puncte. Dacă diferența dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota definitivă este nota inițială acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.
Nota definitivă, acordată, în conformitate cu procedura menționată nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectiva.
În cazul în care se constata diferențe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota inițială și nota obținută la contestații, inspectoratele școlare analizează situația în termen de 30 zile de la terminarea contestațiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare și cea de la contestații) și decid sancționarea celor vinovați. Comisia Naționala va fi instiintata de sancțiunile aplicate, până la data de 15 septembrie a anului în care s-a desfășurat testarea.
După primirea rezultatelor de la comisia de contestații, comisiile din centrele de testare operează în cataloage schimbările ce se impun, recalculează, după caz, media generală și rectifica în mod corespunzător rezultatul.
Modificările se trec în catalogul electronic, iar printul este semnat de președintele centrului de testare.
Rezultatele la contestații se comunică candidaților prin afișare la avizierul centrului de testare, conform calendarului anuntat.
IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Articolul 32
Respectarea întocmai a metodologiei de organizare și desfășurare a testelor naționale este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceasta activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământ, implicat în desfășurarea testelor naționale răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învățământului și prestigiului instituției.
În cazul în care se constata diferențe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota inițială și nota obținută la contestații, inspectoratele școlare analizează situația, în termen de 30 de zile de la terminarea contestațiilor. În situații justificate, vor declansa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancționarea celor care se fac vinovați de comiterea abaterilor.
Articolul 33
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de testare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observatie scrisă;
b) avertisment
c) diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 - 6 luni;
d) interzicerea participării în comisiile de testare în sesiunile următoare;
e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Cadrele didactice care, în perioada testarii naționale, comit fapte cu caracter infractional, respectiv furnizarea soluțiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări sau care au manifestări care atesta neglijența în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, sunt sancționate în conformitate cu prevederile Codului penal. În astfel de cazuri, Comisia Naționala sau, după caz, comisia judeteana/a municipiului București va sesiza în scris organele de cercetare penală.
Articolul 34
Sancțiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, având la baza procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui în cauza și verificarea susținerilor făcute de acesta, în apărare.
Pentru cercetarea abaterilor săvârșite de personalul didactic prevăzut la art. 32 se constituie comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicala din care face parte persoana aflată în discuție sau un reprezentant al salariaților, iar ceilalți sunt cadre didactice care au funcția didactica cel puțin egala cu a celui care a săvârșit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învățământul preuniversitar pot fi incluși și inspectori școlari.
Comisiile de cercetare sunt numite de ministrul Educației și Cercetării, pentru funcțiile prevăzute la art.25 lit. b) din
privind Statutul personalului didactic, și respectiv, de către inspectorul școlar general pentru celelalte cadre didactice.
Articolul 35
Punctul de plecare al cercetării este procesul-verbal alcătuit de organele de control. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să-și producă probe în apărare.
Inspectoratul școlar va face comunicarea, prin decizie scrisă către unitatea de învățământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată și sancțiunea dispusă urmând ca unitatea de învățământ respectiva sa ducă la îndeplinire aplicarea acesteia.
Abaterile săvârșite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru testele naționale sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
Articolul 36
Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfășurarea activității unei comisii de testare naționala aduce după sine diminuarea cu 20 - 70% a indemnizației vicepreședintelui și a președintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovatilor. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primește indemnizația cuvenită respectivei funcții din comisia de teste naționale.
Articolul 37
În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării testelor naționale, președinții comisiilor din centrele de testare și de evaluare vor solicita declarații scrise de la fiecare membru al comisiei. În declarația-tip, cadrul didactic precizează că nu are soț/sotie, ruda sau afin, până la gradul al patrulea, dintre candidații care participa la testele naționale în centrul unde își desfășoară activitatea și își asuma responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
De asemenea, declarația cadrului didactic cuprinde mențiunea ca, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, știe ca se vor lua măsuri de sancționare, care pot merge până la excluderea din învățământ, în funcție de gravitatea abaterii, în conformitate cu prezenta metodologie.
X. DISPOZIȚII FINALE
Articolul 38
Comisiile din centrele de testare, cele din centrele zonale de evaluare, precum și comisiile județene/a municipiului București au obligația sa informeze imediat Comisia Naționala cu privire la situațiile deosebite care apar în organizarea și desfășurarea testelor naționale.
Articolul 39
Documentele întocmite pentru testarile naționale se păstrează în arhiva centrului de testare, până la sfârșitul anului școlar următor, iar cataloagele - permanent.
Lucrările scrise și borderourile de notare, autentificate prin semnatura de președinții centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare și se păstrează până la sfârșitul anului școlar următor.
Articolul 40
Certificatele care atesta promovarea testelor naționale se completează cu datele din cataloage numai de către secretarii unităților de învățământ la care titularii certificatelor au promovat ultimul an de studiu și vor fi semnate de către secretarii menționați și de către președintele comisiei centrului de testare în termen de cel mult 5 zile de la încheierea testelor naționale. În cazuri excepționale, certificatele pot fi semnate de președintele comisiei județene.
Pentru candidații care au susținut testele naționale în alt centru de testare decât unitatea de învățământ absolvită, inclusiv pentru cei care au susținut testele în alt județ, completarea certificatului se face de către secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a, în baza extrasului din catalogul de testare primit de la centrul de testare la care candidatul a susținut testele naționale. Certificatul va fi semnat de secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a și de președintele din centrul de testare la care a fost arondata respectiva unitate de învățământ.
Eliberarea foilor matricole se face de către secretariatelor școlilor unde candidații au absolvit clasa a VIII-a.
Articolul 41
Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfășurarea testelor naționale.
Articolul 42
Orice abatere comisă și dovedită cu probe se sancționează după cum urmează:
a) candidații surprinsi având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi copiind în timpul desfășurării testelor naționale sau comitand alte fraude menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor, sunt eliminati de la testele naționale din anul respectiv;
b) tentativa de frauda se pedepsește în același mod.
Articolul 43
În perioada de evaluare a lucrărilor scrise sau ulterior, Comisia Naționala poate decide desemnarea, la nivel central sau la nivelul fiecărui județ/al municipiului București, a unei comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări de la fiecare disciplina de testare, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de corectare și de notare.
Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia Naționala către inspectoratul școlar, care are obligația de a-l transmite și a urmări analizarea sa în fiecare unitate școlară care a participat, prin personalul ei, la organizarea și desfășurarea testelor naționale.
Notele obținute de elevi la testele naționale nu se modifica în urma acestor reevaluari.
Articolul 44
Până la data de 15 septembrie, inspectoratele școlare alcătuiesc un raport special despre desfășurarea testelor naționale din anul în curs, care va fi trimis în scris și pe suport electronic atât la Ministerul Educației și Cercetării - la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, precum și la Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Un exemplar al raportului privind testele naționale se trimite fiecărei unități școlare din județ.
Raportul cuprinde informații despre monitorizarea desfășurării acestor teste naționale, inclusiv date despre esantioanele de lucrări reevaluate la decizia comisiei naționale sau județene.
Comisia judeteana decide reevaluarea de lucrări la cel puțin două discipline. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplina este de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor sunt stabilite de inspectoratul școlar și sunt menționate în raportul special transmis Comisiei Centrale. Inspectorii școlari de specialitate coordonează evaluarea esantioanelor și prezintă în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrări la care diferența dintre notarea inițială și cea finala (de la contestații) este mai mare de 1,00 punct. Notele obținute de candidați nu se modifica în urma acestor reevaluari.
În urma reevaluarii stabilite de comisia judeteana sau de cea naționala, inspectorul școlar general poate decide, în situații bine justificate, aplicarea de sancțiuni, conform Statutului personalului didactic și prezentei metodologii. Raportul anual cuprinde informații despre sancțiunile aplicate și numele persoanelor sancționate, inclusiv despre cadrele didactice cărora comisia judeteana a decis să le retragă dreptul de a participa la testele naționale.
Articolul 45
Comisiile din centrele de testare asigura condiții de egalizare a sanselor pentru candidații cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de testare la testele naționale, în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficientei respective.
Exemple de asemenea adaptari sunt:
a) asigurarea posibilității de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);
b) mărirea cu până la 1 ora a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidații cu deficiente motorii sau neuro-motorii, care îi împiedica sa scrie normal, sau de către cei cu deficiente vizuale grave;
c) asigurarea scrisului cu caractere mărite a subiectelor pentru candidații ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiente vizuale, a informațiilor corespunzătoare subiectelor afișate/prezentate vizual;
e) realizarea lucrării scrise prin dictarea conținutului acesteia, de către candidatul cu deficiente, către un profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfășoară testarea respectiva, în prezenta altor doua cadre didactice.
În situația în care unitatea școlară la care este înscris candidatul nu poate asigură realizarea adaptarilor menționate, inspectoratul poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenții învățământului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
Candidații cu deficiente pot beneficia de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale, în urma hotărârii comisiei județene. Hotărârea Comisiei județene se ia în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, pe baza documentelor medicale prezentate pentru fiecare caz în parte și a propunerilor efectuate de o comisie medicală, numita special pentru aceasta ocazie, cu sprijinul Direcției de sănătate publică județene/a municipiului București. Comisia Naționala poate aproba și alte proceduri de sustinere a testelor naționale pentru candidații cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor județene.
Articolul 46
În situații excepționale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau definitiv, ca și pentru cei care suferă de boli contagioase, care nu le permit intrarea în colectivitate, comisiile județene pot organiza, la cererea candidatului și cu avizul Comisiei Naționale, susținerea testelor naționale la locul imobilizarii, simultan cu toți candidații din țara. Organizarea acestora se face la cererea candidatului, cu avizul comisiei medicale și în baza unui document medical care să ateste imposibilitatea deplasarii sau a sustinerii în colectivitate a testarii naționale.
Articolul 47
Comisia judeteana va lua toate măsurile pentru a asigura cadrelor didactice nominalizate în comisiile din centrele de testare și de evaluare, la solicitarea acestora, posibilitatea de a lua masa, contra cost, în apropierea centrului respectiv, sau folosind servicii de catering. Pot fi utilizate, în acest sens, cantinele unităților de învățământ.
În situația în care, în comisiile de testare sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul în alta localitate, comisia judeteana va lua toate măsurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea în spații aparținând sistemului de învățământ sau în alte spații care să permită încadrarea în baremul prevăzut pentru cazare, conform prevederilor legale.
Articolul 48
Se interzice cu desăvârșire colectarea sau favorizarea acțiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bănești de la candidați, de la părinții acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul candidaților, fonduri având drept destinație asigurarea cazarii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare.
Conducerile unităților de învățământ vor lua toate măsurile pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor și părinților referitor la prevederilor menționate la alin. (1) și pentru a nu permite încălcarea acestora.
Încălcarea acestor dispoziții se va sanctiona conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, după caz.
Anexa 3 PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA LA DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura română are, în cadrul testarii naționale, statut de disciplina obligatorie. II. OBIECTIVE Prin susținerea testului național la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada capacităților, a abilităților și deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părți a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a și a VI-a), precum și pe parcursul ciclului de observare și orientare (clasele a VII-a și a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru: A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I) - sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum și modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale și secundare; - sa opereze cu sensul propriu și figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris; - sa recunoască figurile de stil/procedeele de expresivitate artistică și celelalte notiuni de teorie literară invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere; - sa recunoască elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa și sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere; - sa recunoască și sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice și sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat; - sa identifice valorile expresive ale topicii și ale punctuatiei; - sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar. B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II) - sa rezume un text literar dat; - sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere; - sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze într-o compunere, conform unor cerințe specificate, apartenența unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia și resursele expresive ale limbii); - sa redacteze diferitele texte care vizează scrierea funcțională, scrierea reflexiva, scrierea imaginativa; - să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie și de exprimare corecta; - sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator și coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare. Nota! Textele literare la prima vedere/nestudiate la clasa vor fi selectate, cu precădere, din operele scriitorilor români, recomandate prin programele școlare în vigoare, la capitolul Continuturi, Texte sugerate. III. CONTINUTURI A. Lectura. Teoria literară. Textul - Autorul. Eul liric și naratorul. - Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul, personajul; naratiunea la persoana a III-a și la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schita, nuvela, romanul, balada populara, fabula, doina populara, pastelul, imnul, comedia. B. Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare 1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare - Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). - Așezarea corecta în pagina. - Punctuatia. Semnele de punctuatie și ortografice. Valoarea funcțională și expresiva a semnelor de punctuatie. - Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea. - Scrierea reflexiva. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal. - Scrierea imaginativa (compuneri libere). Descrieri și naratiuni. - Textul literar, înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidentierea caracteristicilor fundamentale și a semnificatiilor unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat. 2. Elemente de construcție a comunicării 1. Lexicul - Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. - Cuvântul. Forma și conținutul. Cuvântul de baza. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de baza și secundar) și sensul figurat. - Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locutiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Notiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. - Folosirea corecta a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparatie). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjectie). 4. Notiuni de sintaxa - Relația text, fraza, propozitie, cuvânt. - Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuatia lor. - Relațiile sintactice în propozitie și în fraza (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propozitie și în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia și pauza. - Fraza. Propozitia principala și secundară/subordonata. Elementele de relație în fraza. Propozitia regenta și propozitia subordonata. Elementul regent. - Propozitia și părțile de propozitie. Tipurile de propozitie. 5. Sintaxa propozitiei și a frazei - Predicatul și propozitia subordonata predicativa. - Subiectul și propozitia subordonata subiectiva. - Atributul și propozitia subordonata atributiva. - Complementul. Complementele circumstantiale și necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza și de scop. Complementul direct și indirect. - Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiționale, concesive, consecutive. - Expansiunea și contragerea. - Acordul. Nota! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru testarea naționala, avizată prin Ordinul M.Ed.C. nr. 5001/31.08.2006. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referința și a obiectivelor cadru. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 și nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul școlar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de testare naționala [...], în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoașterii acestora, fiind evaluați ca atare". IV. EXEMPLE DE CERINȚE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis) A. Înțelegerea textului (text la prima vedere/nestudiat la clasa) Se vor evalua abilitați, deprinderi, elemente de competența etc., vizând capacități de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programa. În funcție de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerințe care se referă strict la înțelegerea textului citat, dar și cerințe care să implice valorificarea noțiunilor de teorie literară studiate în școala. Spre exemplu, pot fi propuse cerințe de tipul: 1. Precizează modul/modurile de expunere prezent(e) în text. 2. Stabilește tipul de text și n trasaturi ale acestuia. 3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenența fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/la o specie literară. 4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta. 5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A și B. 6. Redactează un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus. 7. Stabilește n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei naratiuni) sau unei opere epice/lirice/dramatice. 8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumeratie/o alta figura de stil. 9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat. 10. Precizează măsura, ritmul și rima strofei de mai sus. 11. Selecteaza mărci lexico-gramaticale/un fragment/de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat. 12. Numește specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus. 13. Explica semnificatia urmatorului vers .../următoarelor versuri ... (sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii ...). 14. Motiveaza întrebuințarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat. 15. Selecteaza cuvântul/sintagma care exprima/sugereaza următoarea idee [....]. 16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ținând seama și de textul reprodus mai sus. 17. Prezintă tema discuției dintre personajele A și B, din textul de mai sus. 18. Realizează, numai pe baza informațiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic și moral) al personajului A. 19. Numește momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus. 20. Scrie ideile principale și ideile secundare din textul de mai sus. 21. Exprima-ti punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat [...]. 22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus. B. Limba română (recunoașterea și operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei și a frazei, având ca suport un text oferit candidatului). Cerințele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte de limba, precum și redactarea unor enunturi. Operarea cu elemente de vocabular și de sintaxa apare, direct sau indirect, în toate părțile componente ale testelor naționale, conform principiului abordarîi limbii din perspectiva comunicativ-funcțională. C. Redactarea unor texte care vizează scrierea funcțională, scrierea reflexiva, scrierea imaginativa Punctajul acestei părți a probei este acordat pentru: a) respectarea convențiilor specifice tipului de text stabilit prin cerința; b) structurarea conținutului, în conformitate cu tipul de text și cu cerințele formulate; c) corectitudinea limbii utilizate. D. Redactarea unei compuneri cu cerințe prestabilite a) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere/nestudiat la clasa; b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schita, nuvela, român, comedie - sau la prima vedere/nestudiat la clasa (cerințele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee de portretizare); c) redactarea unui text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale și semnificatiile unei opere literare/ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen și/sau la o specie literară - basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia, analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia și resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei și opinii despre textul selectat); d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor în silabe și a regulilor/a normelor de ortografie și de punctuatie. Nota! În situația în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa. Cerințele vor fi astfel formulate, încât sa nu permită reproducerea unor caracterizari de personaje și a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu notiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial. În realizarea unor compuneri cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului: A. Rezumarea unui text literar a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale; b) precizarea personajelor implicate în acțiune; c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele; d) respectarea altor convenții specifice rezumatului (respectarea fidelitatii față de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate). B. Caracterizarea unui personaj a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) și a mijloacelor/a procedeelor de portretizare; b) precizarea, în textul selectat, a n trasaturi ale personajului și a semnificatiei acestora; c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situații din text; d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relațiilor dintre personajul indicat prin cerința și alt personaj/alte personaje din opera/din text. C. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/la o specie literară (I) a) precizarea a n caracteristici ale genului/ale speciei literare; b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textul indicat/ales; c) evidentierea rolului mijloacelor artistice; d) exprimarea unei opinii despre semnificatiile/despre mesajul textului. D. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/la o specie literară (II) a) prezentarea a n caracteristici ale genului/ale speciei literare; b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate; c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului și/sau la secvente/la situații semnificative); d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/situații semnificative. E. Comentarea textului a) încadrarea textului în gen și/sau în specie literară; b) relevarea modului de expunere dominant și a trasaturilor acestuia, identificabile în textul dat; c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/a ideilor/a mijloacelor artistice; d) susținerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice. Prin baremul subiectelor propuse vor fi acordate puncte pentru conținut (pentru rezolvarea fiecărui reper/a fiecărei cerințe, detaliată prin criterii de performanță) și puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spațiu indicat. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA LA DISCIPLINA MATEMATICA I. STATUTUL DISCIPLINEI Matematica are, în cadrul testarii naționale, pentru anul școlar 2006/2007, statut de disciplina obligatorie. II. OBIECTIVELE DE EVALUARE Candidații trebuie să demonstreze următoarele competente: 1. sa cunoască și sa înțeleagă conceptele, terminologia și procedurile de calcul specifice matematicii; 2. sa dezvolte capacități de explorare/investigare și rezolvare de probleme; 3. sa dezvolte capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic; 4. sa utilizeze concepte și metode matematice studiate în contexte variate. III. CONTINUTURI ARITMETICA ȘI ALGEBRA Multimi Multimi: relații (apartenența, egalitate, incluziune); submultime; operații cu multimi (reuniunea, intersectia, diferența, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite. Multimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în R Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propozitii adevărate și propozitii false. Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun. Divizibilitatea în Z: definiție, divizor, multiplu. Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile. Scrierea unui număr rațional sub forma zecimala sau fractionara. Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale. Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreaga, parte fractionara. Rotunjirea și aproximarea unui număr real. Intervale în R: definiție, reprezentare pe axa. Operații cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Radacina patrata a unui număr natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un număr rațional pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun. Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma a √'76 b, a ± √'76 b cu a aparține lui Z*, b aparține lui N. Media aritmetica și media aritmetica ponderată. Media geometrica a doua numere reale pozitive. Rapoarte și proporții: raport; proprietatea fundamentală a proportiilor; proporții derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; șir de rapoarte egale; marimi direct proporționale și marimi invers proporționale; regula de trei simpla. Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr rațional când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente. Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile. Calcul algebric Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Formulele de calcul prescurtat: (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2; (a + b)(a - b) = a^2 - b^2 (a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bc Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operații cu rapoarte (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr întreg). Funcții Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale. Noțiunea de funcție; funcții de tipul f : A → R, f(x) = ax + b, unde a, b aparțin lui R și A interval, multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor funcții. Aflarea multimii valorilor unei funcții de tipul f : A → R, f(x) = ax + b, a, b aparțin lui R și A multime finita. Determinarea unei funcții de tipul f : R → R, f(x) = ax + b, unde a, b aparțin lui R, al carei grafic conține doua puncte. Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscând coordonatele acestora. Intersectiile graficului unei funcții liniare cu axele de coordonate. Intersectia graficelor a doua funcții liniare. Ecuatii și inecuatii Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a aparține lui R*, b aparține lui R. Ecuatii echivalente. Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2 + bx + c = 0, a, b, c aparțin lui R, a diferit de 0. Ecuatii de forma ax + by + c = 0 cu a, b, c aparțin lui R. Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma: ┌ │ a(1)x + b(1)y = c(1) < , a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) aparțin lui R. │ a(2)x + b(2)y = c(2) └ Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax + b ≤ 0 (<, ≥, >), a aparține lui R*, b aparține lui R. Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor și al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei probleme. GEOMETRIE Măsurare și măsuri (lungime, unghi, arie, volum): - transformări (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru). Figuri și corpuri geometrice: 1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul - poziții relative, clasificare; - paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spațiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele; - teorema celor două perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta; - proiectia ortogonala a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan; - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment; - unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane; plane perpendiculare; - simetria față de un punct în plan; - simetria față de o dreapta în plan. 2. Triunghiul - perimetrul și aria; - suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; - unghi exterior unui triunghi; - linii importante în triunghi și concurenta lor; - linia mijlocie în triunghi; - triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți; - criteriile de congruenta a triunghiurilor; - triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciprocă ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic; - teorema lui Thales și reciprocă ei; - teorema fundamentală a asemanarii; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. 3. Patrulaterul convex - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul); - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. 4. Cercul - centru, raza, diametru, disc; - unghi la centru, sector de cerc; - coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru); - măsura unghiului înscris în cerc; - pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc; - cercul înscris într-un triunghi; - cercul circumscris unui triunghi; - lungimea cercului; - lungimea arcului de cerc; - aria discului; - aria sectorului de cerc; - calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat (latura, apotema, perimetru, arie). 5. Corpuri geometrice Poliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi, patrat sau hexagon regulat; cubul; piramida regulată și trunchiul de piramida regulată (baza triunghi echilateral, patrat sau hexagon regulat). - reprezentarea lor prin desen; - elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, înălțimi); - desfășurări; - secțiuni paralele cu baza; - aria laterala, aria totală, volumul. Corpuri rotunde: Cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept, sfera. - reprezentarea lor prin desen; - elementele lor (raze, generatoare, baze, înălțimi); - desfășurări; - secțiuni paralele cu baza; - secțiuni axiale; - aria laterala, aria totală, volumul. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA LA DISCIPLINA ISTORIA ROMANILOR I. STATUTUL DISCIPLINEI Istoria românilor are, în cadrul testarii naționale, pentru anul școlar 2006/2007, statut de disciplina opțională. Testul la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 2 ore. II. OBIECTIVELE DE EVALUARE Candidații trebuie să demonstreze capacitatea de: 1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate; 2. a selecta și a utiliza informații oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute; 3. a plasa în timp și spațiu evenimentele istorice; 4. a interpreta din punct de vedere istoric relații de tip cauza-efect; 5. a prezenta o perioadă istorica în funcție de anumite repere; 6. a compara evenimente și procese istorice, stabilind asemanari și deosebiri. III. TEME CLASA A VIII-A Civilizatii preistorice și antice. 1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Continuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneana. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migratii. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - crestinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Continuturi: - Romanitate și crestinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descalecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare"; - adunarea tarii, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între doua modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Continuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. > studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti. Țările Române și statele vecine între diplomatie și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta. 4.2. Continuturi: - Politica de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul. > studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenenta domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, vot censitar, "partida naționala"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externa; - miscarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominatie străină. 5.2. Continuturi: - Revoluția din 1848-1849. - Unirea și reformele lui Al. I. Cuza. > studiu de caz: Constituția din 1866. > studiu de caz: Memorandum-ul. - Cucerirea independentei de stat și unirea Dobrogei. - Războiul pentru întregirea naționala. - Formarea statului național unitar. România între democratie și autoritarism. 6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - vot universal, regenta; - dictat; - democrația interbelica și problemele ei. 6.2. Continuturi: > studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților; - Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelica. > studiu de caz: Constituția din 1923. > studiu de caz: "Anul 1940". România după al Doilea război mondial. 7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, "revoluție culturală", poliție politica; - deportare, munca forțată, lagar de muncă, deținuți; - democratie, societate civilă, practici democratice, constituție; - instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunista, opozanti și dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare și desovietizare; - etapele regimului comunist; - revenirea la instituțiile democratice. 7.2. Continuturi: - Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej. - Regimul naționalist-comunist N. Ceaușescu. - Decembrie 1989. Context și consecințe. - Revenirea la democratie. Nota! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru testarea naționala, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referința și a obiectivelor cadru. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA LA DISCIPLINA GEOGRAFIA ROMÂNIEI I. STATUTUL DISCIPLINEI Geografia României are, în cadrul testarii naționale, pentru anul școlar 2006/2007, statutul de disciplina opțională. Testul la Geografia României este o proba scrisă cu durata de 2 ore. II. OBIECTIVELE DE EVALUARE Prin susținerea probei de Geografia României din cadrul testarii naționale, elevii trebuie să: 1. demonstreze cunoașterea principalelor unități de conținut ale geografiei tarii noastre; 2. situeze corect, în spațiu și în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României; 3. localizeze corect elementele de baza ale spațiului geografic al României (unitățile majore de relief și caracteristicile acestora: clima, apele, vegetatia, fauna, solurile, resursele naturale și asezarile omenești); 4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale); 5. utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii și notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate; 6. explice relații între grupuri de componente (de exemplu: între relief și clima, relief și vegetație, clima și vegetație, relief și rețeaua hidrografica, relief și așezări omenești); 7. identifice principalele elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic; 8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităților teritoriale majore; 9. compare doua unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemanari și deosebiri. III. CONTINUTURI > România - poziția geografică > Relieful - armonia și proportionalitatea reliefului - formarea și evoluția reliefului - unitățile majore de relief ale României: Carpatii și Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile și Podisurile, Campiile, Lunca, Delta Dunării și platforma continentala a Marii Negre - Clima - factorii care determina și influențează clima - elementele climatice (temperaturi, precipitatii, vanturi) - etajele și nuantele climatice > Hidrografia - Dunarea și râurile interioare; lacurile - Marea Neagra - Vegetatia, fauna și solurile - vegetatia naturala - fauna - solurile > Populația - vechimea și continuitatea populației în spațiul carpato-danubiano-pontic - numărul populației și evoluția numerică - repartiția geografică și densitatea populației - structura populației României > Asezarile omenești - vechimea și evoluția așezărilor umane - asezarile rurale și tipologia lor - asezarile urbane - clasificarea orașelor - caracterizarea geografică a orașului București și a altor orașe principale > Organizarea administrativ-teritorială > Agricultura - premisele naturale ale dezvoltării agriculturii - cultura plantelor și industrializarea produselor vegetale - creșterea animalelor și prelucrarea industriala a produselor animaliere > Industria - industria energetica și industria energiei electrice: industria extractiva a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, producția și repartiția teritorială a energiei electrice - industria metalurgica - industria chimica, industria lemnului, materiale de construcție > Căile de comunicație (feroviare, rutiere și pe apa) NOTĂ: Nu sunt obligatorii: > Conținutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA și INDUSTRIA > Repartiția geografică a industriei > Sectorul tertiar (comerțul interior și turismul) > România în Europa și în lume > Probleme ale mediului înconjurător NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru TESTAREA NAȚIONALA 2007 avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referința și a obiectivelor cadru. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARA - MATERNĂ pentru testarea naționala din anul 2007 A szakaszzaro vizsga programja magyar nyelv es irodalombol (nyolcadik osztaly vegen) A zarovizsga kovetelmenyrendszere magyar nyelv es irodalombol ket kepessegterulet szerint rendezodik: az irott szovegek megertesenek kepessege, valamint az irasbeli szovegalkotas (fogalmazas) kepessege szerint. A kovetelmenyrendszer a kovetkezokeppen epul fel - kovetelmenyleirasok; - a kovetelmenyleirasoknak megfeleltetett tananyag; A. Szovegolvasas, irodalomolvasas Kovetelmenyek: 1. Irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemzoinek megragadasa; a szovegreszek kozotti kapcsolatok megragadasa, a szovegreszek es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes; 2. A megismert irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (mufaji sajatossagok, beszedhelyzet, a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli megalkotottsaga, a verszenei elemek, a szokepek, a retorikai alakzatok szovegbeli szerepe); 3. Az irodalmi muben megjelenitett ertekek erzekelese, a szereploi es az elbeszeloi ertekrend megkulonboztetese. 1. Irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemzoinek megragadasa; a szovegreszek kozotti kapcsolatok megragadasa, a szovegreszek es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes *Font 9* Teljesitmenyleiras Ismeretek a. Megadott szovegekben megadott szempontok szerint felismeri az irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemzoit. A szovegekbol vett peldakkal tamasztja ala a megallapitasait. b. Megadott szovegben megragadja a szovegreszek kozti kapcsolatot; osszefuggest teremt a reszletek es a szovegegesz ertelme kozott. c. Megadott szovegben vegigkoveti a beszelo, elbeszelo nezopontjat; magyarazza a nezopontvaltast. Koznapi szovegek (tudomanyos, hivatalos, publicisztikai), muveszi szovegek Szovegtipusok a kozlemeny celja es szerepe szerint: kapcsolatteremto, ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo Elbeszelo, leiro, ervelo szoveg Monologikus es dialogikus szovegek Funkcionalis szovegek (maganlevel, meghivo, kerveny, hirdetes) A szovegtipusok es a hangnem, stilus kapcsolata A szoveg szerkezeti egysegei kozotti tartalmi-logikai, jelentestani kapcsolatok (ismetles, ellentet, kihagyas) A cim es tema szovegosszetarto ereje Beszedhelyzet, beszelo, elbeszelo, elbeszeloi nezopont 2. A megismert irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (mufaji sajatossagok, beszedhelyzet, a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli megalkoto ttsaga, a verszenei elemek, a szokepek, a retorikai alakzatok szovegbeli szerepe) *Font 9* Teljesitmenyleiras Ismeretek a. Adott irodalmi szovegben megfigyeli a mufaji jellemzoket, megallapitja a mufajt; a szoveg mufaji minositeset osszekapcsolja a beszedhelyzet, a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonyanak a megfigyelesevel; b. Adott epikai szovegben megallapitja a ter- es idoviszonyok, illetve az esemenyek kozti kapcsolatokat, ertelmezi az osszefuggeseket; elkuloniti egy adott epikus mu cselekmenyenek egysegeit; c. Adott irodalmi szovegben megfigyeli a szereplok kozti viszonyokat, jellemzi ezek alapjan a szereplot, szereploket; d. Minositi egy adott vers vagy reszlet ritmusat es rimeleset; e. Adott versben vagy versreszletben felismeri a szokepeket es retorikai alakzatokat, ertelmezi a szerepuket. Epikus mufajok: egy-egy tanult mu alapjan: nepballada, muballada, elbeszelo koltemeny nepmese, elbeszeles es novella, regeny, irodalmi level Lirai mufajok: egy-egy tanult mu alapjan: dal, epigramma, leiro koltemeny, eletkep, oda, koltoi level. Elbeszelo, elbeszeloi nezopont, tortenetmondas, szereplo, szereplok rendszere, ter- es idoviszonyok. Cselekmeny, a cselekmeny szerkezeti elemei: Alaphelyzet (bevezetes, expozicio), fordulopont esemenysor (targyalas), tetopont, lezaras (befejezes, megoldas) A szereplok letrehozasanak eljarasai: leiras, cselekedtetes, beszeltetes, mas szereplo altali jellemzes. Egyenes beszed, fuggo beszed Vers, verssor, versszak Hangsulyos ritmus Idomertekes ritmus. Klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon. Rimfajtak. Balassi-strofa Szokepek: metafora, szinesztezia, allegoria, metonimia; hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), ellentet, felcsereles, kihagyas. B. Szovegalkotas (fogalmazas) Kovetelmenyek: 1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites); 2. Kulonbozo szovegtipusok alkotasa (elbeszelo, leiro szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghivo, kerveny stb.); a kommunikacios helyzethez es a szovegtipushoz igazodo szohasznalat es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat bizto sito nyelvi, nyelvtani elemek helyes hasznalata; 3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas. 1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites) *Font 9* Teljesitmenyleiras: Ismeretek a. Kulonbozo tipusu szovegek szerkesztesekor a szoveget makroszerkezeti egysegekre tagolja, (bevezetes, targyalas, befejezes); a makroszerkezeti egysegeket bekezdesekre tagolja az uj tartalmi egysegeknek, tetelmondatoknak megfeleloen. b. Funkcionalis szovegek alkotasakor betartja a kotott szerkesztes szabalyait. A szoveg makroszerkezeti egysegei (bevezetes, targyalas, befejezes), A szoveg bekezdesei, tetelmondat, vazlat A szoveg szerkezeti egysegei kozotti tartalmi-logikai, jelentestani, nyelvtani kapcsolat Az egyszeru mondat: alany, allitmany, az alany es allitmany egyeztetese; hianyos mondat; szoszerkezetek (targyas, hatarozos, jelzos) Az osszetett mondat, a tobbszorosen osszetett mondat szerkesztese; mondatrend; a mondatok kapcsolodasa (mellerendeles, alarendeles); A szofajok. A szofajok szerepe a mondatban; a nevmasok, mutatoszok, kotoszok szerepe a szovegben A mutato nevmasok, vonatkozo nevmasok es kotoszavak hasznalataval kapcsolatos nyelvhelyessegi, helyesirasi ismeretek Funkcionalis szovegek kotott szerkezete, formalis elemei (maganlevel, hirdetes, meghivo, kerveny) 2. Kulonbozo szovegtipusok alkotasa (elbeszelo, leiro szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghivo, kerveny stb.); a kommunikacios helyzethez es a szovegtipushoz igazodo szohasznalat es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat bizto sito nyelvi, nyelvtani elemek helyes hasznalata *Font 9* Teljesitmenyleiras Ismeretek a. Szovegalkotaskor ervenyesiti a kommunikacios celnak es a szovegtipusnak megfeleloen valasztott rendezo elvet: az elbeszeles idorendje, az idorendnek megfelelo mondatrend es igehasznalat; terbeli elhelyezes a leirasban; logikai elrendezes, oksagi osszefuggesek az ervelo szovegben; vegyes tipusu szoveget alkot (elbeszelesbe beepiti a parbeszedet/leirast), igazodik a valasztott rendezo elvhez; b. Koherens szoveget alkot, megfeleloen alkalmazza a koherenciat biztosito nyelvi, nyelvtani elemeket. c. Szohasznalatban, hangnemben, stilusban igazodik a kommunikacios helyzethez es a szovegtipus jellegzetessegeihez A szovegolvasas/irodalomolvasas Az 1.a. kovetelmenyleirasaban szereplo ismeretek A szoveg koherenciajat biztosito jelentesbeli es nyelvi elemek: - A szoveg temaja - Jelentestani ismeretek (hangalak es jelentes viszonya, egyjelentesu, tobbjelentesu szavak, rokon ertelmu szavak, ellentetes ertelmu szavak) - A szo szerkezete, szoosszetetel, szokepzez, a jelezes es ragozas - Az egyeztetes nyelvhelyessegi szabalyai A szokeszlet retegzodese, valtozasa, tagolodasa (tajszok; szakszok, zsargonszok: ifjusagi nyelv, argo; archaizmusok, neologizmusok; idegen szavak); allando szokapcsolatok (szolasok, kozmondasok, allando kifejezesek) 3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas *Font 9* Teljesitmenyleiras Ismeretek a. Helyesiras b. Elvalasztas, kozpontozas - hosszu maganhangzot tartalmazo szoelemek helyesirasa - rovid maganhangzot tartalmazo szoelemek helyesirasa; - hangkapcsolatok jelolese: irasban jelolt teljes hasonulas; irasban nem jelolt teljes hasonulas; osszeolvadas; reszleges hasonulas, rovidules; egybeiras-kuloniras (szoismetlesek, mellerendelo szokapcsolatok es osszetetelek, ikerszok, alarendelo szokapcsolatok es osszetetelek, nevutos szerkezetek, igekotos igek); - a j hang ketfele jelolese; - mondatvegi irasjelek (a mondat tartalma), mondatkozi irasjelek, szamnevek es keltezes; - megszolitas, tulajdonnevek helyesirasa; - a helyesiras alapelvei; - a szavak elvalasztasa. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTUL NAȚIONAL Sesiuni 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ Abschlussprufung der gymnasialen Stufe Literatur 1. Anforderungen - Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text; - Texte aufgrund von Fragen erschliessen; - Texte fortsetzen oder umformen; - gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik); - die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen; - Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen; - die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen; - personliche Meinungen aussern und begrunden; - einige schriftliche Umgangs - und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Brief, Gesuch, Anzeige); - sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung); 2. Inhalte - Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale). - schriftliche Umgangs - und Kommunikationsformen (z.B. Brief, Gesuch, Anzeige); În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Sprache 1. Anforderungen - Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren; - Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen; - Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge; - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte - Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. - Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten - Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz. - Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw. Wichtige Hinweise - Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht besucht haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlussprufung ab. - Die schriftliche Abschlussprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. - Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben. - Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben. - Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus. - Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10. - Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA - 2007 LIMBA ȘI LITERATURA SARBA I. Sadrzaj programa: Srpski jezik 1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o; 2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi; 3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena; 4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika: - raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; - njihovo primenjivanje u datom kontekstu; - morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; - motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; - odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; - postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja. II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira 5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uși; Osnovna skola od B. Nusica; 6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica; 7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica; 8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica. Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti: - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova; - pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire; - raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; - elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja. Literatura: Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALA - 2007 LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACA SLOVENSKY JAZYK A. HLASKOSLOVIE Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova. B. NAUKA O SLOVE Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.) C. MORFOLOGIA Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov). D. SYNTAX Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia. Poziadavky: - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov, - aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach, - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav, - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu, - tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi, - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia. LITERARNE CLANKY 5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci. 6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin). 7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav). 8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus). POJMYZ LITERARNEJ TEORIE Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen. Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava. Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog. Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb). SLOHOVE CVICENIA Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok. Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy. Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti. Poziadavky: - urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu, - interpretovat' zname basnicke prostriedky, - identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.), - identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku, - suvislo vyjadrit' svoje myslienky, - identifikovat' strukturu literarneho diela. STUDIJNA LITERATURA Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku. Pisomna skuska zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA EXAMENULUI DE TEST NAȚIONAL - 2007 LA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Naționala 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Naționala și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de Testare Naționala și din programa școlară corespunzătoare disciplinei. ----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.