Decizia nr. 260/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă și cele ale

art. 90 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Asociația de locatari nr. 761 din Galați, prin președinte Marin Frunză, în Dosarul nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.336D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.011D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 90 din Codul de procedură civilă , ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. RJ 13.596/233/2011** al Curții de Apel Galați - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.011D/2018 la Dosarul nr. 1.336D/2018, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că persoana juridică nu se află în aceeași situație juridică cu persoana fizică și poate beneficia de desemnarea unui apărător din oficiu, în baza prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Totodată, se invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin

deciziile nr. 284 din 26 aprilie 2018

și nr.

292 din 7 mai 2019 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin încheierile din 30 iulie 2018 și 31 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 și nr. RJ 13.596/233/2011**, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și Curtea de Apel Galați - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă și cele ale

art. 90 din Codul de procedură civilă . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația de locatari nr. 761 din Galați, prin președinte Marin Frunză, și de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în cauze având ca obiect o cerere de reexaminare a unei încheieri prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma desemnării unui avocat din oficiu și o cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele susțin, în esență, că justițiabilului care nu poate achita taxele judiciare de timbru și onorariul unui avocat îi sunt încălcate accesul liber la justiție și dreptul la apărare.

9.

Se consideră că prevederile legale criticate exclud persoanele juridice de la beneficiul asistenței judiciare sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. Astfel se creează o discriminare între persoanele juridice aflate în dificultăți financiare și persoanele fizice. De asemenea se apreciază că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate.

10.

Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, cu privire la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , se arată că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În ceea ce privește prevederile, în ansamblu, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

și cele ale

art. 90 din Codul de procedură civilă , instanța apreciază că acestea reprezintă transpunerea în dreptul intern a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE și că ele constituie o modalitate a statului de a compensa insuficiența resurselor bănești ale persoanelor fizice implicate în proceduri judiciare, care, în această calitate, se află într-o situație juridică diferită de cea a persoanelor juridice care sunt părți în litigii civile. Pentru aceste motive, nu poate fi reținută existența unei discriminări între categoriile de justițiabili anterior referite, prin acordarea de ajutor public judiciar în materie civilă numai persoanelor fizice, și nici îngrădirea accesului liber la justiție al acestora.

11.

Curtea de Apel Galați - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât

art. 90 din Codul de procedură civilă

respectă condițiile de claritate, de precizie, de previzibilitate și de predictibilitate prevăzute de norma constituțională.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și cele ale

art. 90, cu denumirea marginală „Condiții de acordare“, din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins:

(1)

Cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

(2)

Asistența judiciară cuprinde:

a)

acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;

b)

apărarea și asistența gratuită printr-un avocat desemnat de barou;

c)

orice alte modalități prevăzute de lege.

(3)

Asistența judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.

(4)

Persoanele juridice pot beneficia de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în condițiile legii speciale.“

16.

În opinia autoarelor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 1

privind statul român,

art. 15

privind universalitatea,

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

privind accesul liber la justiție,

art. 24

referitor la dreptul la apărare,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți și în

art. 148

privind integrarea în Uniunea Europeană.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu,

Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014,

Decizia nr. 401 din 13 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 29 septembrie 2017,

Decizia nr. 169 din 29 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 20 august 2018,

Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, și

Decizia nr. 432 din 4 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019.

18.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a reținut că

art. 21 din Constituție

nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale

art. 56 alin. (1) , potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Curtea a reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției.

19.

Având în vedere că plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească), precum și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii în caz de neplată a acestora sunt justificate.

20.

Referitor la prevederile

art. 90 din Codul de procedură civilă , prin

Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 22 august 2018, și

Decizia nr. 292 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 13 august 2019, din perspectiva unor critici asemănătoare, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a reținut că normele legale criticate statuează cu privire la condițiile de acordare a asistenței judiciare și fac trimitere la legea specială în domeniu, respectiv

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008.

21.

Curtea a constatat că persoanele fizice beneficiază de ajutor public judiciar în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în schimb persoanele juridice pot beneficia, în anumite condiții, doar de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, potrivit

art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilități în privința plății taxelor judiciare de timbru.

22.

Curtea a reținut în jurisprudența sa, spre exemplu,

Decizia nr. 221 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a arătat că dispozițiile legale potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Așa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și, în același timp, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află. Pe de altă parte,

art. 4 din Constituție , stabilind criteriile de discriminare, printre care și cel de avere, se referă la cetățenii României, deci la categoria persoanelor fizice, și nu juridice. De aceea, rațiunea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

constă în înlesnirea accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime.

23.

În ceea ce privește desemnarea unui apărător și scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, prin

Decizia nr. 284 din 26 aprilie 2018 , precitată, paragraful 20, Curtea a reținut faptul că „numai persoanele fizice pot beneficia de aceasta în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 . Persoanele juridice, astfel cum s-a arătat (...), intră sub incidența

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , iar instanța poate acorda facilități și acestora, în mod excepțional, și în alte cazuri în care se apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Persoanele juridice nu se află în aceeași situație cu persoanele fizice, natura juridică diferită a acestora și scopul pentru care este înființată persoana juridică reprezintă temeiuri suficiente pentru a se aplica un tratament juridic diferit, dar cu menținerea principiului conform căruia indiferent de natura persoanei, statul are obligația pozitivă de a reglementa un cadru juridic care să cuprindă remedii pentru ca părțile să facă față cheltuielilor de judecată, exigență a accesului liber la justiție“.

24.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de locatari nr. 761 din Galați, prin președinte Marin Frunză, în Dosarul nr. 4.843/121/2017/a1.1.2.1 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. RJ 13.596/233/2011** al Curții de Apel Galați - Secția I civilă și constată că prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă și cele ale

art. 90 din Codul de procedură civilă

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și Curții de Apel Galați - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.