Decizia nr. 669/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marinela Andrei în Dosarul nr. 12.635/212/2014 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 1.652D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că liberul acces la justiție nu presupune gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești și nicio prevedere constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 12.635/212/2014, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marinela Andrei în calea de atac a recursului declarat într-o cauză având ca obiect contestația la executare formulată împotriva procesului-verbal de stabilire a prețului.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia apreciază, în esență, că

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

împiedică accesul liber la justiție prin stabilirea taxei judiciare de timbru datorate pentru fiecare act de executare contestat, la valoarea de 1.000 lei, ajungându-se la situații în care, deși nu se contestă valoarea debitului urmărit sau valoarea bunurilor, ci doar actele de executare nelegal întocmite de către executorul judecătoresc, să fie percepută taxa de 1.000 lei.

7. În continuare, autoarea excepției consideră că neconcordanța dintre nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pe de o parte, și contradicția dintre aceleași dispoziții legale și art. 24-25 din Codul de procedură civilă, pe de altă parte, plasează

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

în câmpul de aplicație a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3). Astfel, susține că

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât, în mod discriminatoriu, acest text legal abrogă

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, deși în nota de fundamentare a ordonanței este menționat că scopul său este de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă. Ca atare, consideră autoarea excepției că aplicarea dispozițiilor

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

și în cazul executărilor silite începute sub guvernarea

Legii nr. 146/1997 , ieșită din vigoare la 29 iunie 2013, contravine art. 16 alin. (1) din Constituție.

8. De asemenea, autoarea excepției afirmă că, prin interpretarea dată art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

de către Tribunalul Constanța - Secția I civilă, contrar soluțiilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în spețe cu obiect asemănător, în care aceasta a avut calitatea de petentă, se încalcă principiul securității raporturilor juridice.

9. În final, autoarea excepției susține că

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece a fost pusă în situația de a achita o taxă judiciară de timbru de cinci ori mai mare, deși, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 146/1997 , taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de recurs este mai mică.

10. Tribunalul Constanța - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional a reținut în jurisprudența sa că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Totodată, tribunalul a avut în vedere și faptul că legiuitorul a acordat posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 16, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, anume tuturor celor care formulează contestații împotriva modului de distribuire a sumelor de bani obținute în urma executării silite.

11. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neîntemeiată. În acest sens apreciază că plata taxei judiciare de timbru nu reprezintă o ingerință în dreptul de acces la justiție, întrucât aspectul fiscal al acestui drept fundamental a fost tratat în legislația noastră urmărindu-se menținerea unui raport rezonabil de proporționalitate, avându-se în vedere faptul că atât textele constituționale, cât și cele convenționale lasă statelor o marjă de apreciere în ceea ce privește întinderea și limitele acestor drepturi. Referitor la

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiție, deoarece prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , raportată la art. 16 din Constituție, apreciază că normele legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. În final consideră că aspectele ce țin de modul de aplicare și interpretare a normelor legale criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate, jurisprudența Curții Constituționale fiind relevantă în acest sens.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt constituționale. În acest sens arată că plata taxei judiciare de timbru nu este de natură a afecta principiul liberului acces la justiție, întrucât acesta nu are semnificația de gratuitate, nicio prevedere constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, regula fiind cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cu privire la critica de neconstituționalitate a

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

consideră că abrogarea vechii legi a taxelor judiciare de timbru se aplică în mod egal tuturor justițiabililor, fără privilegii și discriminări.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut:

- Art. 10 alin. (2): "În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.";

- Art. 58: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:

a)

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța Guvernului nr. 32/1995

privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 106/1995 , cu modificările și completările ulterioare."

17. În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", și art. 21 care consacră accesul liber la justiție.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin

Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din data de 17 noiembrie 2014, și

Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, Curtea a reținut, în esență, împrejurarea că, deși prin dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

se stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru, aceasta nu este de natură a afecta accesul liber la justiție, deoarece, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a stabilit în nenumărate rânduri că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.

19. Totodată, Curtea a observat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție ( Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014).

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile precitate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

21. Referitor la critica de neconstituționalitate potrivit căreia

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , prin abrogarea

Legii nr. 146/1997 , contravine principiului egalității în drepturi, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. În jurisprudența sa, în mod constant, Curtea a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, și

Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Ca atare, dispozițiile legale criticate nu fac decât să evite apariția unui paralelism legislativ în momentul intrării în vigoare a noii reglementări în materia taxelor judiciare de timbru, așa încât nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituție.

22. Curtea reține că aprecierea autoarei excepției, potrivit căreia ar exista neconcordanță între nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

și art. 58 din același act normativ nu se susține, întrucât în preambulul ordonanței sunt prezentate motivele care au determinat actualizarea și modernizarea sistemului taxelor judiciare de timbru, unul din motive fiind chiar modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil, prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil.

23. De asemenea nu se susține nici afirmația potrivit căreia "aplicarea dispozițiilor

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

și în cazul executărilor silite începute sub guvernarea

Legii nr. 146/1997 , ieșită din vigoare la 29 iunie 2013, contravine art. 16 alin. (1) din Constituție", întrucât norma tranzitorie cuprinsă în

art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

prevede că pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.

24. Cu privire la critica referitoare la cuantumul taxei judiciare de timbru, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea

Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, și

Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).

25. În final, Curtea observă că aspectele ce țin de modul de interpretare și de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marinela Andrei, în Dosarul nr. 12.635/212/2014 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 10 alin. (2) și

art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2016.