Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 30/2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României

prezumat în vigoare

Data actului
6 noiembrie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 583 din 20 noiembrie 2000
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.379 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

La data de 5 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 335 din 3 noiembrie 2000, formulată de domnul Vlad Negreanu, precum și contestația înregistrată la nr. 366 din 5 noiembrie 2000, formulată de domnul Adrian Alexandru Niculescu.

Contestațiile privesc înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 26 noiembrie 2000, și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 371D/2000 și, respectiv, nr. 381D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestației care formează obiectul Dosarului nr. 371D/2000 se susține ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern nu poate candida pentru funcția de Președinte al României, deoarece are dubla cetățenie, ceea ce contravine dispozițiilor art. 35 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (3) din Constituție. De asemenea, contestatorul susține ca, "o dată cu cererea de înregistrare a candidaturii sale, domnul Paul-Philippe Hohenzollern a prezentat și o adeverinta din care rezultă ca a depus cerere de renunțare la cetățenia britanica, fără a face dovada ca i s-a aprobat retragerea acestei cetățenii".

Motivele pe care se întemeiază contestația ce formează obiectul Dosarului nr. 381D/2000 sunt, în esenta, identice cu cele arătate mai sus, cu precizarea ca autorul acesteia considera ca "documentul, datat 24 octombrie 2000, emis de Ambasada Britanica la București, care ar confirma renunțarea domnului Paul-Philippe Hohenzollern la cetățenia britanica, deși cuprinde și o traducere, aceasta nu constituie o traducere legalizată, validată în fața unui notar din România".

Curtea, având în vedere ca ambele contestații au același obiect, și anume înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern, precum și ca acestea au, practic, un conținut identic, ridica, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor art. 164 din Codul de procedură civilă și ale

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, dispune conexarea Dosarului nr. 381D/2000 la Dosarul nr. 371D/2000.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neintemeiate ambele contestații privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României, arătând ca la data depunerii candidaturii la Biroul Electoral Central s-a făcut dovada renunțării la cetățenia britanica, astfel cum rezultă din adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București. În consecința, se arata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 16 și 35 din Constituție și se solicita respingerea contestațiilor.

CURTEA,

analizând contestațiile în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

Prin contestații se susține ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern are și cetățenia Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, astfel încât nu poate ocupa funcția de Președinte al României, potrivit art. 35 alin. (1) și art. 16 alin. (3) din Constituție.

Conform dispozițiilor constituționale ale art. 35 alin. (1) "Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3)", iar potrivit art. 16 alin. (3), "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara".

De asemenea,

art. 10 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României prevede: "Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Președinte al României."

Examinând motivele invocate în cele doua contestații, Curtea Constituțională constata ca acestea sunt neintemeiate, deoarece din actele aflate la dosar rezultă ca la data de 24 octombrie 2000 domnul Paul-Fhilippe Hohenzollern a renunțat la cetățenia britanica, renunțare acceptată de autoritatea britanica abilitata în acest sens și, în consecința, nu mai are această cetățenie, fapt confirmat prin adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București, în care se face referire la scrisoarea Direcției Naționale a Imigrarii din Ministerul de Interne al Marii Britanii. Astfel fiind, rezultă ca la data depunerii candidaturii, și anume la 25 octombrie 2000, era îndeplinită condiția constituțională potrivit căreia persoanele care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să aibă numai cetățenia română.

În consecința, contestația ce face obiectul cauzei de fața urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României, contestații formulate de domnii Vlad Negreanu și Adrian Alexandru Niculescu.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.