Decizia nr. 640/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Costel Brateș, în Dosarul nr. 8.290/2/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.538D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal, pentru partea Agenția Națională de Integritate, răspunde consilier juridic Cătălin Ionuț Pușcalău, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens susține că dispozițiile legale criticate nu contravin dreptului de proprietate privată și reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal pentru funcționarea acestora.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere modul în care este motivată, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, norma criticată fiind în acord cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 28 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.290/2/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Costel Brateș în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 738 din 12 februarie 2013, pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existența stării de incompatibilitate, întocmit de Agenția Națională de Integritate.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției arată, în esență, că "folosința unor bunuri deținute în baza unui titlu de către o persoană fizică devine o activitate comercială, care nu se poate realiza decât în baza

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 " privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008. Astfel, persoana fizică ajunge comerciant, caz în care intervine incompatibilitatea prevăzută de

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 . Prin urmare, apreciază că persoana fizică poate ocupa o funcție publică numai dacă nu își mai folosește bunurile deținute, iar o astfel de situație arată faptul că incompatibilitatea prevăzută de dispoziția legală criticată încalcă prevederile constituționale ale art. 44.

7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013

și Decizia nr. 93 din 3 martie 2015.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că, deși este adevărat că atributul folosinței, ca prerogativă a dreptului de proprietate, poate fi exercitat în cadrul unei activități economice, instituirea unei incompatibilități între o funcție publică și calitatea de comerciant nu este de natură să aducă atingere acestui drept constituțional, întrucât exercitarea dreptului de proprietate asupra unui bun se poate realiza și altfel decât prin derularea unei activități economice. Pe de altă parte, consideră că incompatibilitatea prevăzută de

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

limitează indirect conținutul dreptului de proprietate, ingerință conformă art. 53 din Constituție.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins:

"(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...]

g)calitatea de comerciant persoană fizică;".

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată.

14. Curtea reține că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai format obiect al controlului de constituționalitate și în jurisprudența sa a statuat, cu valoare de principiu, că incompatibilitățile reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. A se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011,

Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și

Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013.

15. Totodată, prin

Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reținut că incompatibilitatea funcției de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean cu anumite funcții private nu este o condiție de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă în același timp o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul alesului local - în cauza de față, primarul - de a dispune de bunurile sale, ci doar stabilesc cadrul legal pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Ca atare, activitatea desfășurată de aleșii locali trebuie să se circumscrie cadrului legal edictat de legiuitor pentru funcționarea acestora, așa încât nu se poate susține că, prin stabilirea stării de incompatibilitate între funcția de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și calitatea de comerciant persoană fizică, se încalcă dreptul de proprietate privată.

17. În motivarea excepției, autorul acesteia apreciază că "folosința unor bunuri deținute în baza unui titlu de către o persoană fizică devine o activitate comercială, care nu se poate realiza decât în baza

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 " și astfel, persoana fizică ajunge comerciant, caz în care intervine incompatibilitatea prevăzută de

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 . Sub acest aspect, Curtea observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale.

18. Potrivit dispozițiilor

art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , coroborate cu cele ale art. 4 din același act normativ, în temeiul dreptului la liberă inițiativă, al dreptului la liberă asociere și al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, poate desfășura activități economice pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege, individual și independent, ca: persoane fizice autorizate; întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; și membri ai unei întreprinderi familiale.

19.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , prin art. 2 lit. a) și i), definește activitatea economică ca fiind activitatea agricolă, industrială, comercială, desfășurată pentru obținerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani și care sunt destinate vânzării ori schimbului pe piețele organizate sau unor beneficiari determinați ori determinabili, în scopul obținerii unui profit, iar persoană fizică autorizată este persoana fizică autorizată să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă. De asemenea, art. 23 din ordonanța de urgență menționată prevede că întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.

20. Or, din coroborarea dispozițiilor legale menționate, Curtea constată că nu se poate afirma că prin simpla folosință a unor bunuri pe care le deține persoana fizică devine comerciant, ci, așa cum s-a arătat mai sus, dobândirea acestei calități este subsecventă îndeplinirii anumitor condiții prevăzute de lege.

21. Așadar, Curtea reține că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului București, președintelui și vicepreședintelui consiliului județean și calitatea de comerciant persoană fizică revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt

Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, și

Decizia nr. 114 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costel Brateș, în Dosarul nr. 8.290/2/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 noiembrie 2016.