HG nr. 283/1993

Articolul 2

Învățământul preșcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-6 (7) ani și se realizează prin grădinițe cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămânal sau prin grădinițe speciale pentru copii cu deficiente

(handicap).

Grădinițele se înființează de către inspectoratele școlare. Agenții economici și alte persoane juridice, precum și persoane fizice pot înființa și finanta grădinițe cu acordul inspectoratelor școlare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învățământului.

Grădinițele se organizează cu cel puțin o grupa de copii din aceeași localitate sau din localități rurale apropiate.

Activitățile în grădinițe se desfășoară pe grupe de copii.

Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puțin de 15 copii. La grădinițele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Învățământului grupa se constituie în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii și nu mai puțin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.

Pentru fiecare grupa de preșcolari se încadrează câte o educatoare, iar la grădinițele cu program prelungit, săptămânal și la cele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.

La grădinițele cu program săptămânal se încadrează încă o educatoare la fiecare doua posturi. La grădinițele speciale pentru copii cu deficiente se încadrează câte o educatoare la fiecare grupa pentru desfășurarea activității cu copii în zilele libere.

Articolul 3

Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniți din familii dezmembrate, inspectoratele școlare organizează case de copii preșcolari.

Activitatea în casele de copii preșcolari se desfășoară pe grupe constituite, în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Încadrarea cu educatoare la aceste unități se face conform reglementărilor prevăzute în art. 8.

Articolul 4

În cadrul învățământului preșcolar se pot organiza grădinițe sau grupe de învățământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcționează în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învățământului.

Articolul 5

Învățământul primar se organizează ca învățământ de zi și funcționează cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.

În clasa I a învățământului primar sunt cuprinși, de regula, copiii care au împlinit vârsta de 6 (7) ani până la data începerii anului școlar.

Articolul 6

În funcție de mărimea populației școlare, de gradul de dispersare a localităților și de baza materială existenta, învățământul primar funcționează în școli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.

În învățământul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi.

Clasele a II-a , a III-a și a IV-a vor funcționa cu efectivele din anul școlar precedent.

În localitățile izolate sau cu efective mici de elevi se organizează școli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puțin 4 elevi de vârsta acestor clase și dacă au fost cuprinși în școala toți copii de vârsta claselor I-IV din localitatea respectiva.

Desfășurarea procesului de învățământ se asigura de către:

- un invatator pentru 4-20 elevi;

- doi învățători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I și a III-a, iar al doilea la clasele a II-a și a IV-a;

- trei învățători pentru 41-60 elevi;

- patru învățători pentru un număr de peste 60 elevi.

Articolul 7

Învățământul gimnazial se organizează ca învățământ de zi și fără frecventa cu clasele V-VIII.

În învățământul gimnazial, clasa de început, a V-a va fi constituită cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul școlar 1992/1993, dar nu mai puțin de 18 elevi.

Articolul 8

În comunele și satele în care funcționează numai școli cu predare în limbi ale minorităților naționale trebuie să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.

Articolul 9

În cazul învățământului primar și gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza școli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) și școli (sau clase) cu program sportiv.

Școlile sau clasele cu program suplimentar de arta își desfășoară activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui și grupe mixte. Numărul de elevi din care se constituie o grupa și organizarea activității în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului școlar, de către Ministerul Învățământului.

Școlile cu program sportiv se organizează pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza și în cadrul altor școli cu clasele I-VIII.

Clasele de început, I și a V-a, din școlile cu program de muzica, arte plastice și coregrafie, precum și din școlile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste școli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual.

Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabilește prin norme la începutul anului școlar, de către Ministerul Învățământului, în funcție de specificul activității.

Articolul 10

Pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, cu aptitudini pentru sport, funcționează cluburi sportive școlare. Elevii acestor cluburi sunt selecționați din toate clasele diferitelor școli unde se realizează pregătirea de baza.

Cluburile sportive școlare pot funcționa ca unități independente sau în cadrul unor școli și licee.

În cadrul cluburilor sportive școlare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de către Ministerul Învățământului.

Articolul 11

În învățământul primar și gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu învățământ alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înființarea claselor, numărul elevilor, planurile și programele de învățământ precum și modul de funcționare a claselor se aproba la începutul anului școlar de către Ministerul Învățământului.

Articolul 12

Pentru copiii cu deficiente se organizează, de către Ministerul Învățământului, școli cu clasele I-VIII.

Pentru copii orfani, fără sustinatori legali sau proveniți din familii dezmembrate, se organizează case de copii școlari, în cadrul cărora pot funcționa și unități de învățământ.

În școlile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.

La casele de copii școlari care funcționează împreună cu școli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. La casele de copii școlari grupele se constituie din 15 copii.

Articolul 13

Pentru a oferi copiilor și elevilor posibilitatea de a desfășura activități extrașcolare, funcționează ca instituții specializate subordonate inspectoratelor școlare, cluburi ale copiilor și elevilor și administrații permanente ale taberelor școlare.

Activitatea în aceste instituții se desfășoară pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învățământului.

Articolul 14

Învățământul preșcolar, primar și gimnazial se desfășoară pe baza planurilor de învățământ și a programelor școlare, unitare elaborate de Ministerul Învățământului.

Articolul 15

Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 16

Absolvenților învățământului gimnazial li se eliberează "Certificatul de absolvire a 8 clase".

Articolul 17

Învățământul liceal se organizează prin licee, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învățământ de zi, seral sau fără frecventa.

Liceele, inclusiv școlile normale și seminariile teologice liceale, se înființează de Ministerul Învățământului, la propunerea inspectoratelor școlare, a cultelor sau a ministerelor interesate.

Articolul 18

Învățământul liceal se organizează și funcționează cu următoarele tipuri:

- licee teoretice;

- licee industriale;

- licee agricole;

- licee silvice;

- licee economice și administrative;

- licee de informatica;

- licee de metrologie;

- școli normale;

- licee de arta;

- licee cu program sportiv;

- licee militare;

- seminarii teologice liceale.

Articolul 19

Liceele teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi sau fără frecventa și cu clasele IX-XIII învățământ seral, în profilurile: real și umanist.

Școlile normale se organizează cu clasele IX-XIII învățământ de zi.

Liceele industriale, agricole, silvice, economice și administrative, de arta, cu program sportiv, de informatica și de metrologie se organizează cu clasele IX-XII învățământ de zi.

Liceele industriale, agricole, economice și administrative pot fi organizate și cu învățământ seral cu clasele IX-XIII.

Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învățământ și a programelor școlare avizate de Ministerul Învățământului.

Seminariile teologice liceale se înființează, la propunerea cultelor, de Ministerul Învățământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte și cu respectarea legislației școlare în vigoare. Planurile de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de cultura generală vor fi avizate de Ministerul Învățământului.

În cadrul învățământului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi străine și clase bilingve. Înființarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor școlare și cu aprobarea Ministerului Învățământului. Planurile și programele pentru clasele intensive și bilingve se stabilesc de Ministerul Învățământului la începutul anului școlar.

Articolul 20

În învățământul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi.

În liceele de arta și în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi.

Articolul 21

Admiterea în clasa a IX-a în învățământul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa absolvenți ai învățământului gimnazial.

Articolul 22

Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susține examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învățământ liceal conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățământul superior, în învățământul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcții pentru care se cer studii liceale-medii.

Articolul 23

Absolvenții învățământului liceal care din diverse motive, în termenul prevăzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferă dreptul sa ocupe funcții pentru care se cer studii liceale-medii.

Articolul 24

Absolvenții liceelor industriale, agricole, silvice, economice și administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta și ai seminariilor teologice pot obține atestat profesional, în condițiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii Și Protecției Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a făcut pregătire de specialitate și profesională într-o meserie.

Articolul 25

Învățământul profesional se realizează prin școli profesionale cu durata de 3-4 ani, învățământ de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire. Școlile profesionale se organizează prin Ministerul Învățământului de inspectoratele

școlare, ministere, alte organe centrale, societăți comerciale, regii autonome precum și de consilii locale. Aceste școli pot funcționa de sine statator. Când sunt organizate împreună cu licee, școli tehnice de maiștri sau școli postliceale de specialitate, se constituie grupuri școlare cu conducere unica.

Prin procesul de învățământ organizat în aceste școli se asigura pregătirea profesională, instruirea practica, precum și o pregătire generală, în conformitate cu planurile și programele de învățământ stabilite de Ministerul Învățământului, împreună cu ministerele de resort.

În învățământul profesional, clasa de început, anul I se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Articolul 26

Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenți ai învățământului gimnazial.

Articolul 27

La școlile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care s-au pregătit .

Articolul 28

Învățământul complementar sau de ucenici se organizează prin Ministerul Învățământului de către organele administrației locale, respectiv de către agenții economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinși în învățământul liceal sau profesional.

Învățământul complementar sau de ucenici se organizează ca învățământ de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acesta poate funcționa în cadrul grupurilor școlare, liceelor, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII.

În cadrul învățământului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum și pregătirea profesională și instruirea practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări de servicii inițiativa particulară și din alte sectoare.

Articolul 29

Meseriile în care se pregătesc elevii prin învățământul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau școli profesionale.

Articolul 30

Încheierea studiilor învățământului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.

Absolvenții primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti.

Articolul 31

Absolvenții învățământului complementar sau de ucenici, precum și cei ai învățământului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile în învățământul liceal, conform normelor stabilite de către Ministerul Învățământului.

Articolul 32

Învățământul tehnic de maiștri se organizează, prin Ministerul Învățământului, la solicitarea ministerelor interesate și a agenților economici prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregătire.

Articolul 33

Clasa de început la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Aceasta se organizează în cadrul grupurilor școlare.

Articolul 34

Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în școlile tehnice de maiștri se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului în colaborare cu ministerele interesate.

Absolvenții școlilor tehnice de maiștri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul de a profesa în specialitatea respectiva.

Articolul 35

Învățământul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în școli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învățământului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenților economici. În aceste școli pot fi școlarizați absolvenți de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire.

Școlile postliceale de specialitate se organizează ca învățământ de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățământ liceal, având conducere unica.

Articolul 36

Clasa de început la școlile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Articolul 37

Admiterea în școlile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățământului.

Absolvenții primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită.

Articolul 38

Învățământul superior este organizat în: universități, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultăți, școli de studii postuniversitare, colegii și secții de specializare.

Instituțiile de învățământ superior se înființează prin hotărâre guvernamentală, iar facultățile, colegiile și secțiile de specializare, prin ordin al ministrului învățământului.

Articolul 39

Învățământul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregătirii realizate de învățământul liceal.

Învățământul superior cuprinde:

- învățământ de nivel universitar;

- învățământul postuniversitar.

Învățământul de nivel universitar cuprinde:

- învățământul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani);

- învățământul universitar de lungă durata (4-6 ani);

- învățământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).

Învățământul postuniversitar este organizat în:

- învățământ postuniversitar de specializare;

- cursuri postuniversitare (1-12 luni);

- școli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani);

- doctorat.

Articolul 40

Învățământul universitar de scurta durata este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învățământul de lungă durata și este destinat a pregati specialiști de execuție superiori, intermediari personalului cu studii medii și profesionale și celui cu studii superioare de lungă durata.

Învățământul superior de lungă durata pregătește specialiști de execuție și conceptie.

Durata studiilor la învățământul de scurta durata este de 2-3 ani, la învățământul de lungă durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învățământului de nivel universitar sunt: învățământ de zi, seral și fără frecventa. Durata studiilor la învățământul seral și fără frecventa este cu un an mai mare decât la învățământul de zi.

Articolul 41

Începând cu anul universitar 1993-1994, învățământul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:

a) Pentru învățământul superior economic:

- ciclul I va cuprinde, la învățământul de zi studenții din anii I și II de studii, disciplinele din planurile de învățământ fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungă de învățământ, cat și pentru forma scurta.

- ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungă de învățământ, și respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializările cuprinse în structura instituției de învățământ superior, aprobată prin ordin al ministrului învățământului. Separarea studenților după ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungă de învățământ sau la forma scurta de învățământ (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învățământul de zi, la forma lungă de învățământ, studenții din anii III și IV (2 ani), iar la forma scurta de învățământ (colegii universitare), studenții din anul III (1 an);

- ciclul III va fi organizat ca învățământ de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învățământul de zi, și va putea fi urmat pe bază de examen, numai de absolvenții cu diploma ai ciclului II de la forma lungă de învățământ, cu rezultate foarte bune profesionale și științifice;

Pentru învățământul seral și fără frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învățământ nu se organizează pentru ciclul III.

Admiterea în învățământul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungă de învățământ cat și pentru forma scurta (colegii universitare).

b) Pentru celelalte domenii ale învățământului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, științe juridice, medical, arta), școlarizarea la forma scurta de învățământ - acolo unde va fi organizată - se va desfășura după sistemul prezentat pentru învățământul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungă de învățământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de învățământ (lungă sau scurta). Și pentru aceste domenii ale învățământului se va organiza, numai la învățământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenții cu diploma de la forma lungă de învățământ, cu rezultate foarte bune profesionale și științifice;

c) Pentru învățământul superior tehnic și agronomic (cu excepția profilului Medicina veterinara), forma lungă de învățământ va fi organizată pe cicluri:

- ciclul I va cuprinde studenții din anul I și II de studii, disciplinele din planurile de învățământ fiind comune pe profil în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior;

- ciclul II va cuprinde studenții din anii III, IV și V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializările prevăzute în structura instituției de învățământ superior aprobată prin ordin al ministrului învățământului.

- ciclul III va fi organizat ca învățământ de studii aprofundate cu durata de un an.

Articolul 42

Admiterea în ciclul II și, respectiv ciclul III de învățământ se va face prin concurs.

Articolul 43

Începând cu seriile de absolvenți 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susținerea lucrării (proiectului) de diploma și a 2-3 examene:

- la învățământul de scurta durata: o disciplina fundamentală sau de baza și o disciplina de specialitate;

- la învățământul de lungă durata: o disciplina fundamentală sau de baza și doua discipline de specialitate.

Disciplinele și tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituțiilor de învățământ superior în conformitate cu planurile și programele de învățământ după care au studiat absolvenții.

Articolul 44

Absolvenților învățământului superior de scurta durata li se eliberează "Diploma de absolvire".

Absolvenților învățământului superior de lungă durata li se eliberează "Diploma de licență", iar absolvenților învățământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diploma de studii aprofundate".

Articolul 45

Persoanele posesoare ale diplomelor de licență care au absolvit seminarul pedagogic pot funcționa ca profesori în învățământul preuniversitar.

Articolul 46

Începând cu anul universitar 1993/1994, instituțiile de învățământ superior de stat pot scolariza studenți în anul I de studii peste numărul de locuri aprobat anual. Numărul maxim de locuri care depășește pe cel aprobat se stabilește de Ministerul Învățământului, la propunerea fiecărei instituții de învățământ superior.

Ocuparea locurilor stabilite peste numărul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescătoare a mediilor, cu condiția obținerii cel puțin a mediei 5.

Articolul 47

Studenții admiși peste numărul de locuri aprobat suporta taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie să acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice și ale personalului auxiliar și de servire.

Cuantumul taxei de studiu și modalitățile de plată se aproba de Ministerul Învățământului, la propunerea fiecărei instituții de învățământ superior, și sunt făcute publice în timp util.

Articolul 48

Sumele încasate din taxa de studiu reprezintă surse de venit la fondul special pentru învățământ.

Articolul 49

Taxa de studiu este calculată pentru întregul an universitar (10 luni).

Studentul care a fost admis cu taxa de studiu și care se retrage din învățământ în timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculată de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras.

Articolul 50

Studenții admiși cu taxa de studiu nu beneficiază de burse sau alte forme de sprijin material și nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în căminele studențești și nu pot fi trecuți până la absolvirea studiilor, în categoria studenților, școlarizați fără taxe de studiu.

Articolul 51

Învățământul postuniversitar este organizat în instituțiile de învățământ superior pe doua forme, cu și fără frecventa. Specializările la care se organizează învățământul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învățământului, la solicitarea beneficiarilor și la propunerea instituțiilor de învățământ superior.

Articolul 52

Doctoratul constituie forma superioară a pregătirii profesional-științifice a specialiștilor în diferite ramuri ale științei, tehnicii și culturii.

Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfășurarea activităților în perioada stagiului de pregătire a doctoranzilor și procedura de sustinere a tezelor în vederea obținerii titlului științific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învățământului.

Articolul 53

Educația și școlarizarea specială (adaptată) se organizează pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor școlară, profesională și socială. Acestea sunt destinate copiilor de vârsta prescolara, elevilor și studenților care prezintă diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv și vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe.

Articolul 54

Pregătirea școlară și profesională, ocrotirea și educația persoanelor cu probleme speciale se realizează prin:

- instituții speciale de învățământ: grădinițe speciale, școli speciale și cămine școala cu clasele I-VIII, școli profesionale speciale, licee și școli postliceale speciale, școli speciale de reeducare, clase și grupe speciale pentru calificare și recalificare pentru invalizi, în condițiile prevăzute la art. 2 și 12 din prezenta hotărâre;

- structuri școlare (secții, clase, grupe) integrate în alte unități școlare obișnuite din comunitatea locală sau școli și structuri școlare care funcționează în instituții de asistența medicală (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socială și în penitenciare;

- structuri educative alternative (centre de educație preventivă, complexe educative pentru tineret, centre de educație specială) coordonate de Ministerul Învățământului;

- la domiciliu (pentru copii și adulti handicapati nedeplasabili, în vârsta de până la 30 de ani).

Articolul 55

Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinși în grădinițe și învățământul primar, inspectoratele școlare organizează centre logopedice interșcolare - ca structuri de educație specială integrată - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie specială).

Articolul 56

Evaluarea psihopedagogică a copiilor cu probleme speciale în scopul orientarii lor școlare și profesionale se realizează de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor școlare și coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).

Articolul 57

Învățământul pentru copii și tineri cu probleme speciale este gratuit.

Articolul 58

Ministerul Învățământului răspunde de organizarea, evaluarea și coordonarea învățământului și educației pentru persoane cu probleme speciale. Pregătirea perfecționarea, numirea și încadrarea personalului didactic, precum și activitatea de cercetare, inovație și elaborare a programelor școlare din acest domeniu se realizează conform metodologiei Ministerului Învățământului.

Articolul 59

Minoritățile naționale au dreptul sa studieze și să se instruiască în limba maternă în toate formele de învățământ.

Articolul 60

În localitățile cu populație din rândul minorităților naționale pot funcționa grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli normale, secții, clase sau grupe cu predare în limba maternă.

Stabilirea acestor instituții școlare, secții, clase sau grupe se face de inspectoratele școlare în funcție de solicitări și de ponderea populației școlare minoritate din zona.

Istoria și geografia României se vor preda în limba română.

În învățământul superior se vor organiza grupe, ani sau secții cu predarea în limba minorităților pentru pregătirea cadrelor necesare în activitatea didactica și cultural artistică.

Articolul 61

Ținerii din rândul minorităților naționale trebuie să cunoască limba română asigurindu-se condițiile necesare în acest scop.

Limba și literatura română este proba obligatorie la concursul de admitere în învățământul liceal și la examenul de bacalaureat.

Articolul 62

Tinerilor proveniți din rindul minorităților naționale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, însușirea limbii materne.

Articolul 63

La concursurile și examenele de admitere în învățământul de toate gradele, candidații din randurile minorităților naționale pot susține probele în limba maternă, la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă.

Articolul 64

Ministerul Învățământului realizează primirea la studii în România, ca bursieri ai statului român sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine română din țările unde exista comunități românești și urmărește progresul școlar și integrarea acestora în instituțiile de învățământ unde au fost repartizați.

Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de școlarizare pentru elevi și studenți, burse pentru doctorat și burse pentru stagii de specializare cu durata între o luna și 9 luni.

Articolul 65

Ministerul Învățământului sprijină organizarea unor stagii și cursuri de perfecționare în România pentru cadrele didactice din școlile românești din străinătate, a unor simpozioane, mese rotunde și alte manifestări științifice cu participarea cadrelor didactice din școlile românești din afară tarii.

De asemenea, asigură realizarea unor schimburi între elevi români din străinătate și elevi din România (concursuri școlare, culturale și sportive, tabere etc.).

Articolul 66

În vederea sprijinirii învățământului pentru românii din afară tarii, Ministerul Învățământului colaborează cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum și cu fundații și asociații din țara care au ca obiect de activitate legăturile cu românii din străinătate și sprijinirea acestora cu fundații și asociații ale comunităților românești din strainatate.