Decizia nr. 422/2013

Articolul 9

alin. (1) din Legea nr. 285/2010

are următorul cuprins: "În anul 2011, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător."

În ceea ce privește celălalt text de lege criticat, Curtea reține că

Legea nr. 283/2011

aprobă, cu modificări și completări,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.

Astfel,

Legea nr. 283/2011 , prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol,

art. II, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , cu următorul conținut:

"Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:

[...]

Articolul 7

Articolul 9

alin. (1) din Legea nr. 285/2010

prevede - pentru anul 2011 - că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător;

- Art. II

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

are același conținut normativ, dar cu aplicabilitate pentru anul 2012.

Cu toate acestea, prevederile de lege criticate continuă să își producă efectele juridice în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora.

II. Referitor la cadrul legal relevant în speță, Curtea reține că, potrivit

art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, "Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile

Legii nr. 53/2003

- Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare."

Pentru anul 2011 și pentru anul 2012, prevederile de lege criticate instituie - pentru personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere - regula potrivit căreia munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

Autorii excepției de neconstituționalitate sunt funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, încadrați la Direcția poliție locală din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Roșiorii de Vede, prin reorganizarea poliției comunitare, potrivit

Legii poliției locale nr. 155/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 15 iulie 2010. Potrivit art. 16 alin. (1) din aceeași lege, "Raporturile de serviciu ale polițiștilor locali și ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi și ale

Legii nr. 188/1999 , republicată, cu modificările și completările ulterioare", iar

art. 33 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, prevede că "Pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcționarii publici de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăși 360 într-un an."

Totodată, potrivit art. 17 alin. (2) din

Directiva 2003/88/CE

a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, pot fi admise derogări de la perioadele obligatorii de repaus, derogări ce "pot fi adoptate prin acte cu putere de lege și acte administrative sau prin convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali, cu condiția ca lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii sau dacă, în cazuri excepționale în care nu este posibil, din motive obiective, să se acorde asemenea perioade de repaus echivalente compensatorii, lucrătorii să beneficieze de protecție adecvată". O astfel de derogare se poate face, potrivit alin. (3) lit. b) al aceluiași articol, "în cazul activităților de securitate și supraveghere care necesită prezența permanentă în scopul de a proteja bunuri și persoane, în special gardieni, paznici sau firme de pază și securitate."

III. Asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate raportate la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele:

1. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție privind egalitatea în fața legii prin eliminarea compensației bănești a muncii suplimentare și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, eliminare care, în opinia autorilor excepției, generează situații discriminatorii între salariații ce au un program de lucru obișnuit, de luni până vineri, cu repaus în zilele de sâmbătă/duminică, și salariații care, prin specificul activității sub obligația continuității serviciului, lucrează frecvent sâmbăta/duminica, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În acest sens este

Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

Or, potrivit dispozițiilor de lege criticate, în anii 2011 și 2012, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere beneficiază de compensarea muncii suplimentare și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, numai cu timp liber corespunzător, iar nu de o compensare bănească, sub forma unui spor. Aceste prevederi fac parte din legi anuale de salarizare - pentru anii 2011 și 2012 - și se aplică întregului personal bugetar încadrat în funcții de execuție și de conducere în cadrul schimbului normal de lucru.

Este adevărat că

art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010

prevede că pentru munca suplimentară și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile

Legii nr. 53/2003 , însă aceste prevederi ale legii-cadru de salarizare nu s-au aplicat în anii 2011 și 2012, întrucât au fost adoptate legile anuale de salarizare, și anume

Legea nr. 285/2010

pentru anul 2011 și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru anul 2012, legi anuale care derogă de la prevederile legii-cadru.

Curtea constată că atâta vreme cât această modalitate de compensare a muncii suplimentare și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică întregului personal bugetar, fără privilegii sau discriminări, nu se încalcă principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție.

2. Cu privire la susținerea referitoare la lipsa de predictibilitate și claritate a textelor de lege criticate, prin faptul că "Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 285/2010 " prevăd că pentru personalul din cadrul familiei ocupaționale "Sănătate" se acordă plata unui spor de 100% a orelor lucrate în zilele de sâmbătă și duminică și sărbători legale, ceea ce - în opinia autorului excepției de neconstituționalitate - "creează premisele unei discriminări directe", aceasta nu poate fi primită.

Astfel, prin această susținere, autorul excepției critică, în realitate, prevederile cuprinse în pct. II lit. G) pct. 9 - "Stabilirea salariilor personalului din cadrul familiei ocupaționale «sănătate»" din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 42/77/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2011, care se referă la persoana care lucrează în 3 ture, iar nu în cadrul schimbului normal de lucru și care își desfășoară activitatea în vederea asigurării continuității activității.

Or, această critică vizează în realitate prevederi din Normele metodologice și, ca atare, nu poate fi analizată de Curtea Constituțională, întrucât ar fi contrar dispozițiilor art. 146 din Constituție și celor ale art. 2 alin. (1) și

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea neputând asigura controlul constituționalității ordinelor miniștrilor.

După cum s-a arătat mai sus, prevederile de lege criticate, și anume

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

și art. II

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , care fac obiectul excepției de neconstituționalitate, nu instituie prin conținutul lor normativ privilegii sau discriminări care să încalce art. 16 din Constituție.

3. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate sunt "insuficient de precis formulate în a determina modalitatea de înlocuire a sporului cu timp liber corespunzător", întrucât nu precizează și un termen-limită de acordare a timpului liber corespunzător și nici sancțiunile pentru neacordarea acestuia, Curtea nu poate reține această critică, întrucât autorul excepției invocă, în realitate, o situație de fapt constând în neacordarea de către angajator a timpului liber corespunzător pentru munca suplimentară prestată, ceea ce reprezintă o problemă de aplicare a textelor de lege criticate, a cărei soluționare nu intră în competența Curții Constituționale, ci în competența instanțelor judecătorești.

4. Referitor la pretinsa încălcare a art. 41 alin. (1) și (2) privind munca și protecția socială a muncii, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar și că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui spor, așa încât nu este incident art. 41 din Constituție, care garantează dreptul la salariu.

În jurisprudența sa, de exemplu prin

Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, făcând referire la

Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a reținut că statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, "ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula".

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, un stat poate introduce, suspenda sau elimina plata unor remunerații, prin intermediul unor modificări legislative. În acest sens este Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Ketchko împotriva Ucrainei, paragraful 23.

Pe de altă parte, Curtea reține că nu există obligația constituțională a statului de a asigura personalului bugetar compensare bănească pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

De asemenea, nici

Directiva 2003/88/CE

a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 nu prevede compensarea bănească a muncii suplimentare și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, ci compensare cu timp liber corespunzător.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Teritorial Profesional Comunitatea, în numele membrilor de sindicat Nicolae Dica, Alexandru Andrei, Iulian Gabriel Baroană, Marian Baroană, Stelian Buga, Stelian Bunea, Iuri Ștefănel Ciobanu, Tache Costache, Marian Delcă, Cezar Dobrescu, Stelian Jumugă, Radian Leonte, Daniel Lupu, Gabriel Marinel, Alexandrina Marinescu, Traian Mihai, Florin Mirea, Marian Miu, Marian Nedelea, Leonard Nițu, Ionel Pereanu, Gheorghiță Popescu, Iulian Radoslav, Lucian Trăilă Dobrescu, Claudiu Udroiu, Aurelian Voicu și Grigore Zane în Dosarul nr. 1.837/87/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. II

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2013.