Decizia nr. 727/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 187 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Tiberiu Spătaru în Dosarul nr. 6.710/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.898D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 4.168D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Maria Baidibă în Dosarul nr. 1.124/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.898D/2010 și nr. 4.168D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 4.168D/2010 la Dosarul nr. 2.898D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.710/110/2009, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 187 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Excepția a fost ridicată de Tiberiu Spătaru cu prilejul soluționării unei contestații la executare.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.124/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 187 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Excepția a fost ridicată de Maria Baidibă cu prilejul soluționării unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat, care obligă persoanele care au încasat necuvenit sume cu titlu de prestații de asigurări sociale la restituirea acestor sume, este neconstituțional, întrucât nimeni nu poate fi obligat să plătească pentru fapta săvârșită din culpa altei persoane. În același sens se arată că debitele în virtutea cărora s-au făcut rețineri din pensie nu sunt imputabile titularilor dreptului la pensie.

Tribunalul Bacău - Secția civilă și Tribunalul Vâlcea - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 187 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani.

(2) În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3) Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc."

Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepția de neconstituționalitate,

Legea nr. 19/2000

a fost abrogată prin

art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Actul abrogator a preluat însă soluția legislativă criticată în art. 179 alin. (1)-(4), într-o redactare asemănătoare, astfel: "(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.

(2) În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum și casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu."

Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege aduc atingere dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 139 alin. (1) referitor la stabilirea numai prin lege a impozitelor, taxelor și altor venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 334 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2004, Curtea reținea că dispozițiile

art. 187 din Legea nr. 19/2000

"nu contravin niciunei prevederi constituționale, ci, dimpotrivă, se întemeiază pe îndatorirea prevăzută de art. 57 din Constituție, republicată, potrivit căreia drepturile și libertățile trebuie exercitate cu bună-credință și fără să se încalce drepturile și libertățile altora. Obligația de restituire a drepturilor de asigurări sociale încasate necuvenit nu se întemeiază pe regulile răspunderii civile delictuale, ci pe normele de drept comun referitoare la îmbogățirea fără justă cauză, cuprinse în art. 992 și următoarele din Codul civil".

De asemenea, prin

Decizia nr. 406 din 7 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.026 din 5 noiembrie 2004, Curtea a reținut că "Prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, republicată, nu sunt încălcate, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice".

A admite ipoteza contrară ar însemna a pune un semn de egalitate între persoanele care beneficiază de sume suplimentare de bani fără un just temei și cele care nu beneficiază de astfel de sume, precum și a lipsi casele de pensii de sumele care le aparțin, situații evident inadmisibile.

Existența sau inexistența unor greșeli la calcularea sau la plata pensiei, precum și mărimea debitului creat ca urmare a acestora constituie probleme de fapt a căror stabilire intră în competența exclusivă a instanței judecătorești și asupra cărora, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională nu se poate pronunța.

În sfârșit, în ceea ce privește dispozițiile art. 47 și art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, neputându-se vorbi despre existența unui drept fundamental la sume necuvenite.

Aceeași concluzie se impune și pentru dispozițiile art. 139 din Constituție, întrucât nu sunt prevăzute venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat printr-un alt act normativ decât legea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 179 alin. (1)-(4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Tiberiu Spătaru în Dosarul nr. 6.710/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secția civilă și de Maria Baidibă în Dosarul nr. 1.124/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 iunie 2011.