Programul din 30 mai 2003

---------

nr.

365/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

150

din

20

februarie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

MINISTERUL

AGRICULTURII,

ALIMENTAȚIEI

ȘI

PĂDURILOR

AGENȚIA

NAȚIONALĂ

SANITARĂ

VETERINARĂ

PROGRAMUL

NAȚIONAL

DE

ALERTĂ

ȘI

INTERVENȚIE

ÎN

CAZ

DE

NECESITATE

PENTRU

FEBRA

AFTOASĂ

(ROMVETPLAN)

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

ANEXĂ")

OBIECTIVELE

Planului Național de Alertă și Intervenție in Caz de Necesitate

pentru Febra Aftoasă

1.

Date fiind caracteristicile epidemiologice ale febrei aftoase pentru o țară neprotejată prin vaccinare - precum România - în caz de apariție a unui focar de febră aftoasă, rapiditatea

de

a

acționa,

a

tuturor

celor

implicați

în

eliminarea acestuia, conditionează

în totalitate succesul luptei de focalizare și era '

dicare a unui focar inițial și

prevenirea apariției de focare secundare.

2.

Acest plan are drept scop:

a)

eradicarea cât mai rapid posibil a unui focar inițial (primar) de febră aftoasă

b)

blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil

c)

împiedicarea declanșării unei epizootii

3.

Prezentul plan de luptă contra febrei aftoase trebuie să țină cont de imperativele următoare:

a)

rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor

b)

organizarea

rațională

a

comandamentului național și a lanțului de comandă

c)

implicarea de mijloace suficiente și adaptate la situație, privind resursele umane și materiale

d)

coordonarea

în ceea ce privește punerea

în aplicare a acestor mijloace.

4.

Față de un plan de combatere obișnuit pentru febra aftoasă, boala necesită o confirmare sigură și rapidă și conjugarea eforturilor crescătorilor, a medicilor veterinari, a numeroase instituții și autorități guvernamentale.

SPECIFICARE

I. Planul de luptă contra febrei aftoase - denumirea pe care o vom adopta în locul celei de „Plan Național de Alertă și Intervenție de Necesitate în Caz de febră Aftoasă" pentru rațiuni de simplificare, comportă trei etape operaționale:

1)

PREALERTA (suspiciunea de boală)

2)

ALERTA (confirmarea)

3)

INTERVENȚIA (punerea în aplicare a măsurilor specifice)

Pentru fiecare din cele trei faze figurează:

a)

o

planificare

a

diferitelor

intervenții,

cu menționarea,

pentru fiecare dintre acestea,

a celor care intervin

b)

fișe

tehnice

pentru

majoritatea

intervențiilor, cuprinzând:

i)

descrierea intervenției

ii)

mijloacele materiale și umane necesare. Acestea sunt cifrate pentru a face față la 5 focare de febră aftoasă în același timp și spațiu. În fața unui număr crescut de focare

și/sau

cu

o

localizare

diferită, mijloacele

județene

riscă

rapid

să

fie insuficiente.

iii)

responsabilitățile pentru fiecare dintre cei care intervin în focar.

li.

Punerea

în

aplicare

a

acestui

plan

necesită importante mijloace materiale, financiare și de personal.

I

III. Diferitele acțiuni ce trebuie asigurate trebuie să se instaleze în totalitate în cel mult 30 de zile, cu mentinerea acestora la același nivel în funcție de evoluția focarului.

IV. Prezentul „Plan Național de Alertă și Intervenție în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" a fost elaborat aplicând prevederile „Normei sanitare veterinare stabilind cerințele

ce trebuie

aplicate

la elaborarea

planului

de contingență

pentru

febra

aftoasă"

aprobat

prin

Ordinul ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr. 482/17.10.2002 - publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr 857/27.11.2002 .

INTRODUCERE

„Planul Național

de Alertă și Intervenție

în Caz de Necesitate

pentru

Febra

Aftoasă"

este

elaborat

în concordantă cu:

a)

,,N ' orma sanitară veterinară ce coordonează regulile pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase".

b)

,,Norma

sanitară

veterinară

stabilind

criteriile

ce trebuie

aplicate

la

elaborarea

planului

de

contingență pentru

•

febra

aftoasă",

aprobată

prin

Ordinul

ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/2002 .

c)

,,Norma sanitară veterinară privind buna practică de laborator"

aprobată

prin

Ordin

ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 146/2000.

d)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

stabilirea principiilor

care reglementează

organizarea

controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din țări terțe",

aprobata

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii ,

alimentatiei si padurilor nr.83/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr 159 si 159 bis/12.03.2003.

e)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice

referitoare

la

boala

veziculoasă

a

porcului" aprobată prin Ordin ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 188/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 783/28.10.2002.

f)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

controalele veterinare pentru comerțul României cu statele membre cu produse animaliere și de origine animală" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei si padurilor nr. 21/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003.

g)

,,Norma sanitară veterinară privind problemele de

sănătate a animalelor ce afectează comertul României cu statele

membre

ale

Uniunii

Europene

c ' u

animale

din

speciile bovine și porcine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 236/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr.835/20.11.2002.

h)

,,Norma sanitară veterinară privind identificarea și înregistrarea animalelor".

i)

,,Norma

sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre ale ale Uniunii Europene cu animale vii și produse de origine animală" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/10.12.2002.

j)

Norma sanitară veterinară referitoare la transportul produselor de origine animală dintr-o țară terță către altă țară terță, pe uscat, via România" - aprobată prin Ordinul ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr. 19/15.01.2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003

k)

,,Norma sanitară veterinară privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea, comertul cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte a unor alimente pentru animalele de companie si a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie. - aprobată prin Ordinul ministerului agriculturii, alimentatiei si padurilor

nr.

88/2002

publicat

in

Monitorul

Oficial

al Romaniei Partea I nr. 537/23.07.2002.

I) ,,Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate ce afectează comerțul dintre România și statele membre

ale Uniunii

Europene

cu carne

proaspătă"

, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor

nr. 535/2002

publicat

in Monitorul

Oficial

al Romaniei,Partea I nr. 891/10.12.2002.

m)

,,Norma

sanitara

veterinara

privind

conditiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul si comercializarea materialului seminal bovin" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 353/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.111/11.02.2002 și „Norma sanitară veterinară cu privire la

condițiile

de

sănătate

a

animalelor

și

certificarea veterinară pentru importul din țări terțe de material seminal provenit de la bovine" aprobat prin Ordinul ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 105/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romanie Partea I nr. 556/30.07.2002.

n)

,,Norma sanitară veterinară stabilind lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizează

importul

de

material

seminal

de

bovine

în România"

aprobată

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei

si

padurilor

nr.

24/17.01.2002

publicat

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 82/1.02.2002.

o)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

condițiile

de

sănătate a animalelor și certificarea veterinară pentru importul de material seminal de porcine din țări terțe" .

p)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

condițiile

de sănătate

a

animalelor

și

certificarea

veterinară

pentru comerțul României cu statele membre și importul din țări terte

de

material

seminal

de

bovine

din

Uniunea Eur '

opeana"

q)

,,Norma sanitară veterinară stabilind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de animale, material seminal, ovule și embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislație specifică (balai animale)"

aprobată

prin Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 692/20.09.2002

r)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

condițiile

de

sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de embrioni

proveniți

de la animale

domestice

din specia bovine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 74/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 206/27.03.2002.

s)

,,Norma

sanitară

veterinară

ce

stabilește

forma codificată și codurile de notificare pentru bolile animalelor" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/.1999

ș) ,,Norma

sanitară

veterinară

care

stabilește procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe și

criteriile

pentru

evaluarea

rezultatelor

testelor

de laboratoare pentru confirmarea și diagnosticul diferențial al

bolii

veziculoase

a

porcului"

aprobată

prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei nr. 484/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 878/5.12.2002

t)

,,Norma

sanitară

veterinară

care

stabileste constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase din Romania"

aprobata

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei

si

padurilor

nr.42/24.01.2003

publicat

in Monitorul

Oficial

al Romaniei,

Partea I nr.155

si 155 bis/11.03.2003

- u) ,,Norma

sanitară

veterinară privind condițiile

de

sănătate și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine și caprine"

aprobată

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 66/2002

publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 306/09.05.2002

v)

,,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate ale animalelor și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de material seminal de la porcine domestice" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 477/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 186/19.03.2002

x)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind condițiile

de sănătate și certificare veterinară ce reglementează importul de ovine și caprine din țările terțe", aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 106/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 583/06.08.2002

y)

,,Norma sanitară veterinară privind lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a embrionilor proveniți de la animale

domestice

din

specia

bovine",

aprobată

prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 189/29.04.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I nr. 377/4.06.2002

``)

,,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate

pentru

producerea

și

comercializarea

cărnii proaspete"

aprobat

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.401/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.32/22.01.2003

a)

,,Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli detaliate pentru înregistrarea exploatațiilor în baza de date natională"

'

P)

,,Norma

sanitară

veterinară

ce

desemnează laboratorul de referință pentru identificarea virusului febrei aftoase și determină

funcțiile acestui laborator"

aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 47/7.01.2003

)

,,Norma sanitară veterinară stabilind principiile ce reglementează

organizarea controalelor

veterinare privind produsele ce intră în România din țări terțe", aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii,

alimentatiei si padurilor nr. 71/03.02.2003

publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.157 si 157 bis/12.03.2003.

f.J)

,,Norma sanitară veterinară privind stabilirea listei țărilor

terțe

din

care

România

autorizează

importul

de bovine, porcine ovine, caprine, ecvine precum și produse din

carne"

aprobată

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 242/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 750/15.10.02

c)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

stabilirea protocoalelor

de

testare

și

condițiile

de

autorizare

a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine

și porcine

provenite

din țări

terțe"

aprobată

prin Ordinul ministrului agriculturii,

alimentatiei si padurilor nr. 147/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 659/5.09.2002

<I>)

,,Norma sanitară veterinară ce aprobă lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a materialului seminal porcin aprobate pentru import în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 168/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 332/20.05.2002

A)

,,Norma

sanitară

veterinară

privind

condițiile

de sănătate

animală

și

certificarea

veterinară

pentru membranele destinate importului în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.

LISTA ABREVIERILOR

MAAP

- Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

MT

- Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

MAN

- Ministerul Apărării Naționale

Ml

-

Ministerul de Interne

ANSV

- Agenția Națională Sanitară Veterinară

DSA

- Direcția de Sănătate a Animalelor (din ANSV)

DISP

- Direcția de Igienă și Sănătate Publică (din ANSV)

DPSV

-

Directia de Politie Sanitară Veterinară

IDSA

-

Institut ' ul de Diag '

nostic și Sănătate Animală

ICMPBUV

-

Institutul pentru Controlul Medicamentelor și Produselor de Uz Veterinar

DSV

- Directia Sanitară Veterinară

CAC

- Coma '

ndamentul Antiepizootic Central

CAJ

- Comandament Antiepizootic Județean

CAL

-

Comandamentul

Antiepizootic

Local

(municipal, orășenesc, comunal)

MAIA

- Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

MAA

- Ministerul Agriculturii și Alimentației

AVC

-

Autoritatea

veterinară centrală sau Administratia

Veterinară Centrală a României

'

CNLCFA

- Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase

CLLCFA-

Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase

GNE

- Grupul Național de Experți

CNC

- Celula Natională de Criză

CNPD

-

Comite ' tul

National de Prevenirea

Dezastrelor,

Epizootiilor,

Epid '

emiilor

și

Supravegherea

Contaminării

Radioactive,

Chimice

și

Biologice

a Produselor Vegetale și Animale

CCESCRCB

-

Comisia

Centrală

pentru

Epizootii

ș1 Supravegherea

Contaminării

Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale ș1 Animale

CJPD

- Comitetul Judetean de Prevenire a Dezastrelor

'

CJESCRCB

-

Comisia

Județeană

pentru

Epizootii

și Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale

OIE

-

Oficiul Internațional de Epizootii OMC

-

Organizația Mondială a Comerțului GLP

-

Buna Practică de Laborator

SECT . IUNEA

I

-PREVEDERI LEGISLATIVE

Prezentul

plan

detaliază

procedurile

privind intervențiile în caz de suspiciune sau de confirmare a febrei aftoase, specificând atribuțiile, responsabilitățile și puterile serviciilor veterinare din România pentru aplicarea imediată a măsurilor care să conducă la realizarea obiectivelor acestui plan. Acesta cuprinde prevederi privind:

1.

Supravegherea

veterinară

și

diagnosticul pentru febră aftoasă;

2.

Certificarea veterinară;

3.

Măsurile de protecție;

4.

Notificarea internă și internațională;

5.

Ancheta epidemiologică la suspiciune;

6.

Prelevarea

de

probe

și

examinarea

de

laborator;

7.

Curățenia și dezinfecția;

8.

Măsurile de prevenire a febrei aftoase;

9.

Măsurile de combatere a febrei aftoase;

1O. Vaccinarea de necesitate;

11.

Tăierea și uciderea animalelor;

12.

Responsabilitățile referitoare la febra aftoasă;

13.

Ecarisarea teritoriului și procesarea carcaselor de animale;

14.

Sistemul național de compensare;

15.

Înregistrarea exploatațiilor de animale;

16.

Identificarea și înregistrarea animalelor;

17.

Sancțiunile aplicate în relație cu febra aftoasă.

1.

Supravegherea veterinară pentru febra aftoasă este reglementata de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, care

prevede la cap.

li -

art.5, lit. a) că „medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp și în bune condiții a operațiunilor sanitare veterinare de depistare și prevenire a bolilor infecțioase și parazitare la animale";

b)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr.

640/2002,

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

Romaniei Partea

I

nr.

35/22.01.2003

pentru

aprobarea

„Normei sanitare veterinare privind „Programul acțiunilor strategice de

supraveghere,

profilaxie

și

combatere

a

bolilor

la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului -

pentru anul 2003" prevede la secțiunea I -Acțiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii:

a.

,,Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară

a bolilor din lista A a O.1.E." modalitătile de realizare a

supravegherii pentru febra aftoasă

'

Nr. crt

BOALA

(Cod. OIE)

STRATEGIA ȘI CONDUITA DE

EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

PERSOANE JURIDICE

PERSOANE FIZICE

1

2

3

4

5

1

FEBRA

Supravegherea este 1. Notificarea se face obligatorie și se realizează conform ordinului MAA

pnn:

nr.

156/27.12.1999

I.

Monitorizarea pentru

aprob trea documentelor

ce

pot

normei

sarn are

t

.

furniza

date

pentru ve ennare

privi nd

supraveghere pasivă.

anunțarea,

declararea

, și notificarea unor boli

li. Supraveghere activă, transmisibile

ale constând din:

animalelor.

AFTOAS

Ă

A-010

,

1.

Inspecția

vizuală

2.

Actiunile

de

planificată

a

animalelor

inspecție •

vizuală

din speciile domestice sau

planificată și cele de

sălbatice

receptive

la

evaluare rurală rapidă

virusul

febrei

aftoase,

vor

fi

efectuate

'

aflate

pe

teritoriul

certificate

șI

României:

cuantificate

de către

medici veterinari de stat

conform

- în localitătile tintă din instructiunilor

din județele

ce '

a '

u

fost "Ghidul '

de

nominalizate ca zone cu supraveghere

a risc major sau minim de sănătății animalelor", contaminare

elaborat de ANSV din

transfrontalieră;

MAAP.

- în unitățile desemnate a 3. Probele pentru efectua carantină pentru examenele serologice animale importate, pe de supraveghere se perioada duratei maxime trimit

la

IDSA

,ar de incubație a bolii, la pentru

examene intervale

de

timp

ma, virusologice

de scurte

decât

durata diagnostic se trimit de minimă a perioadei de IDSA cu aprobarea

incubație (doua zile);

ANSV

la

laboratoare

2. Inspecția obligatorie în

de referintă nationale

și/sau inter ' națion '

ale, și abatoare

s,

puncte

de

sunt plătite de către

tăiere

a

animalelor

din

DSV județeană. IDSA

spec11

susceptibile

va

transmite

toate

efectuată de personal

rezultatele obtinute la veterinar

instruit

pentru

DSV județeană '

care a

recunoașterea

trimis

probele,

,ar

in

manifestărilor clinice și a

caz de rezultat pozitiv

leziunilor

produse

de

și la ANSV.

evolutia febra aftoase.

'

-

3. Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în

zone cu risc major, pentru

obtinerea de informatii priv '

ind

sănătate ' a

animalelor sălbatice susceptibile s1 a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile.

4. Supravegherea serologică:

4. Probele serologic pozitive sau dubioase pnn ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA șt dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare

de

referintă.

'

Pentru detectia unor 5.

Desemnarea eventuale co '

ntaminări județelor situate în transfrontaliere, pe probe zonele de risc I și li, ce recoltate de la spec11 urmează a efectua receptive din localități supravegherea pentru desemnate de către nsc de contaminare serviciile

epizootologice transfrontalieră, va fi ca

fiind

tinte

de făcută

de·

ANSV.

supraveghere si ' tuate în:

Localitățile țintă, sunt

.

.

.

stabilite

de

DSV Județ cu nsc maJor de judetene

cu

avizul

contaminare

IDSĂ

tr ncfrnnt licr::i

citi , te în

•

transfrontalieră, situate în " zona I - a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2°/o din bovine, porcine și 3% din ovine si caprine din localitățile țintă;

- județe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele

speciilor

susmentionate, din localitătil '

e tintă.

'

'

5.

Realizarea

supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolH, conform legislației în vigoare;

6. în caz de suspIcIune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.

c)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei

alimentare nr.

114/1975

privind

aprobarea

„Normelor

și

măsurilor

sanitare veterinare" de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata,

cu modificările si completarile ulterioare,

prevede

la

Partea

a

li-a Capitolul

li

„Măsuri pentru

supravegherea

și

controlul

sanitar

veterinar

al circulației animalelor și produselor de origine animală".

2.

Certificarea veterinară este reglementata de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975

privind

aprobarea

„Normelor

și

măsurilor sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.

60/1974

care

prevede

la

Partea

a

II-a,

cap.

11

„Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației

animalelor și produselor de origine animală" reguli privind emiterea și utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale și produse animaliere și de origine animală

b)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor la Titlul

1.3

„Etica

veterinară

și

certificarea

în

schimburile internaționale",

cap.1.3.1,

art.1.3.1.1,

prevede

că

„schimburile

internaționale

cu

animale

vii

și

produse animaliere și de origine animală se efectuează în baza certificării veterinare" și menționează elementele de care trebuie să se tină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de țar ' a exportatoare. La cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaționale aprobate de O.1.E.

c)

,,Acordul

pentru

Aplicarea

Măsurilor

Sanitare

și Fitosanitare"

al

Organizatia

Mondiala

a

Comertului condiționează

comerțul

internațional

cu

animale

vii

și produse

animaliere

și

de

origine

animală

de

existența certificării veterinare.

d)

Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile

si completarile

ulterioare,

prevede

la art. 31 alin. (5) că „în cadrul acțiunilor de supraveghere a sănătății animalelor

și

a

sănătății

publice,

autoritatea

sanitară veterinară de stat emite (....) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale și certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile și necomestibile de origine animală(

)".

e)

Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 133 din

19.07.2000

pentru

aprobarea

Normei

sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor și produselor de origine animală destinate exportului definește criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea și gestionarea acestora.

f)

Ordinul ministrului

agriculturii

si alimentatiei

nr. 177/14.09.2000 stabilește metodologia de tipărire, emitere și gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii și produse de origine animală.

3.

Pentru măsurile de protecție, există in aplicare, legislație referitoare la:

i)

măsuri de protecție privind importul de animale vii, produse animaliere și de origine animală, precum și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor;

-

măsuri de protecție privind importul de animale, produse animaliere și de origine animală și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor

sunt reglementate de:

a)

Legea

sanitară

veterinară

nr.

60/1974, republicata

cu

modificările

si

completarile ulterioare,

cap.

IV

„Prevenirea

și

combaterea bolilor

transmisibile

la

animale",

art.

24

-

28 stabilește procedurile vizând importul, tranzitul și exportul în, prin și din România

b)

Ordinul

MAIA

nr.

114/1975

privind

aprobarea

„Normelor și măsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a

li

a, cap. li „Supravegherea și

controlul

sanitar

veterinar

al

circulației animalelor

și produselor

de origine animală", măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului și tranzitului de animale, produse de origine animală și furaje"

c)

Ordinul

minsitrului

agriculturii

si

alimentatiei nr.70/1998

privind

condițiile

și

procedura

de

avizare sanitară veterinară a importului, exportului și tranzitului de animale, produse și subproduse de origine animală, furaje și

alte

produse

și

materii

ce

pot

influența

sănătatea animalelor

și

sănătatea

publică,

cu

modificarile

si completarile

ulterioare,

publicat

in

Monitorul

Oficial

al Romaniei, Partea I, nr.499/23, 12,1998 ,

d)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei

nr. 119/5.07.2000 ce aprobă „Norma sanitară veterinară pentru admiterea la import a produselor de origine animală"

e)

Ordinul

ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si padurilor nr. 234/10.08.2001 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală", cu modificarile si completarile ulterioare publicat in Monitorul Oficial

al Romaniei, Partea I, nr 456/10.08.2001 .

f)

Actele

normative

menționate

la INTRODUCERE, punctele g,k, I, m, n, o, p, q, r,u, v, x, y, a, /1,

E,

cp, /\,

r,,

0,L

g)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, cap. 1.5.1. - dispoziții privind transporturile de animale la cap. 1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar la cap i/.c

:,:

1.5.5.

,,Măsuri zoosanitare la sosire"

h)

,,Acordul

pentru

Aplicarea

Măsurilor

Sanitare

și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede

liniile

generale

de

desfășurare

a

comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală

ii)

măsuri de protecție privind tranzitul de animale vii, produse animaliere și de origine animală, precum și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor;

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificarile

si completarile

ulterioare prevede la cap. IV

,,Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale" - art.24-28

măsuri

referitoare

la

tranzitul

de

animale

vii, produse de origine animală și furaje pe teritoriul României.

b)

Codul lnternational de Sanatate a Animalelor al OIE prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import si de Export",

cap.1.5.3

-

,,Masuri

zoosanitare

aplicabile tranzitului intre locul de plecare din tara exportatoare si locul de sosire in tara importatoare".

c)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 pentru aprobarea de „Norme si masuri sanitare veterinare de aplicare a legii sanitare veterinare nr.60/1974" prevede la Partea alll-a cap li ,,febra aftoasa", masuri de aparare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.

iii)

măsuri de protecție privind monitorizarea mișcărilor interne de animale reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, prevede la cap.

11

,,Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulația animalelor și produselor de origine animală în interiorul tării.

b)

Ordinul 114/ ' 1975 ce aprobă „Norme și măsuri

sanitare veterinare" prevede la Partea a

11

-a,

Cap.

11

„Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" detalii privind circulația animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul și aspecte de reglementare a transhumanței ovinelor și caprinelor

iv)

măsuri

de

protecție

privind

supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziții, baze de livrare, ferme de carantină) sunt reglementate de :

a)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975

ce

aprobă

„Norme

și

măsuri

sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a li-a, cap.

li,

reguli pentru organizarea și funcționarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, oboare, expoziții), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III „măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase la animale"

b)

Hotărârea

Guvernului

nr.

19/17.01.1996

aprobă

,,Regulamentul cadru de organizare și funcționare a piețelor, târgurilor și oboarelor"

c)

, Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.

147/10.04.2002

pentru

aprobarea

„Normei

sanitare veterinare

privind

stabilirea

protocoalelor

de

testare

și

condit • iile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor

de animale din speciile bovine și porcine provenite din țări terțe" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 659/5.09.2002.

d)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul

1.5 „Proceduri de Import și de Export", Cap. 1.5.3 - ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare"

e)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975

pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri sanitare veterinare"

de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.

60/1974

prevede

la

Partea

a

III-

a,

cap.

11

,,febra aftoasă",

măsuri

de

apărare

contra

pătrunderii

bolii

pe

teritoriul tării

'

4.

Notificarea internă și internațională

este reglementata de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap.

li,

art. 5,lit. c, ,,atribuțiile și răspunderile

medicilor

veterinari privind notificarea veterinară", la cap. III, art. 9, ,,obligațiile deținătorilor

de animale și ale unităților care prelevează, depozitează,

transportă

și

valorifică

produse

de

origine animală privind" ,,anunțarea fără întârziere, asupra apariției ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale" iar la ,

art. 10„12, - obligațiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele și ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea

îmbolnăvirilor la animale

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975

ce

aprobă

„Norme

și

măsuri

sanitare veterinare" prevede la Partea a li, cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" și „reguli

pentru

anunțarea

cazurilor

de

boală"

la

animale

iar

la Partea III, cap. li ,,febra aftoasă", ,,măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar".

c)

Codul internațional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări și informații epizootologice".

d)

,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare"

al

Organizației

Mondiale

a

Comerțului, prevede

obligativitatea notificării bolilor animalelor

și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală.

e)

Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/27.12.1999

precizează

regulile

generale

privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

f)

Ordinul

ministrului

agriculturii,

alimentatiei

sI padurilor nr. 236/5.06.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară

privind condițiile de sănătate

și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine și porcine", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 835/20.11.2002 precizeaza bolile obligatoriu notificabile pentru bovine și porcine, printre care și febra aftoasă

g)

Ordinul

minsitrului

agriculturii,

alimenatiei

si padurilor nr. 66/13.02.2002

care aproba „Norma sanitară veterinară

privind

condițiile

de

sănătate

și

certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre cu ovine și caprine" precizeaza bolile obligatoriu notificabile ale acestor specii, printre care și febra aftoasă.

5.

Ancheta epidemiologică privind febra aftoasă,

este reglementata prin

Ordinul nr. 114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare",

de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 Partea a V-a, unde sunt menționate

„indicații

pentru

efectuarea

anchetei

epizootologice",

în general.

6.

Prelevarea de probe și examinarea de laborator,

este reglementata de:

a)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si alimentatiei

nr 114/1975

de

aprobare

de

„Norme

și

măsuri

sanitare veterinare" Partea a li-a cap. III „Măsuri generale pentru prevenirea

bolilor

infectocontagioase

și

parazitare

la animale"

ce prevede

la

art.

11 O

efectuarea

de

către serviciile veterinare a operațiunilor de depistare a acestor boli;

la

Partea

III

cap.

li

a;

art

5

este

precizată responsabilitatea

medicului

veterinar

de

a

„recolta

și expedia prin delegat probe pentru examen de laborator"

b)

Ordinul minstrului agriculturii alimentatiei si padurilor nr

640/2002

aprobă

„Programul

acțiunilor

strategice

de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecția mediului pentru anul 2003", ce prevede metodele utilizate

pentru

supravegherea

și

diagnosticul

febrei aftoase.

c)

,,Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic

și

Vaccinuri"

prevede

la

secțiunea

I

1.1

-

metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de

management

de

calitate

pentru

laboratoarele

de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecțioase, la cap. 5.1

-

transferul

internațional

și

transportul

materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secțiunea 2.11. metodele de supraveghere

și de diagnostic pentru febra aftoasă.

d)

Prin norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului

agriculturii

si alimentatiei

nr

98/2000

au

fost precizate condițiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febră aftoasă

e)

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România

f)

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 25/28.04.1995

s-a

constituit

„Comitetul

Tehnic

și

al Subcomitetelor

pentru

Omologarea

Metodelor

și Metodologiilor

de

Diagnostic

Medical

Veterinar"

a

căror

componență

a

fost

modificată

prin

Ordinul

ministrului agriculturii

si

industriei

alimentare

nr

26/17.04.1997

și Ordinul

ministrului

agriculturii

sI

alimentatiei

nr. 148/9.12.1999

g)

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator" (GLP).

h)

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 109/12.08.1999 s-a aprobat „Regulamentul de organizare și funcționare

al

Comisiei

pentru

avizarea

testarea, înregistrarea

și supravegherea

produselor

farmaceutice veterinare și a altor produse de uz veterinar".

i)

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei

si padurilor nr 475/11.2002 s-a definit „Laboratorul Național de Referință

pentru Febra

Aftoasă"

în cadrul Institutului

de Diagnostic și Sănătate Animală.

_

j)

,,Codul

Internațional

de

Sănătate

a

Animalelor" precizează la Partea 4 -a

Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru

certificarea

animalelor

pentru

_

schimburi

internationale"

k)

'

Prin Ordinul ministrului agriculturii

si industriei

alimentare nr 114/1975 pentru aprobarea de „Nome și măsuri sanitare veterinare" se stabilesc, la Partea a II-a

„Norme

privind

recoltarea,

ambalarea

și

expedierea organelor, produselor patologice și probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator"

7.

Lucrările de curățenie și dezinfecție specifice febrei aftoase,

sunt reglementate de

a)

Legea sanitară veterinară 60/1974, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. IV art. 21 că „unitățile care dețin mijloace pentru transportul animalelor și produselor de origine animală sunt obligate să organizeze stații sau puncte de spălare și dezinfecție, cu respectarea

condițiilor

tehnice

stabilite

de

Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor.

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975

pentru

aprobarea

de „Norme

și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a V - ,,Instrucțiuni

pentru efectuarea dezinfecției, dezinsecției și deratizării" iar la cap. IV Partea a II-a - prevederi privind dezinfecția de necesitate și dezinsecția în locurile contaminate

c)

,,Codul Internațional de Sănătate al Animalelor" al

O.1.E prevede la partea a 4 - a Titlul 4., măsuri pentru

,,distrugerea agenților patogeni și a insectelor vectori"

8.

Măsurile

de

prevenire

a

febrei

aftoase,

sunt

în aplicarea

a)

pe de o parte a măsurilor de protecție menționate la Secțiunea I pct. 3

b)

măsurilor

de

prevenire

a

difuzării

din

focar menționate la pct. 9, 1 O,

11, 12 ale Secțiunii I

9.

Măsurile

de

combatere

a

febrei

aftoase,

sunt reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. IV

-

măsuri

pentru

„prevenirea

și

combaterea

bolilor transmisibile ale animalelor"

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/75 pentru aprobarea de „norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea

li,

Cap. IV „măsuri generale pentru

combaterea

bolilor

transmisibile

ale

animalelor (anunțarea

cazurilor

de

boală,

obligația

deținătorilor

de animale, ale administrației publice și ale medicului veterinar în

caz

de

boli

transmisibile

ale

animalelor,

izolarea, observat , ia

sanitară

veterinară,

carantina

de

necesitate, zona epizootică,

stingerea

bolii și ridicarea

măsurilor

de carantină)

iar la Partea III Cap.

li

A1 -

febra aftoasă - măsurile specifice pentru combaterea acestei boli.

c)

Legea

117/1992

privind

acceptarea

de

către România a „Actului Constitutiv

al Comisiei

Europene

de Luptă

împotriva

Febrei Aftoase"

se stipulează

strategiile majore de control al febrei aftoase ce trebuie aplicate de membrii (România).

d)

Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor nr. 482 din 17 octombrie 2002 care aprobă „Norma sanitară veterinară privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea

planului de urgență pentru febra aftoasă",

publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 857/27.11.2002

e)

Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor 540/20.11.2002 se aprobă

„Norma

sanitară

veterinară privind condițiile de tratare a laptelui și produselor lactate destinate consumului uman, provenite din țări sau regiuni unde există riscul de apariție a febrei aftoase"

f)

Norma sanitară veterinară care se detaliază regulile stabilite

pentru

aplicarea

art.

6

al

„Normei

sanitare veterinare

ce

introduce

măsuri

pentru

controlul

febrei aftoase"

1O. Vaccinarea de necesitate

este reglementata prin:

Legea nr.117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii de abordare a vaccinării antiaftoase

11.

Tăierea și uciderea animalelor,este

reglementata de:

a)

Legea

nr.

117/1992

pentru

acceptarea

de

către România a „Actului constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii privind tăierea de necesitate în regim de stamping-out.

b)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 19, cap. IV- posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out.

c)

Ordinul minstrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri sanitare veterinare", prevede la Partea

' a 111, cap. li, A1

„Febra aftoasă", art. 7 posibilitatea „uciderii sau tăierii în condiții speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective"

d)

Acțiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile

„Normei

sanitare

veterinare

privind protecția

animalelor

în

timpul

tăierii

sau

uciderii"

aprobată

prin

Ordinul

minstrului

agriculturii

si alimentatiei nr. 172/13.09.2000 - amendat de ordinul minstrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr. 425/19.09.2002,

publicat

in

Monitorul

Oficial

al Romaniei nr. 887/9.12.2002

12.

Responsabilitățile

privind

febra

aftoasă,

sunt reglementate in legislația veterinară prin:

a)

Structura de comandă pentru activarea și punerea în aplicare a „Planului Național de Alertă și Intervenție în Caz

de

Necesitate

pentru

Febra

Aftoasă"

apartine Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor organizat prin Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, în structura căruia este organizată și functionează

autoritatea

veterinară

centrală

a

României, repre '

zentată de Agenția Națională Sanitară Veterinară.

b)

Organizarea și funcționarea serviciilor veterinare de stat care au responsabilitatea directă pentru febra aftoasă - Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 125/16.12.1998,

pentru

aprobarea

„Regulamentului privind organizarea și funcționarea serviciilor sanitare veterinare

de

stat",

cu

modificarile

si

completarile ulterioare.

c)

Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr.

63/11.09.1997

stabilește

„atribuțiile

serviciilor

sanitare veterinare"

din

cadrul

altor

ministere

decât

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii și combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.

d)

Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 prin care se constituie și se stabilește componența Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice județene, municipale, orășenești și comunale.

e)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu

modificarile

si

completarile

ulterioare,

prevede

la Capitolul IV „Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor",

la art. 15 atribuțiile Comandamentului Antiepizootic

Central,

ale

celor

județene,

municipale, orășenești și comunale pentru controlul bolilor transmisibile _

ale animalelor și la art. 16 responsabilitățile administrației publice teritoriale în acest domeniu.

f)

Ordonanța Guvernului României nr. 47/12.08.1994, art. 5 precizeaza ca se organizează „apărarea împotriva dezastrelor" și se constituie „Comisia Guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor" condusă de Primul ministru, cu atribuții prevăzute la art. 14, iar în subordinea acesteia

„Comisia

centrală

pentru

epizootii

și

supraveghere

a contaminării radioactive chimice și biologice a produselor vegetale și animale", a cărei componență a fost stabilită și reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7

lit. g) cu atribuții

stabilite la art. 15 al ordonant • ei ment • ionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiași ordonanțe ,,în teritoriu se organizează

comisii județene și a municipiului

București de apărare împotriva dezastrelor" , cu atribuții stabilite la art. 16 al ordonanței menționate. La cap.I si III al aceleiași ordonanțe se

stabilesc

atribuțiile

specifice

ale

autorităților administrației publice centrale și locale pentru apărarea împotriva

dezastrelor

(Ministerul

Administrației

Publice, Ministerul

Apărării

Naționale,

Ministerul

de

tnterne, Ministerul

Apelor

și

Protecției

Mediului,

Ministerul

_ Comunicațiilor, Ministerul

Transporturilor și al Lucrărilor Publice,

Ministerul Sănătății)

precum și ale autorităților administrației publice locale și a prefecților.

g)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificarile

si completarile

ulterioare,

la cap.

li

se stabilesc

„atribuțiile

și

răspunderile

medicilor

veterinari inclusiv

pentru

prevenirea

și

combaterea

bolilor transmisibile

ale

animalelor";

la

cap.

III

se

stabilesc

„obligațiile

deținătorilor

de animale și ale unităților care colectează,

prelucrează,

depozitează,

transportă

și valorifică

produse

de

origine

animală",

iar

la

cap.

IV atribuțiile administrației publice centrale și locale privind

„prevenirea

și

combaterea

bolilor

transmisibile

ale animalelor".

h)

Ordinul ministrului

agriculturii

si alimentatiei

nr. 19/1.04.1991

privind

aprobarea

„Regulamentului

de organizare și desfășurare a activităților medicale veterinare

particulare" amendat prin „Regulamentul privind atribuțiile și competențele

medicilor

veterinari

liber

profesioniști", precum

și

îndeplinirea

unor

îndatoriri

publice

(nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la capitolele IV și V aceste atribuții și responsabilități ale structurilor implicate pentru

supravegherea, prevenirea

și combaterea

bolilor transmisibile ale animalelor.

i)

Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari

concesionari

și

Ministerului

agriculturii, alimentatiei si padurilor prin Agentia Domeniilor Statului , prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora.

j)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei

si padurilor nr. 475/15. 1 O.

2002 stabilește regulamentul de organizare și functionare a Institutului de Diagnostic

și Sănătate

Animală

în

privința

supravegherii

bolilor transmisibile ale animalelor.

k)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975

pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap. li „Măsuri speciale

pentru

prevenirea

și

combaterea

bolilor infectocontagioase și parazitare", ,,boli supuse declarării oficiale

și

măsurilor

de

carantină",

responsabilitățile specifice

ale

medicilor

veterinari

ale

organelor administrației

publice

centrale

și

teritoriale

și

ale persoanelor fizice și juridice privind febra aftoasă.

I) ,,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor" al

O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul

2.1.1.

,,Febra

aftoasă",

responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală și alte materii .și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor;

m) Legea 117/15.12.1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă

împotriva

Febrei

Aftoase"

stabilește

„obligațiile membrilor (n.a. României) în domeniul politicii naționale și de cooperare internațională privind lupta împotriva febrei aftoase".

13.

Pentru

ecarisarea

teritoriului

și

procesarea carcaselor

de

animale,

legislația

veterinară

este reprezentată de:

a)

Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - prin care se înfiintează societatea comercială „Protan" S.A. care are respo '

nsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării și procesării deșeurilor animaliere

b)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei

si padurilor nr. 114/1975 - privind aprobarea de „Norme și măsuri

sanitare

veterinare",

prevede la cap.

111

măsuri pentru „distrugerea și valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor

și deșeurilor

de

abator

", ,,reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare și de la

unitățile

de

alimentație

publică",

măsuri

privind

„prevenirea

difuzării

bolilor

prin furajarea

animalelor

cu deșeuri alimentare menajere", măsuri pentru „prevenirea difuzării germenilor patogeni din unitățile care efectuează lucrări

cu astfel

de germeni",

precum

și „reglementări privind

folosirea

produselor

provenite

de

la

animalele utilizate în industria de biopreparate".

c)

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si padurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deșeurilor toxice și de risc din laboratoarele

sanitare

veterinare",

publicat

in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 703/6.11.2001 modificat și completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 483/12.12.2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002

d)

Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabilește

modalitățile privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea

listei cuprinzând

deșeurile inclusiv

deșeurile periculoase ;

e)

Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 stabilește principiile și condițiile de depozitare a deșeurilor;

f)

Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 stabilește condițiile și organizarea incinerării deșeurilor ;

14.

Sistemul

național

de

compensare

a

pierderilor suferite

de proprietarii

sau

deținătorii

de animale

prin

tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementata in legislația veterinară prin:

a)

Legea

nr.

381/2002

privind

„acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură" prevede

„constituirea

sumei

destinate

despăgubirii producătorilor agricoli", ,,constatarea și evaluarea pagubelor produse de calamitățile naturale", precum și „drepturile și obligațiile producătorilor agricoli".

b)

Hotărârea Guvernului nr.614/1995, art. 1.2 - aprobă

„Programul de ecarisare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului" pus în aplicare

prin „Normele

metodologice

privind

finanțarea cheltuielilor

pentru combaterea

bolilor

la animale",

nr. 5415/3.09.1993 si respectiv nr.41540/4.08.1993 elaborate de

Ministerul

Finanțelor

și

Ministerul

Agriculturii

și Alimentației, cu modificarile si completarile ulterioare.

c)

Hotărârea

Guvernului

nr.

614/1.08.1995,

aprobă

„Programul de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om, precum și de refacere a șeptelului",

d)

Ordinul comun al ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 35/20.09.1994

si al MF / nr. 1238/20.09.1994 se stabilește „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a

animalelor

în

cadrul

act • iunilor

de

asanare

a bolilor

la animale

e)

Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile

si

completarile

ulterioare

-

art.

19

care statuează „acordarea de compensări în cazul

uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli".

•

15 lnregistrarea exploatațiilor de animale este reglementata in legislatia veterinara prin:

a)

Ordonanța de urgență nr. 108/27.06.2001 aprobată prin Legea 166/10.04. 2002 privind exploatațiile agricole, care

stabilește

la

art.

4 -

,,dimensionarea

exploatațiilor agricole comerciale"

SECT •

IUNEA li

A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CE AU REPONSABILITĂT . I ÎN RELAT . IE CU FEBRA AFTOASĂ

I.

LA NIVEL GUVERNAMENTAL

1.

Comisia

Guvernamentală

de

Apă_rare

împotriva Dezastrelor

instituită

prin

Ordonanța

Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16

2.

Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea

Guvernului

nr.

1004/4.10.2001 cu

atributiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1 ' 974 republicata cu modificarile si completarile ulterioare .

li.

LA

NIVELUL ALIMENTAȚIEI ȘI

MINISTERULUI

AGRICULTURII,

PĂDURILOR

1.

,,Comisia

Centrală

pentru

Epizootii

ș, Supravegherea

Contaminării

Radioactive,

Chimice

și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației

și pădurilor nr. 72/16.03.2001 și Ordonanța Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li art 17 lit.g

2.

Agenția Națională Sanitară Veterinară din structura Ministerului

Agriculturii,

Alimentației

și

Pădurilor

ce reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare

și funcționare

este prevăzută

de Hotărârea Guvernului nr. 362/2002

cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea

„Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificarile si completarile ulterioare.

3.

Institutul

de

Diagnostic

și

Sănătate

Animală, organizat

conform

Ordinului

ministrului

agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 475/10.11.2002

III.

LA NIVEL JUDET . EAN

1.

,,Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare județ în baza Ordonanței Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11

2.

Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuții stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974,

republicată

cu

modificările

si

completarile ulterioare,

3.

Direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a Municipiului

Bucuresti

-

organizată

conform

Ordinului ministrului

agriculturii

și

alimentației

nr.125/16.12.1998 pentru

aprobarea

„Regulamentului

de

organizare

și functionare

a

serviciilor

sanitare

veterinare

de

stat",

cu modi ' ficarile si completarile ulterioare

IV. LA NIVEL LOCAL (municipii, orașe comune)

Comandamentul

Antiepizootic

Local

(municipal, orășenesc

și

comunal)

instituit

în baza

art.

15

al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, cap. li,

8.

ÎN

CAZ

DE

NECESITATE

activează

structuri specifice

acestei

situații

ce

sunt

activate

împreună

cu structurile permanente și care sunt:

1.

CELULA NAȚIONALĂ DE CRIZĂ

- pentru febra aftoasă

ce

se

constituie

în

baza

prezentului

program, compusă din:

a)

Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor și numai în caz de forță majoră (lipsa din țară, incapacitate cauzată de boală) înlocuitorul

de drept al acestuia

b)

directorul general al „Direcției Generale de Patrimoniu Public și de Gestiunea Mijloacelor Financiare" din Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

c)

subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenției

Naționale

Sanitare

Veterinare

din

structura Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

d)

Directorul General al Agenției Naționale Sanitare Veterinare

e)

Ministrul finanțelor publice

f)

Ministrul Transporturilor și Lucrărilor Publice

g)

Ministrul de Interne

h)

Ministrul Administrației Publice

_ i) Președintele „Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor"

La lucrările celulei de criză pot participa ca invitați și fără drept de vot și alți specialiști, medici veterinari sau nu ce pot fi utili procesului de luare a deciziilor în cadrul celulei.

2.

CENTRUL NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA

FEBREI AFTOASE

are s '

ediul la

Ministerul Agriculturii,

Alimentației

și

Pădurilor

- Agentia

Nationala

Sanitara Veterinara instituit prin prezentul program.

Centrul

National

are

următoarele

coordonate: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor - Agenția Națională Sanitară Veterinară - Centrul Național De Luptă Contra Febrei Aftoase - Bulevardul Carol I, No.24, sector 3, București, telefon (021) - 315.78.75 , fax 312.49.67, E-mail: ansv.disp@maa.ro

Centrul National este instituit în baza prezentului ordin s,

are următoarea componență:

a) .

președinte - responsabilul activității de intervenție și supraveghere - medic veterinar - directorul general

al

Agenției

Naționale

Sanitare Veterinare

b)

vicepreședinte -

directorul general adjunct al

Agenției Naționale

Sanitare Veterinare

c)

,

secretar - directorul Direcției de Sănătate Animală din Agenția Națională Sanitară Veterinară

d)

membri

-

directorul

general

al Institutului

de Diagnostic și Sănătate

Animală

e)

președintele Asociației Naționale de Creștere a

Animalelor

f)

specialist în diagnosticul febrei aftoase , șeful de secție „Virusologie" din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală

g)

directorul

Direcției

de

Poliție

Sanitară Veterinară

din

Agenția

Națională

Sanitară Veterinară

h)

specialist epizootolog,

un medic din cadrul Direcției

de

Sănătate

Animală

din

Agenția Națională

Sanitară

Veterinară

responsabil

de legătura cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase

i)

specialist

în

diagnosticul

de

supraveghere, directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală responsabil cu aspectele de supraveghere și de diagnostic al febrei aftoase și cu legătura cu laboratorul comunitar de referință

j)

un

medic

veterinar

din

cadrul

Direcției

de Sănătate

Animală din structura

Institutului

de Diagnostic și Sănătate Animală, responsabil cu monitorizarea și gestionarea materialelor necesare Centrului Național și a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase

Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii,

Alimentației

și

Pădurilor

care

coordonează Agenția Națională Sanitară Veterinară

3.

GRUPUL NAȚIONAL DE EXPERȚI

compus din

trei echipe, este organizat central și are sediul la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală,

a)

are coordonatele:

Institutul

de Diagnostic

și Sănătate Animală, str. Dr. Staicovici

nr. 63, sector 5, București, telefon (021) -

410.12.99;

(021)- 410.15.04;

(021)-

410.13.90;

Fax

(021)-

411.33.94

,

E

-mail:

office@idah.ro

b)

are următoarea componenta

:

-

șeful grupului este directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală

-

responsabil pentru diagnosticul febrei aftoase

•

specialist în patologia speciei (speciilor) afectate, pentru examinare clinică

•

specialist epidemiolog

-

specialist culturi celulare

-

specialist serologie

•

specialist

responsabil

cu

materialele

pentru prelevare de probe și

transportul acestora la laboratorul national de referintă

-

specialist epid '

emiologie mole ' culară

•

specialist pentru probleme de biosecuritate

-

meteorolog

-

responsabilii cu bunăstarea animalelor din cadrul Agenției Naționale Sanitare Veterinare și Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală

În structura grupului de experți pot fi cooptați și alți specialiști ce există la nivel național și care pot realiza competențele de expert al grupului de experți (experiență profesională),

structuri

private

ce

pot

fi

atrase

în managementul corect al oricărei suspiciuni sau focar de febră aftoasă.

Grupul Național de Experți se împarte în două:

a)

subgrupul ce face deplasarea în teren la nivelul Centrului Local de Luptă Contra Febrei Aftoase (specialiștii mentionati

la pct. 3, 4, 7 și 9 de la lit.B, pct IV) și care va colabora cu grupul de experți locali

b)

subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și al Laboratorului Național de Referință pentru Febra Aftoasă (specialiștii mentionati la pct. 1, 2, 5, 6 și 8 de la lit. B, pct IV)

4.

CENTRUL LOCAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE (CLLCFA)

a)

se

organizează

la

nivelul

direcțiilor

sanitare

veterinare

județene,

prin responsabilitatea conducerilor executive ale acestora (director)

b)

pentru fiecare județ are coordonatele

direcției sanitare veterinare județene

c)

este instituit în baza prezentului program

d)

are următoa rea componență

5.

GRUPUL LOCAL DE EXPERTI

'

a)

este organizat la nivelul fiecărui județ, la sediul direcțiilor sanitare veterinare județene;

b)

are

coordonatele

direcțiilor

sanitare

veterinare

județene

c)

are o compoziție diferită de grupul național de experți, astfel

-

șeful grupului este directorul adjunct al direcției

sanitare veterinare județene

specialist

(specialiști)

cu

patologia

spec1e1 respective

din

cadrul

Laboratorului

Sanitar Veterinar Judetean

-

responsabil cu

'

materialele și pentru prelevarea de probe

-

specialist epidemiolog din partea serviciului de sănătate

animală

al

directiei

sanitare

veterinare județene

'

-

specialist

responsabil

din compartimentul de protecția și bunăstarea animalelor din cadrul direcției sanitare veterinare județene

-

specialist

din

cadrul

serviciului

de

poliție sanitară veterinară

-

specialist

din partea serviciului

de igienă și sănătate publică veterinară

LANT .

SECTIUNEA

III

DE COMANDA- RESPONSABILITĂT . I

I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL: A)COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC CENTRAL

1.

Este

instituit

prin

Hotărârea

Guvernului

nr. 1004/04.10.2000

2.

Este format din:

a.

președinte

ministrul

agriculturii, alimentației și pădurilor

b.

secretar

-

directorul

general al Agenției

Nationale Sanitare Veterinare

c.

membri: rep '

rezentanți ai conducerilor

-

Ministerului Finantelor Publice

-

Ministerului de Inte '

rne

-

Ministerului Apărării Naționale

-

Ministerului Afacerilor Externe

-

Ministerului Justitiei

-

Ministerului Sănă ' tății și Familiei

-

Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei lnformatiilor

-

Mini ' sterului Turismului

•

- Ministerului pentru Întreprinderile Mici ș1 Mijlocii

-

Ministerului Apelor și Protecției Mediului

Ministerului

Lucrărilor

Publice, Transporturilor și Locuinței

-

Ministerului Administratiei Publice

-

Secretariatul General a ' l Guvernului

3.

Stabilește

măsurile

ce se impun

în

toate sectoarele

social-economice

și

răspunde

de

aplicarea acestora în condițiile legii

4.

Coordonatele

acestuia

sunt:

coordonatele Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

B)

COMISIA

GUVERNAMENTALĂ

DE

APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

1.

Este instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li, art. 1.5

11.

LA

NIVELUL

MINISTERULUI

AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

A.

AGENT . IA NAT . IONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

1.

Este

organizata

în

structura

Ministerului

Agriculturii,

Alimentației

și

Pădurilor,

prin

Hotărârea Guvernului

nr.

362/15.04.2002,

cu

modificarile

st completarile ulterioare

2.

Are în structură trei directii:

-

Directia de Sănătate A ' nimală

-

Direcț ' ia

de

Igienă

și

Sănătate

Publică

Veterinară

-

Directia de Politie Sanitară Veterinară

3.

Agenția '

Național ' ă Sanitară Veterinară este

condusă

.

de

directorul

general

-

medic

veterinar

și coordonat de un subsecretar de stat

Directorul

general

adjunct

-

medic

veterinar, organizează,

coordonează,

avizează

și

controlează activitatea

privind

elaborarea,

promovarea

și

aplicarea legislației

în

domeniul

sanitar

veterinar,

precum

ș, armonizarea

acesteia

cu

reglementările

în

materie

ale Uniunii Europene

Directorul general -

directorii celor trei direcții și șefii

serviciilor

în

coordonarea

subsecretarului

de

stat organizează, coordonează și controlează întreaga activitate sanitară veterinară

4.

Coordonatele acesteia sunt: Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, cam. 90, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67,

e-mail:

ansv@maa.ro

sau ansv.disp@maa.ro

5.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

este condusă

de

un

director

general

și

coordonată

de

un subsecretar de stat.

B.

COMISIA CENTRALĂ PENTRU EPIZOOTII ȘI SUPRAVEGHEREA

CONTAMINĂRII

RADIOACTIVE CHIMICE ȘI BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE

1.

Instituită

prin

Ordinul

ministrului

agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 72/16.03.2001

2.

Este organizată în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

3.

Are

următoarele

atributii:

conform

Ordonantei

Guvernului 47/94, art. 15 ' )

'

a)

elaborează

regulamente

de

apărare

pentru dezastrele

produse

în

domeniul

specific

și

participă

la elaborarea

strategiei

naționale

de

apărare

împotriva dezastrelor

b)

elaborează

planurile

operative

de apărare,

specifice

c)

îndrumă, controlează și activează modul de

întocmire a planurilor de apărare în teritoriu

d)

participă

la

elaborarea

planurilor

șI programelor generale de apărare în caz de dezastru

e)

supune spre avizare Comisiei guvernamentale regulamente

și

reglementări

specifice

referitoare

la prevenirea, intervenția și înlăturarea efectelor dezastrelor

f)

face anual propuneri Comisiei guvernamentale pentru

asigurarea

mijloacelor

materiale

și

financiare necesare

organizării

apărării

în

cazuri

de

dezastru

și înlăturării efectelor dezastrelor

g)

prezintă

anual

rapoarte

privind

efectele eventualelor

dezastre

și stadiul realizării

măsurilor

de prevenire și refacere

h)

informează operativ Comisia guvernamentală asupra

producerii

dezastrelor,

a

efectelor

acestora

și a măsurilor întreprinse

i)

asigură informarea opiniei publice prin mass­ media asupra zonelor de risc potențial, iminenței producerii și efectelor dezastrelor, precum și a măsurilor luate

j)

propun mecanisme și instrumente de control social al riscurilor

care pot genera

dezastre,

precum șI metode de identificare și evaluare a riscurilor

4.

Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor,

Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-

312.49.67,

e-mail:

ansv@maa.ro

sau ansv.disp@maa.ro

5.

Președintele Comisiei este ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor

C.

INSTITUTUL DE DIAGNOSTIC ȘI SĂNĂTATE ANIMALĂ

1.

Regulamentul

de

organizare

si

functionare este

prevazut

în

baza

Ordinului

ministrului agriculturii,

alimentatiei

sI

padurilor 475/10.11.2002

2.

Are în structură:

-

Directia

laboratoarelor

centrale

sanitare veterinar ' e și de referință naționale

-

Direcția de Integrare Europeană, Programe și Relatii lnternationale

-

Dire '

cția de

' Inspecții Sanitare Veterinare de

Frontieră

-

Directia Economică - Financiară

3.

Are

ur '

mătoarele

atribuții

și

responsabilități specifice

în

relație

cu

febra

aftoasă: (Ord.475/15.10.2002)

coordonează

tehnic,

metodologic, controlează și verifică activitatea tehnică a laboratoarelor sanitare

veterinare

de

diagnostic

de

stat

și particulare, organizează verificarea capacității de diagnostic prin testări intra și interlaboratoare cu seturi de probe de control, pentru care acordă calificative;

-

elaborează și difuzează în teritoriu instrucțiuni și precizări tehnice în domeniul său de activitate

-

verifică

respectarea

normei

pentru

buna practică

de

laborator,

Manualul

calității

și

aplicarea Sistemului calității pentru analizele de laborator efectuate

- verifică metodele de diagnostic paraclinic rezultate

din

cercetarea

științifică

și propune

comisiei omologarea și standardizarea lor pentru introducerea în practica de laborator

-

participă

la

verificarea

calității

kiturilor

de diagnostic

și

la

testarea

clinică

a

altor

produse

de

uz veterinar în vederea înregistrării lor în România

-

investighează,

elaborează

și

·

asimilează metode noi de diagnostic și le perfecționează pe cele existente

-

promovează metode noi de diagnostic în activitatea proprie și în activitatea celorlalte laboratoare de profil din teritoriu

-

coordonează la scară natională activitatea de omologare și standardizare a metod '

elor de diagnostic paraclinic veterinar

-organizează

instruirea

periodică

a personalului

de

specialitate

din

laboratoarele

sanitare veterinare

de

stat

și particulare,

acordă

calificative

și eliberează certificate de instruire

-

ține legătura cu laboratoarele internaționale de

referință

ale

Oficiului

Internațional

de

Epizootii

și laboratoarele

comunitare

de

referință,

adoptă

și implementează metodele oficiale de analiză comunicate de acestea și difuzează în teritoriu informațiile primite

-

verifică

periodic

cunoștințele

tehnice

ale specialiștilor de profil, șefilor de secții și de servicii precum și ale șefilor laboratoarelor sanitare veterinare de stat, acordă calificative și eliberează certificate de atestare

participă

la

elaborarea

și

realizarea prevederilor

„Programului

acțiunilor

de

supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om și protecția mediului" prin investigații de laborator;

-

participă

împreună

cu

alte

organisme

de specialitate

la

realizarea

activităților

de

protecție

ș1 bunăstare a animalelor

-

execută

lucrări

de

diagnostic

care,

prin complexitatea lor, nu pot fi efectuate de către laboratoarele sanitare

veterinare

de

stat,

precum

și

expertize

și contraexpertize de diagnostic dispuse de autorități sau la solicitarea altor persoane fizice și juridice

-

avizează, coordonează și controlează tehnic amenajarea și dotarea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și a laboratoarelor sanitare veterinare de stat cu aparatură,

reagenți,

kituri

și

reactivi

necesari

pentru realizarea

Programului

.

de

supraveghere,

profilaxie

și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului și face propuneri corespunzătoare la Agenția Națională Sanitară Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

-

participă la întocmirea proiectelor de norme și

instrucțiuni tehnice specifice domeniului său de activitate

-

participă la întocmirea de programe sanitare veterinare de supraveghere, urgență și asanare a unor boli la animale și a celor transmisibile de la animale la om

-

participă la acțiunea de armonizare legislativă în domeniul sănătății animalelor, sănătății publice, igienei, bunăstării,

protecției animalelor

și a mediului în vederea integrării în Uniunea Europeană

-

înregistrează,

prelucrează,

interpretează

și transmite la Agenția Națională Sanitară Veterinară, datele tehnice

primite

de

la

direcțiile

sanitare

veterinare cuprinzând starea de sănătate a animalelor și realizarea acțiunilor strategice

-

administrează, coordonează și controlează

•

activitatea inspectoratelor de poliție sanitară veterinară de frontieră

sub

directa

îndrumare

a

Agenției

Naționale Sanitare Veterinare. Încadrarea cu personal a punctelor de inspecție sanitară veterinară de frontieră se va face numai cu aprobarea Agenției Naționale Sanitare Veterinare, care va stabili condițiile, tematica și condițiile de examinare

realizează

amenajarea,

întreținerea

șI dotarea punctelor de inspecție veterinară de frontieră

-

colectează,

prelucrează

și

stochează

pe calculator datele rezultate din domeniul său de activitate prin sisteme de prelucrare automatizată a datelor (PAD)

-

colaborează cu organisme de specialitate interne și internaționale și cu alte organisme abilitate de lege în domeniul său de activitate

-

cercetează, produce și supune omologării reagenții utilizați în diagnostic, pe care îi folosește și valorifică în condițiile legii

-

acordă

autorizatie

sanitară

veterinară

de funcționare

punctelor

și

stațiil ' or

de

decontaminare

din cadrul punctelor de inspecție la frontieră, a căror activitate a fost concesionată de Ministerul Agriculturii și Alimentației

-

participă la testele interlaboratoare organizate de Oficiul Internațional de Epizootii sau Uniunea Europeană

4.

Coordonatele acestuia sunt: str. Dr. Staicovici nr. 63, sect. 5, tel 0040-21-410 12 99; 0040-

21-410 13 90; 004-21-410 14 05; fax: 0040-21-

411 33 94; e-mail:

office@idah.ro

5.

Este condus de un director general

III.

LA NIVEL JUDET . EAN

A.

COMANDAMENTUL

ANTIEPIZOOTIC JUDET . EAN

1.

Instituit

în

baza

Legii

sanitare

veterinare

60/1974

republicată,

cu

modificările

si

completarile ulterioare,

cap.

IV,

art.

15

care

precizează

că

„pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile, prin

decizia

consiliului

județean

sau

local

(municipal, orășenesc,

comunal)

se

constituie

comandamente epizootice" la aceste nivele

2.

Sunt constituite din „conducători ai unităților de pe teritoriul respectiv și alte persoane cărora le revin sarcini în aplicarea măsurilor transmise de la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor" prin Comandamentul Antiepizootic

Central și Agenția Națională Sanitară Veterinară, cu privire la combaterea bolilor. ,,Aceste comandamente răspund de aplicarea tuturor măsurilor pentru prevenirea și lichidarea epizootiilor".

,,La

propunerea

comandamentelor antiepizootice locale, consiliile județene și al Municipiului București

pot

suspenda

operațiunile

de

încărcare

și descărcare a animalelor, a produselor de origine animală și furajelor, în stații de cale ferată, locuri de încărcare - descărcare,

în

mijloace

de

transport

auto,

porturi

și aeroporturi situate în zona de carantină sau să condiționeze aceste operațiuni de respectarea unor restricții sanitare veterinare speciale". Aplicarea acestor măsuri „se va face cu

anunțarea

organelor

centrale

care

coordonează activitățile de transport afectate".

3.

Coordonatele acestuia sunt identice cu ale

Consiliului Judetean

4.

Pre '

ședintele Comandamentului Antiepizootic

Județean este prefectul județului

B.

COMISIA JUDET . EANĂ PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR

1.

Instituită

prin

Ordonanța

Guvernului

nr. 47/1994, art.11

2.

Este

formată

din

„specialiști

din

aparatul descentralizat

al

ministerelor

și

din

aparatul

consiliilor județene, respectiv al Municipiului București"

3.

Are următoarele atribuții principale: (Ordonanța Guvernului 47/94, Cap. li, art. 16)

a)

inventariază

si

supraveghează

sursele potențiale de producere a dezastrelor

b)

coordonează

pregătirea

populației

pe localități, instituții, agenți economici și cartiere de locuințe privind

prevenirea,

protecția

și

intervenția

în

caz

de dezastru;

c)

stabilește și asigură funcționarea sistemului informațional pe plan local pentru alarmare in caz de dezastru;

d)

elaborează planurile județene de protecție și intervenție

în cazul dezastrelor

și aprobă planurile localităților și ale agenților economici ;

e)

urmăresc punerea în aplicare a masurilor de apărare împotriva dezastrelor;

f)

asigură

culegerea

de

informații

șI transmiterea

fluxului

informațional

din

teritoriu

spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;

g)

formulează

propuneri

cu

privire

la constituirea

si

utilizarea

rezervelor

materiale

si

a mijloacelor pentru intervenție, păstrarea și refacerea lor prin aprovizionare curenta și, după caz, clasarea

sau casarea la depășirea termenelor de funcționare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;

h)

asigură

informarea

populației

asupra iminenței producerii unor dezastre, precum și a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;

i)

organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in vederea

comunicării

acestora

comisiilor

centrale specializate

pe

tipuri

de

dezastre,

si

Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor si iau sau propun masuri pentru asigurarea funcțiilor vitale.

I

4.

Coordonatele acesteia sunt similare cu ale Consiliului Judetean

5.

Președintele

Comisiei

Județene

pentru

Prevenirea Dezastrelor este prefectul

C.

DIRECT . IA SANITARĂ VETERINARĂ JUDET . EANĂ SI RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCURESTI

1.

Este

instituită

pnn

Ordinul

ministrului agriculturii si alimentației

nr. 125/16.12.1998, cu modificarile si completarile ulterioare

2.

Are în structură:

a)

laboratoarele sanitare veterinare județene

b)

administrația

veterinară

județeană, reprezentată prin:

-

serviciul antiepizootic

-

serviciul de igienă și sănătate publică veterinară

-

serviciul de poliție sanitară veterinară

-

serviciul financiar - contabil investitii

3.

Are

următoarele

atribuții

și

responsab '

ilități: (Ord. 125/98, art. 33)

a)

laboratoarele sanitare veterinare județene cu

responsabilități

pentru

planificarea,

monitorizarea

și controlul acțiunilor de supraveghere, prelevarea de probe și transportul acestora la Laboratorul Național de Referință din

IDSA

b)

la nivelul

administrației se organizează Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase, dar împreună cu specialiști din laboratorul județean constituie Grupul de Experți Local

c)

directorul

direcției

sanitare

veterinare județene

si

respectiv

a

Municipiului

Bucuresti

este secretarul Comandamentului Antiepizootic Județean

IV.

LA NIVEL LOCAL

A)

COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC LOCAL

1.

Instituit

prin

Legea

sanitară

veterinară

nr. 60/1974,

republicată

cu

modificările

sI

completa rile ulterioare ulterioare, cap. 111, art. 15

2.

Are componența similară cu Comandamentul Antiepizootic Județean, la nivel local

3.

Are atribuții și responsabilități similare cu- ale Comandamentului Antiepizootic Județean, la nivel local

4.

Coordonatele

acestora

sunt similare cu ale consiliului municipal, orășenesc sau comunal

V.

CELULA DE CRIZĂ

pentru febra aftoasă

1.

Se activează și se reunește ori de câte ori există o suspiciune de febră aftoasă și rămâne operațională până la ridicarea măsurilor de carantină și repopularea exploatațiilor

2.

Activarea celulei de criză se efectuează de către subsecretarul de stat care coordonează Agenția Națională Sanitară Veterinară

3.

Aceasta

are

ca

principală

atribuție

stabilirea,

la suspiciunea

de

febră

aftoasă

și

la

confirmarea

bolii, împreună

cu

Centrul

Național

de

Luptă

contra

Febrei Aftoase, a:

a)

măsurilor specifice veterinare, pe care le pune în aplicare prin Centrul Național

de Luptă contra Febrei Aftoase și centrele locale de luptă contra febrei aftoase

b)

măsurilor generale nespecifice, de combatere a bolii în focar și de prevenire a difuzării din focar, pe care le pune în aplicare prin „Comandamentul Antiepizootic Central"

și comandamentele antiepizootice județene

și locale și prin „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor",

,,Comisia

Centrală

de

Apărare

împotriva Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" și comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor

c)

Celula de criză se organizează la nivelul

Agenției Naționale Sanitare Veterinare

d)

Coordonatele

acesteia

sunt:

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-

312.49.67, e-mail:

ansv@maa.ro

sau ansv.disp@maa.ro

VI.

CENTRUL NAȚIONAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE

1.

Are ca principale responsabilități:

a)

stabilirea,

împreună

cu

celula

de

criza,

a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii

de

febră

aftoasă

și

a

celor

ce

sunt

necesare

după confirmarea

bolii,

precum

și

a

măsurilor

nespecifice generale, de combatere a febrei aftoase

b)

monitorizează, urmărește și controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare,

împreună cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase

c)

elaborează

și

îmbunătățește

strategia

de intervenție în caz de necesitate pentru febra aftoasă

d)

elaborează și realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase și a grupelor de experți de la nivel central și local privind

conduita de abordare în cazul unei situatii de necesitate

create de febra aftoasă

'

e)

informează celula de criză, conducerea Agenției Naționale Sanitare Veterinare și celelalte structuri centrale de luptă contra febrei aftoase asupra evoluției bolii

f)

asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase

g)

stabilirea și gestionarea necesarului de vaccin în caz

că

se

aplică

vaccinarea

antiaftoasă

de

necesitate pentru controlul bolii

h)

coordonarea

tuturor

acțiunilor

din

prezentul program, pe teritoriul României

2.

La nivelul „Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase", trebuie să existe:

a)

mijloace de comunicare -

computere, telefoane fixe

și

mobile,

fax-uri,

ale

căror

coordonate

trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra febrei aftoase, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali

b)

lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a Oficiul lnternational de Epizootii a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul febrei aftoase

VII.

CENTRELE LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE

1.

Centrele locale de luptă contra febrei aftoase au următoarele responsabilități:

a)

impun, monitorizează, urmăresc și controlează punerea în aplicare a:

-

măsurilor

specifice

veterinare

impuse

de

- ,,Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase" prin intermediul

direcției

sanitare

veterinare

județene

sI respectiv a municipiului Bucuresti;

-

măsurilor

generale

nespecifice

impuse

de

„Comandamentul

Antiepizootic

Central",

pnn comandamentele

antiepizootice

județene

și

locale (municipale, orășenești, comunale) și de „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor" și

. ,,Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;

b)

coordonarea

tuturor

acțiunilor

cuprinse

în prezentul

program

de

alertă

și

de

.

intervenție,

pe

raza județului respectiv;

c)

definirea

unei exploatații

ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase;

d)

autorizarea mișcărilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului febrei aftoase;

e)

organizarea transportului și tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire și a celor

suspecte

de

contaminare

și

ulterior

a

celorlalte animale din speciile sensibile;

f)

impunerea,

urmărirea

și

controlul

efectuării dezinfecțiilor și dezinsecțiilor, dezinfecția spațiilor de cazare și a incintelor, precum și a mijloacelor de transport, a ustensilelor

și

echipamentelor

dintr-o

exploatație

contaminată cu virusul febrei aftoase ori dezinfectia unor

subproduse obținute în focar;

'

g)

stabilirea

zonei

de

protecție

și

a

zonei

de supraveghere,

nominalizând

limitele,

căile

de

acces

și punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale

din

exteriorul

acestor

zone,

organizarea aglomerărilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea și procesarea animalelor moarte sau ucise si a deșeurilor animaliere;

h)

asigurarea legăturii cu autoritățile locale -

poliție, primării,

prefecturi

-

nominalizate

pentru

impunerea măsurilor de carantină de gradul I;

i)

sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploatații din domeniul public sau privat, populației

rurale

prin

exploatarea

tuturor

suporturilor mediatice,

recomandând

drumul

de

parcurs

pe

lângă organismele

din

teren

(administrația județeană,

serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile de crescători de animale);

j)

evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alertă și intervenție de urgență în caz de febră aftoasă prin;

-

analiza factorilor

și situațiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

-

adaptarea

planului

național

cadru

de

alertă

și interventie de necesitate în caz de febră aftoasă la

particula ' ritățile județene și locale;

-

aprobarea planului județean de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru febra aftoasă;

k)

evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boală susținute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociațiile de crescători;

I) în caz de existență a unui focar de boală acesta se reunește frecvent pentru a face bilanțul acțiunilor întreprinse și a emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

m)

după un focar de febră aftoasă, acesta se reunește pentru

a

face

bilanțul

acțiunilor,

al

prejudiciilor,

al sancțiunilor

și

al

punctelor

slabe

ce

trebuie

corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);

n)

instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix și operațional și a grupelor de experți privind febra aftoasă;

2.

La nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase, localizate la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti trebuie să existe:

a)

mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și

mobile, fax cu linie directă cu Centrul National de

Luptă contra Febrei Aftoase;

'

b)

mijloace de deplasare în teritoriu;

c)

sistem informatizat de colectare, procesare și stocare a datelor;

d)

o hartă a teritoriului, în detaliu;

e)

lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de febră

aftoasă

(abatoare,

servicii

de

însămânțări artificiale,

fabrici

de lapte,

piețe județene,

autorități locale

-

poliție,

primărie,

vamă,

prefecturi,

medicii veterinari

de

liberă

practică,

rețelele

de

transport animale și produse animaliere și de origine animală, serviciul

de

recoltare

a

pieilor,

societățile

de dezinfecție,

dezinsecție

și

deratizare,

fabricile

de preparate din carne, unități ale M.A.N.,

unitățile de ecarisare,

aglomerările

temporare

de

animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);

f)

un plan de intervenție, mijloace de informare mass media; ·

g)

stoc

de

materiale

și

echipament

de

intervenție, conform anexei nr. 1;

3.

La nivelul Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase se organizează două grupuri:

a)

postul

de

comandament

fix

-

localizat

la

nivelul direcției sanitare veterinare

județene si respectiv a municipiului Bucuresti

b)

postul de comandament operațional

- implantat lângă exploatația contaminată.

4.

La

nivelul

prefecturii

se

organizează

o

celulă

de

informare

ce are următoarele responsabilități:

a)

preia toate informațiile referitoare la situația din focar de la serviciile veterinare și de la postul de comandament fix;

b)

răspunde la apelurile populației și ale mass media;

c)

pentru

a

fi

difuzate

toate

informațiile

furnizate mass

media

trebuie

să

aibă

girul

tehnic

al serviciilor veterinare și aprobarea prefectului;

POSTUL DE COMANDAMENT FIX

1.

Postul

de

comandament

fix

are

următoarele responsabilități:

a)

centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în

gestionarea

focarului

și

din

anchetele epizootologice;

b)

analizarea datelor și identificarea punctelor critice;

c)

evaluarea situației și evoluția focarului;

d)

definirea

zonelor

de

protecție

și

de

supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;

e)

contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru

instituirea

măsurilor

de

către

postul

de comandament operațional;

f)

pregătirea deciziilor administrației locale;

g)

asigurarea transmiterii, urmăririi și execuției deciziilor

„Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și

ale

„Comisiei

Județene

de

Apărare

împotriva Dezastrelor"·

raportului

' h) întocmirea

epizootic și a altor rapoarte;

i) ținerea

la

zi

a

bilanțului

mijloacelor

materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boală;

2.

Acest

post

este

localizat

la

nivelul

direcției

sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti

3.

Acest post are coordonatele direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti.

POSTUL DE COMANDAMENT OPERAT . IONAL

1.

Postul de comandament operational are următoarele responsabiIități:

a)

colectarea

datelor

privind

importanța

focarului

și evoluția

bolii,

evaluarea

prejudiciilor

produse

de prezența acesteia, reacțiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor și a celor care intervin în focar;

-b)

organizarea și dirijarea operațiunilor veterinare și de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;

c)

asigurarea că echipele specializate (grupele de experți centrali și locali) pot, la sfârșitul zilei:

-

să se decontamineze;

-

să evalueze acțiunile întreprinse în timpul zilei;

-

să primească informațiile necesare pentru a doua zi;

d)

angajarea

tuturor

mijloacelor

disponibile

pentru eliminarea focarului;

e)

ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;

f)

solicitarea de noi mijloace de intervenție;

g)

contactarea postului de comandament

fix pentru a-i furniza

informațiile

necesare,

pentru

a-i

transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare și de personal;

h)

punerea în aplicare a dispozițiilor „Comandamentului Antiepizootic

Județean"

și

local

și

ale

„Comisiei Județene

de

Apărare

împotriva

Febrei

Aftoase" transmise prin intermediul postului de comandament fix.

2.

Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere

a focarului și conlucrează

strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului

3.

Postul de comandament operațional trebuie să dispună de:

a)

o sală de lucru;

b)

o magazie care să se poată închide cu cheie;

c)

un local pentru repararea materialelor;

d)

un loc de decontaminare cu duș și mașină de spălat;

e)

un loc de odihnă;

f)

un loc pentru spălarea și dezinfecția vehiculelor;

g)

echipamente : post de telefon și materiale radio pentru legătura cu poliția și jandarmeria, cu pompierii, cu primăria și prefectura;

h)

pompe de curățenie mecanică cu apă sub presiune;

i)

substanțe

letale

și

alte

mijloace

de

ucidere

a animalelor;

j)

panouri de avertizare;

k)

mijloace de deplasare;

I) materiale de recoltare a probelor (conform anexei);

m)

mijloace transport carcase de animale;

n)

materiale de birotică;

o)

avize speciale pentru măsuri restrictive;

p)

avize de afișare și informare a publicului;

4.

Postul de comandament operational trebuie să aibă în stoc:

-

echipament de protecție complet, cizme, mănuși de cauciuc,

combinezoane,

șosete,

chiloți,

bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una

pentru

ancheta

epizootologică

și

una

de schimb;

-

materiale de contenție, pentru prelevare de probe și pentru abatorizarea animalelor;

-

materiale și produse pentru spălare și dezinfecție;

5.

postul de comandament operațional ține un registru unde sunt consemnate sistematic:

a)

dispozițiile transmise de postul de comandament fix;

b)

informațiile furnizate de grupele de experți;

c)

informațiile transmise postului de comandament fix;

d)

dispozițiile transmise grupelor de experți;

e)

solicitările de resurse materiale și de personal ale grupelor de experți.

Centrele locale de luptă contra febrei aftoase sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase" privind:

a)

responsabilitățile grupului de experți centrali

b)

responsabilitățile grupului de experți locali

c)

responsabilitățile postului de comandament fix;

d)

responsabilitățile

postului

de

comandament operațional

e)

procedurile de anunțare și notificare a suspiciunii de boală

f)

procedurile de stamping-out și ucidere a animalelor

g)

procedurile de ecarisare, colectare și procesare a cadavrelor animalelor ucise și a deșeurilor animale

h)

procedurile de dezinfecție, deratizare, dezinsecție ș, de decontaminare a echipamentelor și utilajelor

•

i) procedurile

de

prelevare

de

probe,

prelucrarea

și transmiterea

probelor

la

„Laboratorul

Național

de Referință pentru Febra Aftoasă"

VIII.

GRUPELE DE EXPERT . I

sunt constituite:

A)

la nivel central

B)

la nivel local

A)

GRUPUL DE EXPERȚI CENTRAL

este constituit din:

1.

ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI

este formata pentru fiecare din speciile receptive din:

a)

șeful Secției de Epidemiologie, Analiză

de

Risc, Statistică

și

Prognoză

Sanitară

Veterinară

din cadrul

Institutului

de

Diagnostic

si

Sanatate Animala

b)

responsabilul pentru specia respectivă din cadrul

A.N.S.V.

c)

specialist din partea Direcției de Poliție Sanitară Veterinară din A.N.S.V

Echipa

de

epidemiologi

are

următoarele responsabilități:

2.

ECHIPA

DE

SPECIALIȘTI

DE

SĂNĂTATE

ANIMALĂ

constituită din:

a)

responsabilul pentru specia respectivă din cadrul 1.0.S.A.

b)

un specialist din cadrul secției de „Virusologie" din

1.0.S.A.

Echipa de specialiști de sănătate animală

se deplasează la nivelul postului de comandament operațional pentru a evalua:

a)

în

cazul

unui

focar

primar,

să

conducă

imediat ancheta epizootologică care să realizeze o evaluare detaliată a riscului indus de focar

b)

în timpul evoluției bolii și a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar și acordă asistență

directorului

general

al

A.N.S.V.

pentru

evaluarea situatiei

c)

permanent efec '

tuează expertizarea riscului potențial

în relație cu febra aftoasă și dezvoltă noi strategii de control al bolii

d)

instruiește

și

asistă

structurile

locale

și

centrale implicate

în lichidarea

unui focar de febră aftoasă privind măsurile în caz de necesitate

a)

situația în exploatația contaminată

b)

numărul și speciile de animale susceptibile și din alte specii; metodele de creștere

c)

numărul

animalelor

clinic

afectate

și

estimarea

„vârstei" celor mai vechi leziuni

d)

prelevarea de probe de la animale cu forme clinice, prelucrarea

și trimiterea

acestora

la

„Laboratorul

Național de Referință pentru Febra Aftoasă" prin grija postului de comandament fix de la direcția sanitară veterinară județeană

e)

evaluarea

dimensiunii

și

localizării

exploatației contaminate și relațiile cu alte exploatații

f)

mișcările recente (de animale din speciile susceptibile și de personal) către și din exploatația în cauză

B)

GRUPUL DE EXPERȚI LOCALI

1.

Grupul

de

experti

locali

este

constituit

din specialiști din structura direcției sanitare veterinare județene

si

respectiv

a

muncipiulu

Bucuresti, serviciile veterinare private locale și alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii

2.

Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experți

a)

echipa de epidemiologi

b)

echipa de screening

c)

echipa de trasabilitate

d)

echipa de stamping-out și evaluare

e)

echipa de instruire

f)

alți experți

a)

ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:

-

șeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiull!i Bucuresti;

un reprezentant al serviciilor private locale; medicul

veterinar

de

stat

care

are

responsabilitatea pentru exploatația respectivă;

Echipa

de

epidemiologi

lucrează

împreună

și

sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;

Echipa de epidemiologi evaluează eficiența acțiunilor de dezinfecție și dezinsecție;

Echipa

de

epidemiologi

are

urmatoarele responsabilități: pe baza informațiilor furnizate de echipa de specialiști de sănătate animală și de echipa de trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatațiile din jur

-

asistă postul de comandament operațional asupra:

•

posibilei origini a infecției ;

•

perioadei inițiale de contaminare a exploatației;

•

punctelor

de

risc

din

exploatația

contaminată

și riscul pentru exploatațiile din apropiere, ținând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mișcări de animale infectate;

•

determinarii

limitelor

de

posibilă

răspândire

a agentului febrei aftoase

b)

ECHIPA

DE

SCREENING

este

formată

din specialiști de la direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a municipiului Bucuresti.

•

screening-ul

de

inventariere

-

se

execută

la începutul

fazei

de

prealertă,

pentru

a

avea

o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecție,

cât

de

repede

posibil

și

inventarierea numărului de animale din această zonă;

•

screening-ul în perioada de suspiciune și control - se efectuează pentru a avea o situație exactă a animalelor

moarte,

ucise,

suspecte

de

boală, suspecte

de

contaminare

și

a

animalelor nereceptive din zona de protecție;

•

screening-ul

final:

realizarea

screening-ului serologic în fermele din zona de protecție și zona de supraveghere.

Aceasta

este

obligatorie

pentru

a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

c)

ECHIPA

DE TRASABILITATE

-

realizează,

în funcție de mișcările de animale vii, produse animaliere și de origine animală, persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtatori de virus aftos și în funcție de perioada maximă a posibilei contaminări:

•

trasabilitatea „amonte" și

•

trasabilitatea „aval" de exploatația contaminată, în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele contacte ale

exploatației

înainte

de

perioada

de contaminare,

în

perioada

de

incubație

și

după suspiciunea bolii în exploatație;

•

ține sub observație exploatațiile „de contact" și toate exploatațiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de febră aftoasă;

•

recoltează

probele

necesare

examenului

de laborator

și

utilizează

probele

prelevate

din exploatația

contaminată

pentru

a

determina originea

virusului

febrei

aftoase

prin

metode

de biotehnologie

și

lungimea

perioadei

între contaminare, suspiciune și diagnostic;

d)

ECHIPA DE STAMPING-OUT ȘI EVALUARE

are

urmatoarele responsabilitati:

•

coordoneaza uciderea animalelor susceptibile din exploatația contaminată ;

•

determină

valoarea

animalelor,

a

furajelor,

a ustensilelor

și

a

altor

materiale

ce

se

supun distrugerii ;

•

determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug ;

•

supervizează

prima

dezinfecție,

dezinfecțiile periodice și controlează eficiența dezinfecției

și a

dezinsectiei finale .

e)

ECHIPA

'

DE INSTRUIRE

realizează instruirea

personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii

Grupul de experți locali realizează, de asemenea:

a)

întocmirea,

împreună cu șeful centrului local de luptă contra febrei aftoase, a raportului epizootic periodic

b)

avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere

Raportul epizootic

trebuie să conțină:

a)

situația în zona infectată ;

b)

speciile de animale sensibile și metodele de creștere,

c)

numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare și numărul de cazuri.

d)

detalii

privind

mărimea

și amplasarea

exploatației, relațiile

cu

alte

exploatații,

existența

șoselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere

e)

situația meteorologică locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată stație meteorologică

f)

evaluarea

necesităților

materiale

și

de

personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operațional

Grupul de experți locali este la dispoziția postului de comandament operațional.

În fiecare seară informează postul de comandament operațional asupra:

a)

evoluției focarului ;

b)

aplicarea dispozițiilor primite ;

c)

aspectelor particulare apărute

d)

solicită

resursele

materiale

și

de personal

pentru următoarele actiuni ;

e)

preia de la p '

ostul de comandament operațional

dispozițiile pentru a doua zi

SECT . IUNEA IV

-

RESURSE DE PERSONAL

A.

La nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare

- va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

1.

Comandamentul Antiepizootic Central

2.

Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor

3.

Comisia

Centrală

pentru

Epizootii,

Contaminare Radioactivă,

Chimică

și

Biologică

a

Produselor Vegetale și Animale

4.

Agenția Națională Sanitară Veterinară

a)

conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat)

b)

conducerea executivă - Director General

-

Director General Adjunct

-

directorii celor trei directii

'

c)

toți

specialiștii

din

A.N.S.V.

și

funcțiile acestora

5.

Institutele centrale de profil :

a)

conducerea

b)

toți specialiștii

din cele trei institute

cu functia

6.

Celula '

de criză

7.

Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase

8.

Grupul Național de Experți

a)

Echipa de epidemiologi

b)

Echipa de specialiști de sănătate animală

B.

La

nivelul

directiilor

sanitare

veterinare

judetene

s,

respectiv a municipiului Bucuresti

va exista situația la z, nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

1.

Comandamentul Antiepizootic Județean

2.

Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor

3.

Direcția Sanitară Veterinară Județeană si respectiv a municipiului Bucuresti

a)

conducerea - director

-

director adjunct

b)

șefii de servicii - antiepizootic

-

de igienă și sănătate publică

-

de poliție sanitară veterinară

c)

ceilalți specialiști cu funcția

4.

Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase

5.

Grupul Local de experți :

·

a)

echipa de epidemiologi ;

b)

echipa de screening ;

c)

echipa de trasabilitate;

d)

echipa de stamping-out și evaluare;

e)

echipa de instruire;

f)

alți experți.

C.

ACORDURI DE COLABORARE

1.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

trebuie

să elaboreze și să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România

acordul

de

colaborare

ce

implică

participarea

directă a medicilor veterinari concesionari la toate act • iunile implicate de prezentul program.

2.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

trebuie

să efectueze demersurile necesare pentru ca România să aibă în băncile de vaccin din Europa, un stoc de intervenție ce urmează a fi dimensionat.

3.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

trebuie

să elaboreze

și să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari sau Asociatia Generala a Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare

în caz de necesitate

pentru febra aftoasă ce implică participarea directă a medicilor particulari la toate acțiunile implicate de prezentul program.

4.

Agenția Națională Sanitară Veterinară va încheia cu

conducerile direct • iilor medicale din ministerele în care sunt organizate

servIc11

veterinare

protocoale

privind

implementarea

particulară

a

prevederilor

prezentului program

în

unitățile

cu

animale

ce

aparțin

acestor ministere.

5.

Agenția Națională

Sanitară Veterinară

și direcțiile sanitare

veterinare

județene

si

respectiv

a

municipiului Bucuresti au dreptul să angajeze temporar personal calificat

și necalificat

pentru

punerea

în aplicare

operativă

a măsurilor specifice și generale de control al bolii.

SECT . IUNEA V PREVEDERI FINANCIARE

Prevederile

legale

financiare

trebuie

să

acopere necesităt , ile de:

A.

Personal ;

B.

Echipamente și consumabile ;

C.

Tăierea, uciderea, transportul cadavrelor, carcaselor și deșeurilor,

transportul

și

distrugerea

materialelor contaminate ;

D.

Curățare, sanitație, dezinfecție, dezinsecție;

E.

Plăți de compensare a deținătorilor de animale;

F.

Identificarea animalelor ; G.Vaccinare de necesitate;

H.

Plata orelor suplimentare efectuate de personalul cu competențe în eradicarea focarului;

I.

Plata

medicilor

veterinari

privați

șI

concesionari implicați în eradicarea focarului ;

J.

Plata

personalului

ajutător

angajat

temporar

pentru aplicarea măsurilor dispuse.

Baza legală pentru prevederile financiare a fost precizată la sect , iunea I.

Prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare, se prevede la art. 19 faptul că: ,,În cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel

afectate,

indiferent

dacă

animalele

respective

sunt asigurate sau nu.

Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun

pentru

prevenirea

epizootiilor

și

apărarea

sănătății efectivelor

de animale,

în cazul acțiunilor

de importanță deosebită

prevăzute

la

alin.(1),

se

aprobă

în

condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Proprietarii de animale care nu au anunțat fără întârziere îmbolnăvirea animalelor, nu au izolat animalele bolnave și cei care nu au respectat măsurile stabilite de autoritățile sanitare veterinare, nu au drept la despăgubiri.

Plata

despăgubirilor se face din fondurile

prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii

suferite

de

proprietar

prin

redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data

când a avut loc actiunea de lichidare a focarelor de boală

sau de asanare a '

acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea,

redarea, indisponibilizarea ori afectarea

în

alt

fel a animalului la data când a

avut

loc

actiunea de lichidare

sau de asanarea

a focarului de boală s '

e stabilește de o

comisie de apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare

teritoriale,

un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă, un specialist

de la

Oficiul

de reproducție

și selecție

a animalelor,

agentul

agricol,

primarul

localității

sau reprezentantul acestuia.

Valoarea de înlocuire a animalului se stabilește în funcție de valoarea

genetică,

zootehnică,

sex,

vârstă,

greutate, starea fiziologică, categoria de producție, la prețul pieței la

data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a

focarului de boală.

'

Prin Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative și/sau sacrificarea

de necesitate a animalelor,

produse printr-o manifestare distructivă a bolilor".

La art. 2 al aceleiași legi se prevede că „Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", febra aftoasă fiind inclusă în această categorie.

La art. 4 al legii menționate se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli ",

,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

La art. 5 al Legii 381/2002

se prevede

că

„Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane

fizice sau juridice, pentru calamitățile naturale produse de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru animalelecare au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare".

Conform art. 8 al aceleiași legi, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli

pentru

animale,"

și

„despăgubirea reprezintă maximum 80

°/o

din valoarea de asigurare".

Conform art. 9 al Legii 381/2002, ,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

Prin Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea

„Programului

de

asanare

a

efectivelor

de

animale purtătoare

de

boli

transmisibile

la

om

și

refacerea șeptelului", se prevede că „se aprobă acțiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului și modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit Legii bugetului".

Prin

acest

act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acțiunile de combatere

a bolilor epizootice la animale, păsări și albine, boli cu caracter epizootic, precum și cele care au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul țării (.... febra aftoasă produsă de tipuri clasice de virus)"

„Toate

operațiunile

privind

asanarea

efectivelor

de animale de boli transmisibile și despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului și respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974 și a " ,,Normelor metodologice

privind

finanțarea

cheltuielilor

pentru combaterea

bolilor la animale" elaborate

de

· Ministerul Agriculturii

și

alimentației

cu

nr.

41540/4.08.1993

și Ministerul Finantelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificarile si

completarile ulter '

ioare.

Hotararea de Guvern 614/1993 privind „Programul de supraveghere, prevenire, combatere și asanare a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om precum și de refacere a șeptelului", cu modificarile si completarile ulterioare prevede la pct.I A:

„ A. Realizarea integrală a acțiunilor de supraveghere

și depistare

a vaccinărilor obligatorii și de necesitate, în cazul apariției unor

epizootii, se asigură din fonduri bugetare cu respectarea „Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentatiei.

8.

Opera '

țiunile

și acțiunile

cuprinse

în normele

sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor de la capitolul

" Cheltuieli materiale pentru combaterea

epizootiilor"

se

realizează

cu

respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Alimentației, prevăzute la lit. A

C. Acțiunile de asanare se realizează de către proprietarii animalelor și păsărilor prin tăierea sau uciderea animalelor și

a

păsărilor

concentrate

în

ferme,

centre

de

izolare, precum și a celor din gospodăriile populației, inclusiv prin efectuarea

tuturor

lucrărilor

necesare

acestor

operațiuni, potrivit legii, în cazul apariției febrei aftoase.

Aprobarea acțiunilor care se realizează

pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de

boli transmisibile la om, în cazul apariției febrei aftoase, este dată de Agenția Națională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii și Alimentației, de către direcțiile sanitare veterinare județene

și a municipiului București sau de către medicul veterinar de stat, după caz.

D.

Acțiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub

supravegherea Agenției Naționale

Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii și Alimentației, a direcțiilor sanitare veterinare

județene

și

a

municipiului

București,

a circumscripțiilor sanitare veterinare teritoriale.

li. ,,În vederea refacerii șeptelului, din creditele bugetare alocate

prin

Ministerul

Agriculturii

și

Alimentației,

la capitolul

„

Cheltuieli

materiale

pentru

combaterea epizootiilor", se plătesc despăgubiri - în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma tăierii,

mortii sau uciderii animalelor".

Bene '

ficiază

de

despăgubiri,

potrivit

legii,

persoanele

juridice, indiferent de tipul de proprietate, și persoanele fizice deținătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind

pentru

lichidarea

rapidă

a

focarelor

de

boli transmisibile, cuprinse la pct. I lit. C din prezenta anexă, și a celor

prevăzute

în

normele

metodologice

comune

ale Ministerului

Finanțelor

și

Ministerului

Agriculturii

și Alimentației, în baza documentației întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile

se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.

I

III. Prin

acțiuni de imporlanță deosebită

se înțelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor și păstrarea teritoriului tării liber de boli cu mare difuzabilitate la animale și a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză și alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înțelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operațiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administrației și autorității veterinare de stat, precum și alte măsuri ce se

impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și apărarea sănătătii efectivelor de animale.

Pr ' in acordurile

pe care trebuie

să le perfecteze administrația veterinară centrală a României cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu Asociația Medicilor Veterinari Privați trebuie să fie stipulate:

a)

obligativitatea

participării

medicilor veterinari

concesionari

și

privați

(particulari)

la implementarea procedurilor „Planului Național de Alertă și Intervenție de necesitate pentru Febra Aftoasă"

b)

modalități

de

plată

pentru

acțiunile întreprinse de acestea.

Oe

asemenea,

în

contextul

temeiului

legal

privind legislația

muncii,

trebuie

prevăzute

modalitățile

de plată pentru orele suplimentare

și modalitățile

de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a măsurilor planului menționat.

Trebuie

să

fie

prevăzută

decontarea

cheltuielilor auxiliare

determinate

de

repararea

sau

înlocuirea

unor utilaje și echipamente utilizate în focarul de boală.

Autoritatea

veterinară

centrală

a

României

va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase și a centrelor locale de Luptă împotriva Febrei Aftoase cu toate echipamentele, utilajele și materialele necesare ce trebuie să existe și să rămână în permanență la aceste nivele.

SECTIUNEA VI

RESURSE DE ECHIPAMENTE ȘI ALTE FACILITĂȚI MATERIALE

A)

FACILITĂȚI MATERIALE

Din

moment

ce

controlul

febrei

aftoase

depinde

de disponibilizarea

imediată

a

unui

set

de

echipamente, utilaje și materiale, la nivelul Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase și la nivelul centrelor

locale de luptă contra febrei aftoase trebuie să existe, suplimentar de cele deja menționate, următoarele:

•

echipament de protecție;

•

dezinfectante eficiente fată de virusul febrei aftoase, detergenți și săpu '

n ;

•

pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri;

•

personal instruit pentru uciderea animalelor și substanțe letale;

•

echipament de necropsie și de prelevare de probe;

•

afișe

și

pancarte

de

avertizare

ori

de interzicere;

•

hăr . ti detaliate;

•

echipament de vaccinare;

B)

ACCES

Medicii veterinari care au responsabilitatea punem In aplicare a măsurilor specifice și a celor generale trebuie să aibă acces la:

1.

Vehicule;

2.

Combustibili;

3.

Utilaje de dezgropare și îngropare;

4.

Aruncători

cu

flăcări

(pentru

sterilizarea metalelor) ;

5.

Echipament de pulverizare și alte mijloace

de sanitatie.

C)

MIJLOACE D ' E TRANSPORT A CARCASELOR ȘI A DEȘEURILOR

Dacă nu există posibilitatea ca deșeurile, cadavrele și carcasele de animale tăiate sau ucise să fie procesate și distruse pe loc și trebuie să fie transportate la unități de procesare specializate,

autoritatea sanitară veterinară trebuie

să

aibă

acces

la

mijloace

de

transport specializate pentru acest tip de transport.

D)

MIJLOACE DE BIROTICĂ ȘI DE INSTRUIRE

1.

Materiale de birotică

2.

Aparatură de birotică

SECTIUNEA VII

ETAPELE PLANULUI NAȚIONAL DE ALERTĂ ȘI INTERVENTIE DE NECESITATE PENTRU FEBRA

•

AFTOASĂ

„Planul Național de Alertă și Intervenție de Necesitate pentru Febra Aftoasă" are două etape:

A.

PREALERTA

= suspiciunea de focar de febră

aftoasă

B.

ALERTA

= confirmarea prezenței virusului într-o

exploatație

de

animale receptive

A.PREALERTA

Declanșarea

primei etape are loc după anunțarea unor

aspecte

epidemiologice,

clinice

sau

patologice

ce suspicionează

prezența

virusului

febrei

aftoase

într-o exploatație de animale receptive

I.

ln sensul prezentei sectiuni urmatorii termeni se definesc astfel:

a)

unitate - orice întreprindere care produce, transportă, colectează,

depozitează,

procesează

sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial ;

b)

autoritate competentă -autoritatea veterinară centrală care

are

stabilită

prin

lege

competența

· de

a administra

și controla activitatea sanitară veterinară din

România

sau

orice

autoritate

căreia

i-a

fost delegată această competență ;

c)

medic

veterinar

oficial

-

orice

medic

veterinar inputernicit

de

autoritatea

veterinară

centrală

a României;

d)

exploatație -

o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparține

unui

angrosist

așa

cum

sunt

definite

de legislația in vigoare, situate pe teritoriul României și în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepția equideelor,

sunt cazate sau ținute în mod

regulat, precum și exploatația definită pentru comerțul international cu ecvidee.

e)

centru

'

sau

organizație

-

orice

întreprindere

care

produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial

f)

turmă,

lot, cireadă -

un animal sau un grup de animale ținute într-o unitate sau într-o gospodărie a populației

ce

se

constituie

ca

o

unitate epidemiologică: dacă mai multe turme,

loturi

sau cirezi sunt cazate sau crescute într-o exploatație, fiecare din acestea va forma o unitate distinctă și va avea același status de sănătate.

g)

animal de tăiere (sau de măcelărie) -

orice animal definit conform lit. r) al art. 2 al Ordinului

ministrului agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr.

36/2002 destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare

de

unde

următoarea

destinat , ie

este abatorul;

h)

animale de creștere sau producție -

orice animal definit conform lit.g) al art. 2 al Ordinului minstrului agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr.

36/2002 incluzând pe cele destinate pentru înmulțire, pentru producția de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziție, cu excepția animalelor care iau parte la evenimente

culturale

sau

sportive

și

care

sunt destinate tăierii imediate ;

i)

boli cu notificare obligatorie -

cele specificate de Norma

sanitară

veterinară

privind

anunțarea, declararea,

notificarea

și

stingerea

unor

boli transmisibile

ale

animalelor

aprobat

prin

Ordinul ministrului

agriculturii,

alimenatiei

si

padurilor

nr. 159/1999

j)

centru

de

colectare

-

exploatațiile,

centrele

de strângere a animalelor și târgurile de animale, în care animalele

definite

la lit. rJ al art.

2

al Ordinului ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor nr.36/2002

în care animalele originare din diferite exploatații sau gospodării ale populației sunt grupate

împreună

pentru

a

forma

loturi

de

transport

de animale destinate comertului

k)

animal din speciile sensib '

ile - orice animal rumegător, domestic

sau

sălbatic

ori

porcine

prezente

într-o unitate, exploatație sau gospodărie a populației ;

I)

animal receptiv -

orice animal din speciile sensibile care

nu este vaccinat

sau care este vaccinat

dar imunizarea

acestuia

este

considerată,

de

către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată

m)

animal infectat - orice animal din speciile sensibile:

la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de febra aftoasă sau

la

care

prezența

febrei

aftoase

a

fost

oficial constatată, urmare a examenelor de laborator;

n)

animal suspect

a fi infectat

- orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau

leziuni

post

mortem

care

sunt

astfel

încât prezența

febrei aftoase poate fi suspectată

în mod rezonabil;

o)

animal suspectat de a fi contaminat - orice animal din speciile

sensibile

care

poate -

în

conformitate

cu informațiile epizootologice colectate - să fie direct sau indirect expus la virusul febrei aftoase

p)

abataj sanitar -

operațiunea de profilaxie zoosanitară efectuată

sub supravegherea

.

autorității

competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor

animalelor

bolnave

și

contaminate

dintr-un efectiv și, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul

unor mijloace

susceptibile

de a asigura

transmiterea.

Toate

animalele

sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate și carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate

q)

abator

-

o

întreprindere

utilizată

pentru

tăierea

animalelor destinate alimentatiei umane sau animale și agreată de autoritatea com '

petentă pentru export

Acest

abator

trebuie

să

satisfacă

cerintele internaționale

în

vigoare,

în

ceea

ce

prive ' ște amenajarea unei zone de igienă veterinară

r)

animal -

orice

mamifer

din

specii

domestice

sau sălbatice

s)

aeroport internațional - un aeroport desemnat de țara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieșire pentru traficul aerian internațional de animale,

material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice și patologice

ș)

caz - animal atins de febra aftoasă, fiind înțeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav

t)

cărnuri proaspete - cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico - chimice, cărnurile simplu

refrigerate

sau

congelate

sunt

cărnuri proaspete

ț)

focare de boală -

orice exploatație,

unitate, gospodăria populației sau clădire unde sunt prezente animale, ca și locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de febră aftoasă

u)

târg

de

animale

-un

târg

care

corespunde urmatoarelor conditii:

-

este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial

-

nu este situat într-o zonă infectată și este dezinfectat înainte și după folosire

-

nu servește decât animalelor pentru îngrășat, de muncă, sau animalelor de măcelărie

v)

tipuri de virus aftos exotic - serotipurile și tulpinile (inclusiv tulpinile noi), prezentând o diferență suficientă pentru ca animalele sensibile să nu fie protejate de vaccinările clasice

x)

țară exportatoare - o țară din care sunt expediate, cu destinație spre o altă țară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial

y)

țară importatoare - o țară de destinație către care sunt făcute expediții

de produse

agricole

supuse controlului veterinar oficial

``)

țară de tranzit

- o țară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial

w)

țară indemnă de febră aftoasă

- unde se practică vaccinarea - o tară care trebuie:

-

să poată fac ' e dovada rapidității și regularității în declararea bolilor la animale

-

să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absența focarului de febră aftoasă și a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni cu o documentație care să demonstreze existența

unui

sistem

eficace

de

supraveghere sanitară și a unui dispozitiv complet de reglementare și de luptă contra bolii

-

să nu importe nici un animal vaccinat contra febrei aftoase, după oprirea vaccinării

a)

țară

indemnă

de

febră

aftoasă

unde

se

practică

vaccinarea - o tară care trebuie:

-

să

poată

d '

ovedi

rapiditate

și

regularitate

în

declararea bolii la animale

-

să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absența focarelor de febră aftoasă în ultimii 2 ani cu o documentatie care să demonstreze existența

unui

sistem

efica '

ce

de

supraveghere sanitară și a unui dispozitiv complet de reglementare și de luptă contra bolii și conformitatea vaccinului utilizat cu normele Oficiului lntrenational de Epizootii.

Dacă o tară indemnă

de febră aftoasă unde este

practicată vacc '

inarea, dorește obținerea statutului de țară indemnă de febră aftoasă unde nu se practică vaccinarea, o

perioadă de așteptare de 12 luni e necesară după oprirea acesteia

13)

zonă indemnă

de febră aftoasă unde se practică vaccinarea - este o zonă ce poate fi stabilită într-o țară indemnă unde este practicată

vaccinarea

sau într-o țară indemnă

unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o țară ale căror anumite părți au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul țării și de țările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O țară

în care există o zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea este necesar să :

-

poată face dovadă de rapiditate și regularitate în declararea bolii la animale

-

să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorința sa de a stabili o astfel de zonă și atestând absența în aceasta a oricărui focar de febră aftoasă în ultimii 2 ani și a oricărei vaccinări

_ contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni și absența introducerii

oricărui

animal

vaccinat

în

zonă,

după oprirea vaccinării

-

să furnizeze o documentatie care să demonstreze existența

unui

sistem

efic '

ace

de

supraveghere sanitară în zona indemnă de febra aftoasă și în zona

de supraveghere

-

să

descrie

în detaliu

limitele

acestor

două

zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită și existența unui dispozitiv de reglementare complet de protecție și de luptă contra febrei aftoase. Zona de supraveghere

trebuie

să

aibă

cel

puțin

1O

km

în profunzime.

y)

țară infectată -

țara în care nu sunt respectate condițiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de febra aftoasă

o) zonă infectată de febra aftoasă - o zonă în care boala este prezentă, într-o țară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puțin 1 O

km în jurul focarelor de febră aftoasă

Ea

este

separată

de

restul

țării

printr-o

zonă

de supraveghere, având cel puțin 1O km în profunzime. În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. În zona infectată de febra aftoasă animalele vii aparținând speciilor

sensibile

la

febra

aftoasă

nu

pot

părăsi

zona infectată decât cu un mijloc de transport și dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.

s) suspiciunea de febră aftoasă - starea patologică a unui animal aparținând artiodactilelor (animalelor biongulate sau cu copita despicată) ce permite să se suspicioneze că

virusul aftos este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice și patologice

11 Etapa de prealertă

are următoarele faze:

A) Faza de anunțare a suspiciunii de febră aftoasă

8) Faza de notificare internă a suspiciunii de febră aftoasă

A).

ANUNȚAREA

- unei suspiciuni de febră aftoasă este elementul esențial pentru declanșarea primei etape a

„Planului Național de Alertă și Intervenție

de Necesitate pentru Febra Aftoasă"

1.

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările si completarile ulterioare prevede la cap.

li

,,Atribuțiile și răspunderile

medicilor veterinari",

art. 5 lit. c) că

„în

cazul

semnalării

unor

boli

epizootice

sau

al suspiciunii

acestor boli, medicii veterinari au obligația să precizeze

diagnosticul,

să

stabilească

și

să

controleze aplicarea măsurilor de combatere și să informeze asupra bolii și măsurilor luate, în cel mult 12 ore de la constatare, autoritățile

sanitare

veterinare

ierarhic

superioare

sI

celelalte unităti interesate";

2.

La ca '

p. III al aceleiași legi, privind „Obligațiile

deținătorilor de animale și ale unitătilor care prelucrează,

depozitează,

transportă

și valorifică produse

de origine

animală"

se prevede că ,,în vederea desfășurării activității în condițiile stabilite prin normele sanitare veterinare, unitățile de stat, publice și orice alte unități deținătoare de animale precum și cele care prelucrează, depozitează, transportă și valorifică

produse

de

origine

animală,

au

după

caz, următoarele

obligații":

să

anunțe,

fără

întârziere, circumscripției sanitare veterinare - și consiliului local apariția ori suspiciunea unei boli transmisibile la animale, iar până la sosirea medicului veterinar, sa izoleze animalele bolnave, moarte sau tăiate din necesitate, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cârnii si a altor produse de la aceste animale, fără aprobarea medicului veterinar de stat. Se exceptează de la obligația anunțării cazurile de îmbolnăviri provocate in scopul producției de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări științifice.

3.

La art. 1O al cap. li al aceleiași legi, se prevede ca, pentru prevenirea apariției și difuzării bolilor epizootice,

persoanele fizice deținătoare de animale

au următoarele obligații:

a)

să anunțe in maximum 24 de ore autoritățile sanitare veterinare locale atunci când dobândesc animale provenite din alte localități, aparținând speciilor

bovină, ovină, caprină sau porcină și să nu introducă in turme sau cirezi timp de cel puțin 15 zile aceste animale;

b)

sa anunțe fără întârziere circumscripției sanitare veterinare ori consiliului local apariția cazurilor de boala la animale, moartea sau tăierea din necesitate a acestora, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, cadavrele, carnea, organele si alte produse rezultate din taiere, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cărnii si a altor produse de la aceste animale fără aprobarea medicului veterinar de stat.

4.

La art. 11 al cap. li, al aceleiași legi, se prevede că

„orice

persoană

care

prin

activitatea

pe

care

o desfășoară vine

in

contact cu animale,

are obligația să

anunte fără întârziere autoritătii sanitare veterinare sau consil ' iului local, despre apariția c '

azurilor de boli la animale"

5.

La art. 12 al cap. li al aceleiași legi, se prevede că

„unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne

sunt obligate să anunțe fără întârziere medicului veterinar de stat local, cazurile de boli transmisibile apărute la

animalele

pe

care

le

posedă,

să-l

informeze

despre

evolutia acestor boli"

A '

nunțarea se face

de către cei menționați la pct 1-5,

la:

a)

autoritatea

veterinară

locală

(medic

veterinar concesionar sau medic veterinar zonal)

b)

Consiliul local (comunal, orășenesc, municipal) În cazuri deosebite anunțarea se poate face:

a)

la

direcția

sanitară

veterinară

județeană

sI respectiv a municipiului Bucuresti

b)

la Consiliul Județean

Procedura

de

anunțare

a

suspiciunii

sau

a evoluției

febrei aftoase se realizează conform prevederilor Ordinului

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei nr.156/27.12.1999

pentru

aprobarea

„Normei

sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor" .

1.

Acest

act

normativ

prevede

că:

,,anunțarea suspiciunii ori a apariției unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum și a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligație legală pentru toți deținătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfășoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele

de

origine

animală,

pentru

unitățile

care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum și pentru administrația publică locală și personalul sanitar veterinar".

2.

Febra aftoasă face parte din bolile transmisibile ale animalelor care fac obiectul anunțării, declarării și notificării interne, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii si

alimentatiei

nr.

156/1999

pentru

aprobarea

Normei sanitare

veterinare

privind

anunțarea,

declararea

și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

3.

Apariția sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum și cazurile de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunt , ă imediat autorităt , ii sanitare veterinare și administrației publice locale, pentru efectuarea investigațiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului- și aplicarea operativă a măsurilor adecvate.

4.

Anunțarea

suspiciunii

de

boală

sau

a

unor îmbolnăviri ale animalelor se face de către det , inătorii sau proprietarii de animale, de conducătorii sau reprezentanții firmelor,

societăților,

asociațiilor,

unităților

și

ai

fermelor zootehnice,

de

însoțitorii

și

îngrijitorii

de

animale,

de responsabilii stânelor și taberelor de vară, de conducătorii unităților

care

colectează,

prelucrează,

depozitează

transportă și comercializează produse de origine animală, de

personalul

care

are

în

supraveghere

rezervațiile naturale,

parcurile

zootehnice,

fondurile

silvice

și

de vânătoare, precum și de către orice alte persoane care pot da relații privind starea de sănătate

a animalelor

sau apariția

eventualelor

îmbolnăviri

la om prin contact

cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animală.

5.

Serviciile medicale veterinare particulare, precum și form.ațiunile

de

asistență

sanitară

veterinară

ale

regiilor autonome, societăților și asociațiilor agricole anunță în mod obligatoriu

orice

situație

în care se suspicionează

febra aftoasă, la circumscripția sanitară veterinară

zonală și la administrația publică locală pe teritoriul căreia se află.

6.

Anunțarea cazurilor de suspiciune de boală

sau de îmbolnăvire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii

din alte ministere

decât

Ministerul

agriculturii,

alimentației

si padurilor

se

face

de

către

aceste

servicii

sau

de comandanții

ori

conducerile

acestora

la

circumscripția sanitară veterinară zonală pe teritoriul căreia se află și la direcția

sanitară veterinară

a județului respectiv

sau a municipiului București.

7.

Fac excepție de la anunțare îmbolnăvirile provocate și cazurile de tăiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, tăierile de animale pentru producția de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectuează în instituțiile și unitățile autorizate.

8.

Anunțarea imbolnăvirii sau a suspiciunii

de febră aftoasă, precum și a cazurilor de tăiere de necesitate și de moarte a animalelor

se face prin

telefon, telex, fax sau prin comunicare

directă, precizându-se: specia, categoria și numărul

de animale bolnave

sau suspecte,

tăiate

de necesitate sau moarte, numele și adresa proprietarului, locul, data și factorii favorizanți, simptomele și intervențiile efectuate.

8). NOTIFICAREA INTERNĂ A FEBREI AFTOASE

1.

Notificarea

internă

constă

în

anuntarea

oficială făcută

de

medicul

veterinar

al

circumscrip '

ției

sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere

decât

Ministerului

Agriculturii

,

Alimentației

si

Padurilor

- sau

de

conducerile

acestora

ori

de

serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă,

reprezentată

de direcția

sanitară

veterinară județeană si respectiv a municipiului București.

2.

În toate cazurile în care se suspicionează

febra aftoasă și care este suspicionată sau apare pentru prima dată pe teritoriul României, autoritatea sanitară veterinară locală sau celelalte servicii sanitare veterinare mentionate

la pct. 2 anunță imediat prin telefon (notă telefonică ' ), fax,

telex,

email

etc.

direcția

sanitară

veterinară

județeană, respectiv a municipiului București, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și Agenția Națională Sanitară Veterinară.

3.

Pentru

apariția

de

focare

noi

de

febră

aftoasă, notificarea internă se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispozițiilor Agenției Naționale Sanitare Veterinare

sau ale Institutului de Diagnostic

și Sănătate Animală.

4.

Notificarea internă a febrei aftoase se efectuează atât la suspiciunea de boală, cât și după ce boala a fost confirmată și declarată oficial, în acest ultim caz, notificarea făcându-se

și

la

circumscripțiile

sanitare

veterinare învecinate.

III.

Măsuri aplicate la suspiciunea de febră aftoasă

Febra aftoasă

este boală

supusă declarării

oficiale obligatorii și carantinei de gradul I.

Dacă

într-o

exploatație

există

unul

sau

mai

multe animale suspecte de a fi infectate sau de a fi contaminate cu virusul febrei aftoase, autoritatea veterinară locală va pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigație

pentru confirmarea sau infirmarea prezenței bolii, incluzând inițial prelevarea de probe, conform instrucțiunilor specifice, pe care le va expedia în regim de urgență prin delegat cu cel mai rapid mijloc de transport la laboratorul național de referință pentru febra aftoasă.

1.

Până

la

sosirea

medicului

veterinar

al circumscripției sanitare veterinare zonale persoanele fizice și juridice au următoarele obligații:

a)

să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;

b)

să

păstreze

cadavrele

animalelor

moarte, carnea ori produsele obținute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;

c)

să

nu

permită

circulația

animalelor

și

a persoanelor în locurile predispuse a fi contaminate;

d)

să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale;

e)

să păstreze în locul respectiv ustensilele de •

grajd, așternutul, mijloacele de transport folosite și orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.

2.

În cazul exploatațiilor care aparțin regiilor autonome, societăților

și asociațiilor

agricole ori care se află sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii

din

alte

ministere

decât

Ministerul

Agriculturii, Alimentației

și Pădurilor,

obligațiile

privind aplicarea

și respectarea

acestor

măsuri

până

la

sosirea

medicului veterinar

revin

conducerilor,

respectiv

comandanților

acestor unităti.

3.

Admi '

nistrația publică locală, imediat ce a fost anunțată despre apariția sau suspiciunea de febră aftoasă,

verifică

dacă

a

fost

anunțat

reprezentantul

autorității sanitare

veterinare

teritoriale

-

medicul

veterinar

al circumscripției sanitare

veterinare

zonale -

și până

la sosirea

acestuia

controlează

dacă

detinătorul

sau

proprietarul animalelor în cauză a luat măsurile '

prevăzute la pct. 1.

Din

moment

ce

este

alertat

de

către

serviciile veterinare, Prefectul realizează:

a)

activarea structurilor permanente și de necesitate cu rol în lupta contra febrei aftoase

b)

evaluarea

situației în legătură

cu febra aftoasă, împreună cu Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase

c)

preaIertarea structurilor centrale permanente și de necesitate ce au rol în lupta contra febrei aftoase

d)

declanșarea acțiunilor de prealertă

e)

avertizarea deținătorului și proprietarului privind măsurile ce trebuie aplicate ;

f)

interzicerea

circulației animalelor,

a produselor de origine animală și a altor materii și produse

care pot fi purtătoare de contagiu, precum și a persoanelor în zona suspectată de a fi contaminată și, de asemenea, ieșirea din locurile

contaminate

a animalelor,

produselor

de

origine animală și a obiectelor care ar putea răspândi boala;

g)

interzicerea

eliberării

biletelor

de

adeverire

a proprietății animalelor și retragerea celor eliberate anterior, dacă animalele nu au fost vândute;

h)

oprirea în localitate și sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumantă.

4.

Imediat

ce

suspiciunea

de

febră

aftoasă

e ' ste

notificată, autoritatea veterinară competentă locală, zonală și județeană anunță structurile județene implicate în lupta contra

febrei

aftoase,

se

deplasează

în

exploatația

în cauză;

pune

exploatația

suspectă

de

boală

sub supraveghere

și restricții

oficiale,

impune

și controlează luarea în particular a următoarelor măsuri:

a)

înregistrarea oficială a evaluării tuturor categoriilor de animale din speciile sensibile la virusul febrei aftoase și care,

corelată

cu

fiecare

din

aceste

categorii,

se

va specifica

numărul

de

animale

care

pot

fi

infectate

sau suspecte de a fi infectate sau contaminate;

b)

evaluarea trebuie înregistrată oficial, la zi, luându-se în

considerare

animalele

nou

născute

în

perioada

de suspiciune: aceasta trebuie efectuată la cerere și trebuie

controlată la fiecare deplasare a persoanelor acreditate să activeze în exploatația suspectă de febră aftoasă;

c)

toate animalele din speciile sensibile la virusul febrei aftoase din exploatația suspectă trebuie ținute (sechestrate) la locurile lor de cazare sau în alte locuri în care acestea pot fi izolate.

d)

nici un animal din speciile sensibile la boală nu va intra și nu va părăsi unitatea suspectă.

e)

nici un animal din alte specii decât cele sensibile nu va intra și nu va părăsi exploatația suspectă, fără autorizare oficială a autorității veterinare competente;

f)

toate mișcările din exploatația suspectă, de carne sau produse de origine animală, carcase provenite de la animale sensibile la febra aftoasă, furaje, ustensile, obiecte sau alte materii precum lâna, deșeurile, rebuturile, ori alte materii și produse prin care se poate transmite boala, se interzic dacă nu sunt autorizate de autoritatea veterinară competentă;

g)

livrarea

laptelui

din

exploatația .

suspectă

se interzice: în eventualitatea existenței unor dificultăți privind stocarea

laptelui

în

această

exploatație,

autoritatea veterinară competentă poate autoriza ca laptele să poată fi livrat din exploatație, sub supraveghere veterinară, către o unitate de prelucrare pentru a fi supus unui tratament termic care să asigure distrugerea virusului febrei aftoase;

h)

mișcarea persoanelor în și din exploatația suspectă de

febră

aftoasă

va

face

subiectul

autorizării

de

către autoritatea veterinară competentă ;

i)

intrarea și ieșirea vehiculelor și a persoanelor în și din exploatația

suspectă

va face subiectul

autorizării

de către

Comandamentul

Antiepizootic

Local

și

autoritatea veterinară competentă care vor stabili condițiile necesare pentru

prevenirea

difuzării

virusului

febrei

aftoase, incluzând aplicarea unor măsuri deosebite de dezinfecție;

j)

mijloace adecvate de dezinfecție vor fi folosite la intrările și ieșirile din adăposturile care găzduiesc animale din

speciile

sensibile

și

în

aceeași

manieră

pentru exploatația suspectă;

k)

efectuarea anchetei epizootologice care va urmări stabilirea ;

-

duratei

de

timp

de

când

febra

aftoasă

este suspicionată că există în exploatația suspectă, înainte de suspectarea ei sau notificarea oficială a acesteia;

-

originii posibile a bolii în unitate și identificarea altor exploatații în care se află animale din speciile sensibile ce ar putea fi contaminate ori infectate din aceeași sursă

-

mișcărilor

de persoane,

vehicule,

sau ale oricărui produs sau materii prin care s-ar fi putut vehicula virusul febrei aftoase sau din exploatațiile menționate anterior"

I)

anunțarea

oficială

a

tuturor

structurilor

locale, județene și centrale ce au competență pentru lupta contra febrei aftoase

m)

prelevarea

de

probe,

prelucrarea

acestora

și trimiterea la Laboratorul Național de Referință pentru Febra Aftoasă, prin grija postului de comandament fix din structura Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase

n)

autoritatea

veterinară

competentă

poate

extinde măsurile

față

de

exploatațiile

vecine

cu

exploatația suspectă, dacă prin localizarea și configurația lor ori prin contactele cu animalele din exploatația unde boala este suspectă, pot fi suspectate de o posibilă contaminare.

o)

măsurile menționate anterior nu vor fi ridicate până ce suspiciunea de febră aftoasă nu este oficial infirmată.

5.

Medicul

veterinar

al

circumscripției

veterinare zonale, imediat după ce a fost anunțat sau după ce a aflat despre

apariția

sau suspiciunea

de febră

aftoasă,

se deplasează la locul menționat și:

a)

controlează

măsurile

luate

de

proprietarii

sau deținătorii de animale și de administrația publică locală- și, după caz, le completează;

b)

examinează

animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea și produsele rezultate de la animalele tăiate de necesitate;

c)

execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe

și

le

trimite

pentru

efectuarea

examenelor

de laborator,

în

vederea

confirmării

sau

infirmării diagnosticuIui.

6.

În situația în care nu se confirmă apariția febrei aftoase,

medicul

veterinar

al

circumscripției

sanitare veterinare zonale dispune ridicarea restricțiilor impuse la anunțarea suspiciunii.

În

situația

în

care,

prin

examenul

de

laborator,

se confirmă

apariția

febrei

aftoase,

autoritatea

veterinară locală:

a)

stabilește măsurile ce se impun pentru combaterea și prev_enirea răspândirii bolii în teritoriu;

b)

efectuează ancheta epizootologică, prin care se stabilește data prezumtivă a apariției bolii, originea, sursele de contaminare și extinderea acesteia;

c)

controlează

starea

de

sănătate

a

animalelor

din speciile receptive din localitatea contaminată.

ETAPA DE ALERTĂ

cuprinde următoarele faze:

I. Declararea oficială a febrei aftoase

li. Notificarea internatională a febrei aftoase

III.

Notificarea febrei a '

ftoase la Comisia Europeană

IV.

Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternational

de

Epizootii

'

V.

Combaterea febrei aftoase

VI.

Stingerea febrei aftoase și ridicarea restricțiilor sanitare veterinare

I.

Declararea oficială a febrei aftoase

1.

Declararea oficială a febrei aftoase se face de către medicul

veterinar

al

circumscripției

locale,

pe

baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigațiilor și confirmat prin examene de laborator.

2.

Declararea

constă

în întocmirea unui act sanitar veterinar la primăria localității pe teritoriul căreia a apărut febra aftoasă ce cuprinde următoarele:

a)

denumirea bolii;

b)

speciile de animale afectate;

c)

data apariției bolii;

d)

localitatea și județul ;

e)

numărul de curți sau de exploatații de animale contaminate și efectivele de animale existente în acestea;

f)

numărul

de

animale

bolnave,

tăiate

de necesitate sau moarte;

g)

originea bolii, sursele și modul de contaminare;

h)

măsurile și restricțiile

sanitare veterinare stabilite în focare și în localitate;

3.

Actul sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase se

înregistrează

în

evidența

primăriei,

sub

semnătura primarului de luare la cunoștință.

4.

În baza

actului

sanitar

veterinar

de declarare

a febrei aftoase, administrația publică locală emite o decizie pentru instituirea restricțiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunțuri și publicații pentru înștiințarea populației.

li. Notificarea internat • ională a febrei aftoase

1.

Notificarea oficială internatională a febrei aftoase se

efectuează

numai de către Age '

nția

Națională

Sanitară Veterinară.

2.

Notificarea

internatională

a

febrei

aftoase

este prevăzută de legislația veteri ' nară națională și este precizată

în convențiile ori în acordurile bilaterale

privind colaborarea în

domeniul

sanitar

veterinar,

semnate

de

Guvernul României și guvernele statelor cu care țara noastră face comerț

cu animale

vii și cu produse

supuse

controlului sanitar veterinar oficial.

3.

Notificarea internatională a febrei aftoase trebuie sa

se efectueze:

'

a)

la

serviciile

sanitare

veterinare

ale

Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale

XXIV

și VI, și la administratiile veterinare centrale ale statelor membre;

b)

la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii ( Paris, Franța);

c)

la Comitetul Veterinar al Organizației Mondiale a Comerțului de la Geneva, Elveția;

d)

la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);

e)

la autoritățile veterinare centrale ale țărilor vecine și după caz, ale țărilor cu care România a efectuat schimburi comerciale cu animale vii și cu produse supuse controlului

sanitar

veterinar

oficial într-o perioadă

ce nu depășește perioada maximă de incubație specifică febrei aftoase.

4.

Notificarea internatională a bolilor transmisibile

se face în termen de 24 de or ' e de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapidă, cu referire la apariția unui focar primar de boală declarat, precum și cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul tării noastre, referitor la

un focar al uneia dintre bolile mention '

ate.

'

III

Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeană

1.

Autoritatea

veterinară

centrală

a

României

va notifica

direct

serviciilor

sanitare

veterinare

ale Comisiei Europene din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI orice focar

primar

de

febră

aftoasă

și,

cel

puțin

în

prima

zi lucrătoare

a

fiecărei

săptămâni,

focarele

secundare

de febră aftoasă confirmate pe teritoriul său.

2.

Notificarea menționată la pct. 1 va acoperi perioada săptămânii care se încheie la ora 24,00 a zilei de duminică, anterioară notificării.

3.

Neprimirea nici unei informații de către serviciile sanitare

veterinare

ale

Comisiei

Europene

din

cadrul direcțiilor

generale

XXIV

și

VI,

este

considerată

ca însemnând că nici un focar secundar nu a apărut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 3

4.

Notificarea

la

serviciile

sanitare

veterinare

ale Comisiei Europene din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI și la autoritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii

Europene

a

febrei

aftoase,

se

face

conform sistemului

codificat

ADNS

(Animal Disease Notification System - Sistemul de notificare a bolilor la animale)

IV

Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternat . ional de Epizootii

1.

În baza prevederilor Statutului Oficiului Internațional de Epizootii, România, ca țară fondatoare, recunoaște dreptul Biroului Central al Oficiului Internațional de Epizootii de a comunica direct cu autoritatea veterinară centrală a unei țări membre a acestui organism.

2.

Toate notificările și informațiile transmise la Oficiul Internațional

de Epizootii

de Agenția

Națională

Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de țara noastră, iar

toate

notificările

și

informațiile

transmise

de

Oficiul Internațional

de -

Epizootii

Agenției

Naționale

Sanitare

Veterinare sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre.

'

3.

România, ca țară membră a Oficiului Internațional

de

Epizootii,

pune

la

dispoziție

altor

țări

membre,

prin intermediul

Oficiului

Internațional

de

Epizootii,

once informație necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii

febrei

aftoase

și

acordă

sprijin

pentru

lupta împotriva acestei boli la nivel mondial.

4.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

trimite Oficiului Internațional de Epizootii:

4.1.

notificare prin telex, telegramă, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricăruia dintre următoarele evenimente:

a)

prima apariție sau reapariție a febrei aftoase deoarece România este considerată liberă de febră aftoasă care nu practică vaccinarea;

b)

apariția un r aspecte importante noi care au semnificație epidemiologică pentru alte țări;

c)

stabilirea

diagnosticului

bolii,

dacă

acesta reprezintă o informație nouă și importantă cu semnificație epidemiologică pentru alte țări;

4.2.

rapoarte săptămânale prin telex, telegrame sau fax

ori

prin

poștă

electronică,

suplimentar

față

de informațiile

menționate

la

pct.

4.1,

pentru

a

preciza informațiile suplimentare asupra unui aspect care justifică o notificare

urgentă.

Aceste

rapoarte

continuă

până

la eradicarea

febrei

aftoase

sau

până

când

situația

este suficient de stabilă, astfel încât raportul lunar să satisfacă obligațiile României către Oficiul Internațional de Epizootii;

C.

Combaterea febrei aftoase

I.

Măsuri aplicate in focarul de boală

-

exploatații de animale

-

la confirmarea febrei aftoase

1.

Autoritatea veterinara centrală a Romaniei trebuie sa ia in considerație,

în vederea aplicării de măsuri specifice și adecvate pentru fiecare situație, faptul că febra aftoasă poate fi suspectată și diagnosticată:

a) în exploatații - colectivități de animale, ferme zootehnice sau anexe;

-

b) în exploatații - gospodării ale populației;

c)

la animale aflate la pășune;

d)

la animale aduse în târguri, baze de achiziții, expoziții sau alte locuri ce constituie aglomerări temporare de animale;

e)

în abatoare;

f)

în

timpul

transportului

animalelor

din

speciile sensibile la febra aftoasă

2.

Din moment ce febra aftoasă a fost confirmată la unul sau mai multe animale din speciile sensibile, animale receptive, animale infectate, suspecte de a fi infectate ori contaminate

prezente

în

exploatația

suspectă. Comandamentul Antiepizootic Central și cel județean și autoritatea

veterinară

competentă vor pune în aplicare următoarele masuri:

2.1

Oaca

în timpul perioadei de suspiciune nu au fost prelevate astfel de probe și examinări, medicul veterinar

oficial sau autoritatea veterinară locală prelevează probe adecvate in vederea examinarii de către laboratorul national

de referintă.

'

'

2.2

Dacă febra aftoasă a fost confirmată, notificată și declarată oficial, comandamentele antiepizootice din zonele indemne stabilesc măsuri de apărare bazate pe acțiuni de depistare, dezinfecție, restricții în circulația animalelor și a produselor

de origine animală de la speciile sensibile. Aceste măsuri vor fi gradate ca aspect restrictiv, în funcție de distanța față de focarul de boală și legăturile ce au existat

sau

există

în

zona

contaminată.

Unitățile, exploatațiile,

localitatea

sau

curtea

infectată

cu

febră aftoasă se supun măsurilor de carantină de gradul I.

2.3

Pentru

combaterea

și lichidarea

febrei

aftoase, comandamente

antiepizootice,

prin autoritatea

veterinară locală vor pune în aplicare fără întârziere planuri complexe de măsuri

stabilite

în corelatie

cu situatia

concreta

din

fiecare focar și instituirea zo ' nelor epizoo '

tice, precum și

instituirea măsurilor de carantină de gradul I, indiferent de forma de proprietate a exploatației (gospodărie a populației, fermă zootehnică sau fermă anexă, etc.);

2.3.1

La propunerea comandamentelor antiepizootice județene

și

a

Comandamentului

Antiepizootic

Central, autoritatea veterinară centrală a României poate dispune ca toate

animalele

din

speciile

sensibile

din

exploatația suspectă să fie tăiate pe loc, sub supraveghere veterinară oficială, în așa fel încât să se evite orice risc de difuzare a virusului febrei aftoase din focar;

2.3.2

În

cazul

unor

colectivități

mari

de

porcine, autoritatea veterinară centrală a României poate lua decizii de

derogare

de

la

prevederile

paragrafului

anterior, solicitând

urgent

sprijinul

Comisiei

Europene

de

Lupta contra Febrei Aftoase, Oficiului Internațional de Epizootii și Comisiei

Europene pentru

adoptarea

celei mai adecvate strategii în aceste condiții speciale, incluzând practicarea vaccinării de necesitate

2.3.3

După tăierea animalelor sensibile din exploatație, aceste animale precuni și cele moarte vor fi distruse sub supraveghere

veterinară

oficială,

în

asemenea

manieră încât să nu existe nici un risc de difuzare a virusului febrei aftoase din exploatația contaminata. Procedurile pot consta în îngropare adâncă cu substanțe dezinfectante în incinta exploatației

vizate,

sau

acolo

unde

există

instalațiile necesare, animalele ucise și moarte se ard în crematorii; .

2.3.4

Carnea animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă ce provin din exploatația contaminată și tăiate

într­ o perioadă cuprinsă între introducerea probabilă a bolii în exploatație și implementarea măsurilor oficiale va fi, dacă este

posibil,

supusă

procesului

de

trasabilitate.

pentru stabilirea originii ei și distrusă, sub supraveghere veterinară oficială, de așa manieră încât să se prevină orice risc al diseminării

virusului

febrei aftoase.

Carcasele

animalelor

din speciile sensibile care au murit în exploatație, unitate sau

gospodărie

a

populației

vor

fi

distruse

sub supraveghere sanitară veterinară oficială, în așa fel încât să se prevină orice risc de răspândire virusului aftos.

2.3.5

Carnea

și organele de la alte specii decât speciile de animale sensibile la febra aftoasă ori carnea provenită de la alte specii dar tăiate înainte de perioada menționată la paragraful anterior va putea, prin decizia autorității

veterinare

competente,

sa

fie

dirijată

pentru prelucrare

în

exploatația

contaminată

sub

formă

de preparate

fierte

sau

conserve

ori

gătită

prin

fierbere, prelucrare

în cuptoare ori uscare după sărare conform instrucțiunilor speciale, după confiscarea și distrugerea prin procedeele menționate a capului, limbii, ugerului, masei intestinale, coarnelor și extremităților picioarelor, în condiții care să evite difuzarea virusului aftos și sub supravegherea veterinară oficială;

2.3.6

Oasele provenite de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor steriliza prin fierbere timp de 2 - 3 ore;

2.3.7

Produsele de origine animală destinate uzului industrial ce provin de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor prelucra conform prevederilor specifice;

2.3.8

Orice produs, materie sau substanță, va fi distrus sau tratat astfel încât să se asigure distrugerea oricărei particule de virus aftos; toate tratamentele trebuie puse în practică

în

conformitate

cu

instrucțiunile

autorității veterinare locale;

2.3.9

Laptele și produsele din lapte vor fi distruse în așa fel încât să se prevină orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase;

2.3.10

Este

interzisă

scoaterea

din

exploatația contaminată a animalelor din orice specie, a produselor provenite de la acestea, a furajelor, dejecțiilor ori a oricăror produse sau materiale prin care se poate disemina virusul febrei

aftoase,

fără

autorizarea

autorității

veterinare competente;

2.3.11

Este interzisă ieșirea din exploatație, până la eliminarea oricărui risc de diseminare a virusului aftos, a personalului implicat în activitățile de combatere a bolii în focar;

2.3.12

Nici un animal din speciile sensibile la febra aftoasă nu va fi introdus în exploatația contaminată decât după cel puțin 21 de zile după terminarea operațiunilor de curățenie

și

dezinfecție

care

trebuie

să

respecte

următoarele conditii:

substan '

țele

dezinfectante

folosite

șt

concentrațiile lor să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară competentă

operațiunile

de

curățenie

și dezinfecție

sunt

efectuate sub supraveghere veterinară oficială, în concordantă cu instructiunile date de medicul

veterinar ofici ' al

'

2.3.13

Se continuă ancheta epizootologică.

_

2.3.14

Aprovizionarea cu toate cele necesare din afară se va face prin transbordare, sub supraveghere veterinară oficială, prin grija conducerii exploatației contaminate.

2.3.15

Animalele neproductive (câini, pisici, porumbei) vor fi sechestrate la locurile lor de cazare, luându-se

in același

timp

măsuri

de

distrugere

a

păsărilor

sălbatice (vrăbii,

ciori

etc.)

și

rozătoarelor,

iar

cele

din

speciile productive vor fi supuse masurilor prevăzute la paragraful

2.1 al părții a li-a.

2.3.16

După

eliminarea

animalelor

din

speciile receptive față de virusul febrei aftoase și a substanțelor, produselor

și

materiilor

cum

ar

fi

furajele,

ustensilele, obiectele,

lîna,

deșeurile,

rebuturile

ori

alte

materii

și produse

prin

care

se

poate

transmite

boala,

toate adăposturile

din exploatația

contaminată

în care au fast cazate aceste animale, curtea, împrejurimile și vehiculele utilizate pentru transportul lor și tot echipamentul, obiectele. ustensilele,

padocurile,

instalațiile,

etc.,

considerate

a

fi contaminate vor fi curățate și dezinfectate în concordanță cu

prevederile

paragrafului

2.3.12,

de

către

personal îngrijitor instruit special în acest scop:

2.3.17

Se interzice efectuarea oricăror act • iuni sanitare veterinare ce ar putea facilita diseminarea virusului aftos

(tratamente,

vaccman,

serum,zan,

etc),

cu

excepția intervențiilor ce privesc febra aftoasă. Tratamentele cu antiseptice și dezinfecțiile în adăposturile contaminate se vor efectua numai de către personalul îngrijitor blocat in aceste adăposturi, instruit special in acest scop.

2.3.18

Activitatea de reproducție se suspendă pe toată perioada de suspiciune și până la eliminarea animalelor din exploatația contaminată.

2.3.19

.Se interzice scoaterea din exploatația sau curtea contaminată a produselor agricole cultivate în incinta acesteia; acestea pot fi consumate numai în exploatație;

2.3.20

Pentru prevenirea difuzării virusului aftos de la adăposturile

contaminate

la

celelalte

adăposturi necontaminate și incinta exploatației contaminate, acestea vor fi:

-

izolate de restul exploatației

-

acțiunile ce se efectuează în aceste adăposturi vor fi efectuate de personal propriu ce va fi blocat în aceste adăposturi și va fi dotat cu două rânduri de echipament de protecție, dezinfectat zilnic alternativ și care va evita contactul cu restul personalului din exploatație

-

animalele bolnave dintr-un adăpost sau curte vor fi grupate separat

-

amenajarea la fiecare adăpost a dezinfectoarelor pentru picioare și mâini

-

dezinfectația

zilnică a grajdurilor, ustensilelor și a incintei

exploatației,

unității

sau

gospodăriei populației contaminate

-

amenajarea

de

dezinfectoare

pentru

dezinfecția autovehiculelor

și

încălțămintei

personalului administrativ sau a oricărei persoane

2.3.21

în cazul în care autoritatea veterinară centrală a României și Comandamentul Antiepizootic Central decid ca unele animale sa nu fie ucise (animale de rasă de mare valoare zootehnică ori alte cazuri speciale) aceste animale vor fi cazate separat și după ce au trecut prin boală vor fi marcate în așa fel încât să poată fi ușor identificate după ridicarea măsurilor de carantină.

2.3.22

În

cazul

exploatațiilor

sau

unităților

care constau în 2 sau mai multe unități de producție separate, autoritatea

competentă

poate

acorda

derogări

de

la prevederilor punctelor 2.3.1 și 2.3.3, cu referire la unitățile de producție cu animale sănătoase ale unei exploatații infectate, prevăzându-se ca un medic veterinar oficial să confirme că structura și mărimea acestor unități, precum și operațiile care au loc sunt astfel organizate astfel încât

sunt complet separate de unitatea .contaminată, cu referire la cazare, adăpostire, furajare și adăpare și că virusul nu se poate

răspândi

de

la

una

la

alta.

Aceleași

măsuri

și posibilitatea de derogare de la cerințele punctului 2.3.9 se pot extinde la exploatațiile ce produc lapte, prevăzându-se ca, în plus, laptele din fiecare unitate de producție să fie colectat separat.

2.3.23

Prevederile de la punctul 2.1 nu se vor aplica în cazul apariției unei surse secundare de virus care este legată epidemiologic cu o sursă primară, pentru care deja au fost prelevate probe.

2.3.24

Autoritatea competentă poate extinde măsurile prevăzute

la punctul 2.1 la exploatațiile

învecinate

dacă localizarea

lor,

configurația

acestora

sau

contactele

cu animalele din exploatația unde s-a înregistrat oficial febra aftoasă oferă motive de a suspecta posibila contaminare -

2.3.25

Autoritatea

veterinară

centrală

a

României poate amenda

prevederile

prezentului program pentru

o mai bună coordonare a acțiunilor în scopul eliminării în cel mai scurt timp posibil a febrei aftoase.

Măsuri aplicate la confirmarea febrei aftoase În alte locuri decât exploatațiile de animale

1.

În cazul apariției febrei aftoase la animale aflate pe pășune, acestea vor fi supuse măsurilor de carantină pe pășunea

respectivă

sau în situații

speciale,

cu avizul Comandamentului

Antiepizootic

Județean

și

sub supraveghere

veterinară oficială, animalele vor putea fi evac;uate de pe pășune și aduse în adăposturi, în condiții de transport care să evite diseminarea virusului.

2.

în cazul apariției febrei aftoase la animale aduse în târguri,

baze

de

achiziții,

expoziții

sau

alte

locuri

de aglomerare

temporară

de

animale,

se

aplică

măsurile prevăzute la partea I, adaptate la condițiile existente.

2.1

Animalele bolnave sau suspecte de îmbolnăvire se scot imediat în vecinătatea imediată a târgului, se ucid și se îngroapă sub supraveghere sanitară veterinară, zona unde au loc aceste acțiuni fiind protejată de târg și de împrejurimi și riguros dezinfectată.

Restul animalelor din speciile receptive existente în

târgul contaminat se consideră suspecte de contaminare; conduita

fată

de aceste

animale

se va

stabili

de către Comandame '

ntul

Antiepizootic

Județean,

în

funcție

de numărul și specia animalelor și alte criterii.

2.2

Animalele

din speciile

nereceptive,

existente

în locul de aglomerare temporară de animale, vor fi ținute în acest foc până fa eliminarea celor din speciile sensibile și efectuarea acțiunilor de curățenie și dezinfecție menționate la pct. 2.3.12. după care se va efectua dezinfecția corporala și generală a acestora și vor putea fi scoase din târg după o perioadă de 21 zile, în localitatea contaminată, în exploatații în care nu există specii sensibile la febra aftoasă.

2.3

Aglomerarea temporară de animale contaminate se

închide,

iar

după

evacuare

se

supune

curățeniei mecanice, se distruge gunoiul și oricare deșeu, prin ardere și

se

efectuează

dezinfecția

riguroasa

și

repetată

a întregului teritoriu.

2.4

Prin

grija

Comandamentului

Antiepizootic Județean se vor anunța comandamentele antiepizootice ale

localităților de pe raza cărora au fost aduse în aglomerarea temporară animale suspecte de boală sau bolnave ori suspecte de contaminare, pentru organizarea de depistări și instituirea preventivă a măsurilor de carantină.

3.

în cazul suspectării sau apariției febrei aftoase în abator,

se

vor

aplica

măsurile

prevăzute

la partea

I adaptate

specific,

iar

comandamentele

antiepizootice județene vor elabora și pune în aplicare măsuri specifice privind tăierea animalelor, dirijarea cărnii, produselor și subproduselor rezultate din aceste tăieri, a celor rezultate din tăierile de animale efectuate anterior suspicionării bolii precum și a celor provenite de la speciile nereceptive la febra aftoasă, tăiate în același abator, înainte și după instituirea suspiciunii de boală până la asanarea abatorului contaminat se interzice orice transport de animale către acest abator.

4.

În cazul apariției suspiciunii de febră aftoasă sau a bolii în timpul transportului, Comandamentul Antiepizootic Județean

poate hotărî,

în raport

cu situația

concretă, dirijarea animalelor la un abator și aplicarea prevederilor de la pct. 3, returnarea lor la locul de origine sau dirijarea lor dintr-un

loc

din

localitatea

pe

raza

căreia

a

apărut suspIcIunea sau boala, cu aplicarea măsurilor stipulate la partea I.

Măsuri de trasabilitate

1.

Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din alte exploatații în exploatația suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploatații, ca rezultat al mișcării- de persoane,

animale

sau

vehicule

pe orice

altă

cale

sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială și acțiunile de supraveghere nu vor

fi

ridicate

până

când

suspiciunea

prezenței

febrei aftoase

în exploatația

suspectă

de contaminare

nu este oficial eliminată.

2.

Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă

în exploatația contaminata din alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.

3.

Daca

medicul

veterinar

oficial

găsește

sau consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din exploatația contaminata în alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule

ori pe orice

altă cale

sau mijloc,

acele

alte expioatații

vor

fi

plasate

sub

supraveghere

veterinară oficială.

4.

Când o exploatație a fost supusă prevederilor pct. 1,

2 și 3,

autoritatea

veterinară

competentă

va

interzice mișcarea

animalelor

din

această

exploatație

cu

altă destinație decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere

veterinară

oficială,

cu

scopul

tăierii

de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploatația respectivă și să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.

5.

Dacă se consideră că, condițiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita masurile prevăzute la pct. 1 și 2 pentru o parte a exploatației incriminate și a animalelor

existente

acolo,

cu

condiția

ca

animalele existente să fi fost cazate, ținute și furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 și 2.

6.

Când animalele

din speciile

sensibile

la

febra aftoasă sunt livrate sau scoase din exploatația în care sunt ținute, ele trebuie sa fie identificate în așa fel incat, pentru a fi posibilă '

stabilirea exploatațiilor de origine sau exploatația de unde provin și toate mișcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).

7.

Totuși,

pentru

unele

categorii

de

animale, autoritatea

veterinară

competentă

poate,

în

unele circumstanțe

și având în vedere starea de sănătate a animalelor,

să autorizeze alte proceduri de trasabilitate rapidă a exploatațiilor de origine sau exploatația de unde provin acestea și toate mișcările lor.

8.

Aranjamentele

pentru identificarea animalelor sau pentru identificarea exploatației de origine vor fi determinate de către autoritatea veterinară competentă.

Măsuri aplicate în zona de protecție

1.

Se efectuează o evaluare a tuturor exploatațiilor din zonă cu animale din speciile sensibile.

2.

Exploatațiile care sunt suprinse în această evaluare trebuie să fie supuse periodic unor inspecții veterinare.

3.

Animalele din speciile sensibile la febra aftoasă nu pot fi scoase din exploatațiile sau locurile (pășuni, etc.) în care sunt ținute, situate în zona de protecție în primele 15 zile de la confirmarea bolii în exploatația infectată, cu excepția dacă sunt transportate direct la un abator localizat în

această

zonă,

pentru

tăiere

de necesitate

și

sub supravegehre veterinară oficială.

4.

Dacă această zonă nu are nici un abator aflat sub supraveghere veterinară oficială, animalele la care se face referire la pct. 3 vor fi transportate la un abator stabilit de către autoritatea veterinară competentă.

5.

Asemenea mișcări de animale stipulate la pct. 3 și 4 pot fi autorizate

de autoritatea

veterinară

competentă, numai după ce examinarea de către un medic veterinar oficial

a

tuturor

animalelor

din

speciile

sensibile

din exploatație elimină prezența de animale suspecte de boală.

6.

Se

interzice

activitatea

de

reproducție

pentru animalele

din

speciile

sensibile

la

febra

aftoasă

iar însămânțările artificiale se interzic în primele 15 zile, cu excepția

dacă

ele

sunt

efectuate

de

către

fermier

cu material seminal ce provine din aceeași

exploatație

s·au care provine direct de la un centru de însămânțare agreat oficial.

7.

Se interzic toate aglomerările temporare de animale din speciile sensibile (târguri, bâlciuri, expoziții, mori, baze de

colectare

și

recepție,

etc),

incluzând

colectarea

și distribuirea lor, precum și locurile comune de adăpare.

8.

Animalele din speciile receptive la virusul febrej aftoase vor fi sechestrate la grajd sau pe pășune și vor fi

inspectate

zilnic.

Exploatațiile

și unitățile

constituite

în colectivități de animale din specii receptive la virusul aftos, din localitățile afalate în zone de protecție, se supun unor măsuri

de

carantină

preventivă,

implicând

înăsprirea regimului de filtru sanitar veterinar, respectare măsurilor stabilite de Comandamentul Antiepizootic Județean privind livrările de produse și aprovizionarea cu furaje, produse și materiale prin transbordare.

9.

Se interzice preluarea animalelor contractate, până la ridicarea măsurilor de carantină precum și introducerea în zona de protecție de animale din speciile receptive, provenind din alte localități

1O.

Se

interzice

colectarea

laptelui,

acesta

va

fi prelucrat în exploatațiile în care a fost produs.

11.

Carnea rezultată din tăieri de animale, din speciile receptive în exploatații situate în zona de protecție, poate fi consumată în aceste exploatații ori în consum colectiv din această zonă, sau transformată în preparate din carne supuse

procesului

termic,

comercializate

în

zona menționată, sub supraveghere sanitară veterinară.

12.

Cadavrele animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă se distrug prin ardere și îngropare adâncă cu var cloros, iar cele de alte specii pot fi ecarisate și prin puț sec sau prelucrare în întreprinderi specializate situate în zone de

protecție

și utilizarea

produselor

obținute

în

această zonă.

13.

Circulația în zona de protecție este permisă numai autovehiculelor și utilajelor hipo, acestea trebuie să fie parcate și respectiv adăpostite în locuri fără animale din speciile sensibile la febra aftoasă; este obligatorie, de asemenea,

legarea

câinilor,

închiderea

păsărilor

și

a pisicilor.

14.

Ieșirea persoanelor din zona de protecție se admite numai cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Local și cu respectarea unor măsuri de dezinfecție, sub supraveghere veterinară oficială.

15.

Se interzice practicarea navetei, persoanele în cauză vor rămâne în localităt , ile de domiciliu, eliberându-li- se dovezi oficiale justificative.

16.

Se interzic orice actiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita răspândirea viru '

sului aftos, cu excepția celor

corelate cu combaterea bolii (deratizări, dezinfecții, etc).

17.

Cerealele,

furajele

fibroase

și

suculente înmagazinate în zona de protecție, dar în afara focarului de boală (exploatația infectată, etc) vor putea fi transportate la bazele

de

colectare

după

21

de

zile

de

la

terminarea măsurilor

de curățenie

și dezinfecție

în focarul de febră aftoasă. Cele în curs de recoltare vor fi depozitate astfel încât să se evite contaminarea lor sau vor fi dirijate direct de la

locul

de recoltare

la bazele

de colectare,

fara

a traversa focarul de boală.

18.

Până la stabilizarea focarului de boală, hotărâtă de către Comandamentul Antiepizootic Județean, se interzice în

zona

de

protecție

orice

aglomerare

temporară

de animale, activitate obștească și care ar putea contribui la diseminarea virusului, precum și expedierea de colete din această zonă. Efectuarea muncilor agricole în zone de protecție se face cu persoane, atelaje hipo sau autovehicule din această zonă, din curți și exploatații indemne.

19.

În situații deosebite, Comandamentul Antiepizootic Județean

poate

suspenda

temporar

oprirea

trenurilor

în stațiile

localităților

din zona

de protecție

și poate

devia traseul curselor auto.

20.

Fabricile

de

nutreturi

combinate

din

zona

de protecție

vor putea livra pro '

dusele

lor la unitățile

și în

condițiile

stabilite

de

Comandamentul

Antiepizootic Județean iar abatoarele și întreprinderile de producere a făinurilor proteice din această zonă vor putea funcționa sub supraveghere veterinară specială, în condițiile stabilite de același comandament.

21.

La intrarea și ieșirea din zona de protecție se vor organiza

puncte

permanente

de

control

pentru supravegherea

respectării

restricțiilor

de

circulație

între această zonă și zona de supraveghere. În acest sens, în

baza conventiei bilaterale, autoritatea veterinară centrală a

României poa '

te face apel la ajutorul Ministerului Apărării

Naționale și Ministerului de Interne.

22.

Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 3 al părții a V-a, transportul animalelor din speciile sensibile prin zona de protecție este interzis, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau principalele rute de cale ferată.

23.

Măsurile

aplicate

în zona de protecție

vor

fi menținute

cel

puțin

15

zile

după

eliminarea

tuturor animalelor din exploatația sau locurile în care s-a declarat oficial

boala

și

efectuarea

operațiunilor

de

curățire

și dezinfecție cu respectarea prevederilor paragrafului 2.3.12 al părții I (C).

24.

Totuși,

măsurile

descrise

pentru

zona

de supraveghere va rămâne în aplicare în zona de protecție pentru o perioadă de 15 zile.

Măsuri aplicate

in

zona de supraveghere

1.

Înregistrarea oficială a evaluării tuturor exploatațiilor care au cazate animale din speciile sensibile la febra aftoasă.

2.

Mișcarea de animale din speciile sensibile, pe drumurile publice, va fi interzisă, cu excepția celor care sunt duse la pășunat. Aceste animale se sechestrează la grajd. Cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Județean, animalele din speciile receptive aflate la pășune vor putea fi carantinate pe pășunile respective.

3.

Transportul animalelor din speciile sensibile în zona de supraveghere va fi supus autorizării autorității veterinare competente.

4.

Animalele

nu

pot

fi

mișcate

din

zona

de supraveghere în primele 15 zile. Între a 15-a și a 30-a zi animalele

nu

pot

fi mișcate

din

zona

menționată,

cu excepția

transportului

lor,

sub

supraveghere

veterinară directă, la un abator cu scopul de a fi tăiate de necesitate.

5.

Astfel de activități de transport pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat o examinare a tuturor animalelor la care se face referire la pct. 4 și a confirmat că nici un animal nu este suspectat a fi infectat.

6.

în zona de supraveghere se interzice activitatea de reproducție pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă.

7.

Se interzice ținerea târgurilor, expozițiilor, activității

bazelor

de achiziții sau a altor locuri de aglomerare temporară de animale din speciile sensibile la febră aftoasă.

8.

Se execută controlul zilnic al stării de sănătate al animalelor sensibile din exploatațiile - ferme -

sub raportul febrei aftoase și la interval de două zile în gospodăriile populației.

9.

Se interzice introducerea de animale din speciile receptive din afara zonei de supraveghere în această zonă.

1O. Se interzic achizițiile de animale și a produselor de origine animală precum și scoaterea din zonă de către producători a produselor de origine animală, pentru a fi comercializate sau expediate.

11.

Turmele

de

ovine

aflate

în

transhumantă

în

momentul instituirii zonelor epizootice (de protecție

' și de

supraveghere) vor fi sechestrate pe loc. După identificarea lor exactă, individuală se va stabili trasabilitatea mișcării acestora.

12.

Aceste turme de ovine vor fi supuse examinării zilnice, efectuată de către autoritatea veterinară locală și în funcție de rezultatul acestor examene(animale bolnave, animale suspecte, animale fără manifestări clinice de boală) se

vor

institui

măsurile

stabilite

de

Comandamentul Antiepizootic Județean.

13.

Se sechestrează și se țin sub măsuri de carantină profilactică

timp

de

14

zile,

turmele

de

ovine

în transhumanță,

clinic

sănătoase

dar

care

au

trecut

prin

localităt • i contaminate.

14.

Tăierea de necesitate a animalelor și valorificarea

cărnii rezultate se vor efectua în aceleași condiții ca și în cazul zonei de protecție.

15.

În raport cu răspândirea focarelor de febră aftoasă

și

pericolul

de

difuzare

a

bolii,

Comandamentul Antiepizootic

Județean

va

stabili

modalitatea

preluării laptelui

din

zona

de

supraveghere

și

destinația

lui,.

întreprinderile de industrializare a laptelui adaptându-și activitatea de preluare în acest sens.

16.

Când boala este confirmată într-o exploatație din care s-a preluat lapte într-o perioadă anterioară de zile egală cu perioada de incubație a bolii, întreprinderea de prelucrare a laptelui se consideră contaminată și se aplică măsurile pentru un focar de boală.

17.

Întreprinderile

de

producere

a

nutrețurilor combinate și abatoarele din zonele epizootice vor funcționa cu · aprobarea

și

în

condițiile

stabilite

de

către Comandamentul

Antiepizootic

Județean

respectiv

al Municipiului București.

18.

Întreprinderile

de

producere

a

făinii

proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deșeuri animaliere numai din localități libere de boală, în condițiile

stabilite

de

Comandamentul

Antiepizootic Județean, cu excepția celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte în zone de protecție.

19.

Personalul silvic și de vânătoare are obligația să anunțe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează animale sălbatice din specii receptive la febră aftoasă bolnave sau suspecte de boală. Dacă este posibil, acestea. vor fi capturate și examinate de autoritatea veterinară locală.

20.

În zonele epizootice se interzice vânătoarea.

21.

Măsurile în zona de supraveghere vor fi menținute în aplicare cel puțin 30 de zile după eliminarea tuturor animalelor la care se face referire la paragraful 2 al părții I lit.c) din exploatațiile sau locul contaminat și efectuarea în această exploatație a curățirii preliminare și operațiunile de dezinfecție,

în concordanță

cu prevederile

paragrafului

2.3.12 al părții I (C).

Dispoziții privind vaccinarea antiaftoasă

1.

Utilizarea vaccinurilor contra febrei aftoase este interzisă pe teritoriul României, cu excepția unor strategii extreme

de combatere

a bolii

dispuse

de autoritatea

veterinară centrală, după consultarea Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase și a Comisiei Europene.

2.

Se interzice producerea, stocarea, comercializarea și distribuția pe teritoriul României de vaccinuri antiaftoase, ce trebuie să fie sub control oficial.

3.

Se interzice importul pe teritoriul României de animale vaccinate antiaftos, din țări, zone sau exploatații în care se practică vaccinarea antiaftoasă.

4.

Manipularea

virusului

aftos

pentru

probleme

de cercetare,

diagnostic

ori producerea

de vaccinuri

pentru cazuri

de

criză

extremă,

când

se

dispune

aplicarea strategiei de vaccinare, se efectuează în clădiri speciale și laboratoare

oficial

aprobate

de

autoritatea

veterinară centrală

a

României,

oficial

recunoscute

de

Oficiul lnternational

de

Epizootii

,

Laboratorul

comunitar

de referință

pentru

febra

aftoasă

și Comisia

Europeană

de Luptă contra Febrei Aftoase.

5.

Clădirile și laboratoarele la care se referă pct. 4 vor fi aprobate numai dacă ele îndeplinesc standardele minime recomandate

de

Organizatia

Natiunilor

Unite

pentru Agricultura si Alimentatie pentru laboratoarele care lucrează cu virusul febrei aftoase in vitro și in vivo.

6.

Experții

veterinari

de

la

Comisia

Europeană

în colaborare cu autoritatea veterinară

centrală a României pot

efectua

controale

ad-hoc

pentru

a

evalua

dacă sistemele

de

securitate

aplicate

în

aceste

clădiri

și laboratoare

corespund

cu

standardele

minime

ale Organizatia

Natiunilor

Unite

pentru

Agricultura

s1 Alimentatie.

7.

Comisia Europeană va efectua aceste controale cel puțin o dată pe an și va trimite un raport în acest sens· la Comitetul Veterinar Permanent.

8.

Lista clădirilor și laboratoarelor autorizate oficial poate

fi

modificată

ținând

cont

de

rezultatul

acestor controale iar lista lor actualizată de fiecare dată.

9.

În concordanță cu aceeași procedură, trebuie luată o

decizie

pentru

adoptarea

unui

cod

de

bună

practică pentru

sistemele

de

securitate

aplicate

în

clădirile

și laboratoarele oficial agreate pentru a manipula virusul aftos.

1O. Fără a aduce atingere prevederile paragrafelor 1 - 5 referitoare la utilizarea vaccinurilor antiaftoase, se poate decide, când febra aftoasă a fost confirmată

și tinde să devină

extensivă,

să

poată

fi

introdusă

vaccinarea antiaftoasă de necesitate, utilizând procedurile tehnice care să garanteze imunitatea totală la animalele vaccinate.

11.

În cazul precizat la pct. 1O măsurile care se vor lua

vor tine cont de:

'

- mărimea

zonei geografice

în care vaccinarea

de

necesitate trebuie efectuată;

-

speciile și vârsta animalelor de vaccinat;

-

durata campaniei de vaccinare;

interdicțiile

specifice

animalelor

vaccinate

șI produselor acestora;

-

identificarea

specială

și

înregistrarea

specială

a animalelor vaccinate;

-

alte activități necesare pentru situația de necesitate;

12.

Decizia de introducere a vaccinării de necesitate va fi luată de autoritatea veterinară centrală a României cu acordul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, după expunerea tuturor consecințelor imediate și de durată de natură sanitară și economică și consultarea forurilor menționate la pct. 4.

13.

Decizia de vaccinare va ține, în particular, seama de concentrația de animale din speciile sensibile din unele regiuni și necesitatea de a proteja loturile de animale speciale.

14.

Totuși, prin derogare de la prevederile pct. 1O decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în jurul focarelor poate fi luată de autoritatea veterinară centrală după notificarea oficială la Comisia Europeana, ca prin aceasta, interesele de bază ale Comunității Europene și României să nu fie periclitate, decizie care va fi imediat revăzută de Comitetul Veterinar Permanent.

15.

Pendinte instituirea rezervelor comunitare de

vaccinuri

antiaftoase,

autoritatea

veterinară

centrală

a României solicită oficial anual la Oficiul lnternational de Epizootii,

Comisia

de

Luptă

contra

Febrei

Aftoase

și Comisia Europeană constituirea la Laboratorul Național de

referință a unei rezerve de material brut vaccinal, produs din

subtipurile

care au

evoluat

în România

și

în

zona balcanică.

16.

În

scopul

precizat

la

pct.

15

se

vor

încheia contracte între aceste organizații și instituții și autoritatea veterinară

centrală

a

României,

contracte

care

vor specifica,

în particular,

cantitatea

necesară

de doze

de vaccin, ținând cont de cerințele estimate prin programele de vaccinare, pentru un maxim de 1 O

serotipuri.

17.

După această perioadă tranzițională, autoritatea veterinară

centrală

a

României

va

fi

autorizată,

sub supravegherea Comunității Europene, a Oficiul lnternational de Epizootii și a Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase

să

stabilească

clădirile

pentru

prelucrarea

și stocarea vaccinurilor gata de a fi utilizate pentru vaccinarea de necesitate.

18.

Decizii

asupra

solicitărilor

autorității

veterinare centrale

a

Romaniei

privind

utilizarea

în

cazuri

de necesitate a vaccinării antiaftoase și a instituirii rezervelor

nat ' ionale de material vaccinal brut se solut . ionează în cadrul sistemului decizional comunitar.

Laboratoare de referință pentru febra aftoasă

1.

Autoritatea veterinară centrală a României se va asigura că:

a)

examenele de laborator pentru depistarea prezenței febrei aftoase sunt efectuate de un laborator național ;

b)

aceste examene de laborator trebuie să precizeze dacă este necesar și în special după prima apariție a bolii, tipul, subtipul și eventual varianta de virus în cauză; dacă este necesar, acestea pot fi confirmate de un laborator de referință desemnat de Comunitatea Europeana .

c)

unul din laboratoarele

naționale este responsabil pentru coordonarea metodelor de diagnostic și aplicarea

standardelor în românia. Laboratoarele nat ' ionale vor

. tine

legătura

cu

laboratorul

de

referință

desemnat

de Comunitatea Europeana .

2.

Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referintă vor fi următoarele:

a)

a '

sigurarea

legăturii

cu

laboratoarele

statelor membre,

cu

referire

la

standardele

și

metodele

de diagnostic pentru febra aftoasă și diagnosticul diferențial, dacă este necesar, în special prin:

-

recepția

probelor

din

teren

în

vederea

stabilirii identității lor ;

-

tipizarea și caracterizarea tulpinilor de virus aftos din

probele

primite

și

comunicarea

rezultatelor acestor investigații autorității veterinare centrale a României;

-

constituirea și ținerea la zi a unei colecții de tulpini ale virusului aftos ;

-

constituirea și ținerea la zi a unei colecții de seruri contra tulpinilor virusului aftos ;

b)

sprijinirea activității laboratoarelor naționale, în special prin:

-

stocarea

și

furnizarea

către

celelalte

laboratoare naționale

a

liniilor

celulare

folosite

în

diagnostic împreună

cu

virusul

și/sau

serurile

antigenice inactivate

standardizate

și

a

celorlalți

agenți

de referintă

-

organiz '

area

și

executarea

testelor

comparative periodice

de

diagnostic

al

febrei

aftoase

și transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României .

c)

furnizarea

informațiilor

și

efectuarea

de

instruiri ulterioare, în special prin:

-

colectarea datelor și a informațiilor despre metodele de diagnostic și de diagnostic diferențial utilizate și

transmiterea

acestor

informatii

la

autoritatea

veterinară centrală a României ;

'

-

elaborarea

și

implementarea

planurilor

necesare pentru instruirea ulterioară a experților în diagnostic de

laborator

în

vederea

armonizării

tehnicilor

de diagnostic;

-

organizarea unei întâlniri anuale unde reprezentanții laboratoarelor

naționale

pot

analiza

tehnicile

de diagnostic și progresele făcute ;

3.

Laboratorul national de referintă va functiona

în conformitate cu conditiil ' e recunoscute d ' e strictă se '

curitate așa

cum

sunt

indica '

te

în

Standardele

minime

pentru

laboratoarele care lucrează cu virusul aftos, elaborate de

Comisia Europeană de Luptă contra Febrei aftoase, la a 26- a sa sesiune de la Roma, din aprilie 1985.

4.

Laboratorul de referință va formula și va recomanda măsurile

de securitate ce trebuie

luate de laboratoarele naționale

cu

privire

la

diagnosticul

febrei

aftoase,

în conformitate cu standardele minime la care se face referire în pct. 3.

5.

Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor implicate

de activitățile la care se face referire la pct. 2-4 vor fi incluse în bugetul general al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

Stingerea unui focar de febră aftoasă și ridicarea restrict • iilor sanitare veterinare

1.

Stingerea unui focar de febră aftoasă reprezintă

momentul ridicării tuturor măsurilor și restricțiilor, când se constată că:

1.1

pe

teritoriul

localității

nu

mai

există

animale bolnave sau ținute sub observație pentru febră aftoasă ;

1.2

de la ultima vindecare, tăiere de necesitate sau moarte a animalelor au trecut 21 de zile;

1.3

rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele

recoltate

din

focar,

zona

de

protecție

ori

de supraveghere sunt negative ;

1.4

s-au

realizat

integral

măsurile

de profilaxie

și combatere stabilite ;

2.

În acest sens medicul veterinar al circumscripției sanitare

veterinare

zonale

întocmește

un

act

sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidența primăriei localității

pe teritoriul

căreia

a evoluat

epizootia,

sub semnătura primarului de luare la cunoștință.

SECT . IUNEA VIII

-

PROGRAME DE INSTRUIRE

Instruirea privind diferite aspecte corelate cu febra aftoasă se adresează:

1.

CENTRULUI

NATIONAL

DE LUPTĂ CONTRA

FEBREI

AFTOASE

'

2.

GRUPELOR DE EXPERT! LA NIVEL NATIONAL

3.

ECHIPELOR DE EXPERT '

I NATIONALI

'

4.

LABORATORULUI NATIONAL ,DE REFERINTĂ

5.

CENTRELOR

LOCALE

DE

LUPTĂ

CONTRA FEBREI AFTOASE

I

6.

GRUPELOR DE EXPERT! LOCALI

7.

ECHIPELOR DE EXPERT! LOCALI

'

Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte

vizând

responsabilitățile

specifice

în

controlul febrei aftoase.

Structurile centrale se vor instrui lunar.

Structurile teritoriale mentionate sunt instruite de către

structurile centrale trimestrial.

'

La nivelul CNLCFA se ține un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanții, lectorii, evaluarea.

Semestrial, șeful CNLCFA trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referință al Uniunii Europene.

ANEXA

la Programul National de Alerta contra Febrei Aftoase

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE NECESAR INTERVENTIEI

IN TERITORIU A ECHIPELOR DE EXPERTI

•

Salopete sau combinezoane (cover-all);

•

Halate;

•

Bonete;

•

Manusi

lungime

½

de

examinare

(cauciuc rezistent);

•

Manusi pentru prelevare probe (latex);

•

Galosi sau cizme de cauciuc;

•

Complet masca -ochelari.

Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de interventie operatiuni de decontaminare, in plus:

•

Combinezon sau sort cauciucat;

•

Ochelari de protectie;

•

Masca de protectie

•

Manusi de dezinfectie (lungime ½,

rezistente la substantele decontaminate uzual folosite).

Dimensiunile echipamentului destinat acestor actiuni vor fi potrivite fiecarui membru al echipelor de experti locali sau nationali si se vor pastra sub forma de set individual, in saci de

plastic

etichetati

cu

numele

utilizatorilor,

alaturi

de trusele

destinate

recoltarii

de

probe,

in

locuri

special destinate

si

închise,

la

care

vor

putea

avea

acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program, ofiterii de serviciu.

Este interzis a se da echipamentului de interventie alte utilizari.

Dupa utilizare, echipamentul folosit este, dupa caz, fie sterilizat prin fierbere

si ramane in incinta cu animale afectate in vederea utilizarii in actiuni de interventie in presupusul focar de boala, fie se ambaleaza in saci de plastic dubli ce sunt supusi separat dezinfectiei chimice exterioare

si

se

supun

ulterior

decontaminarii

pnn autoclavare in laborator.

Modul de recoltare, ambalare si expediere a probelor

Proba ideala

de la orice specie afectata este cea de epiteliu a aftelor recent sparte sau lichid din afte nesparte, extras

cu

seringa

si

ulterior,

epiteliul

respectivei

afte recoltate cu forfecuta, cel putin 1 gram de epiteliu pentru fiecare proba. Astfel de probe se pot recolta in tuburi sterile daca au sanse de a ajunge in laboratorul examinator in cateva ore sau se

mixeaza in tuburi cu 2 ml mediu de transport si glicerol (aa) si se mentin la temperaturi de congelare, daca se apreciaza ca transportul poate dura mai mult. Astfel de fragmente de epiteliu sau vezicale trebuie cautate pe picioare, in orificiul bucal si zonele invecinate ale acestuia, iar la femele si pe mamele. Gasirea unor leziuni

„tipice" si deci a unor probe de acest fel este mai dificila la

ovine si chiar la porcine. Este preferabil ca recoltarea sa se faca de la animale in prealabil sedate.

Probe de sange si lapte se pot recolta relativ steril

direct in seringi de unica folosinta, dupa care acestea se astupa cu ceara la nivelul orificiului din care se scoate acul. Probele astfel recoltate se pot expedia laboratorului in seringa, ca atare.

De la animalele moarte se poate recolta, in placi Petri, sange coagulat, fragmente de cord sau alte organe din care virusul se poate izola.

Acolo unde nu se gasesc probede epiteliu vezicular, la animale deja trecute prin aceasta etapa a afectiunii sau care sunt suspecte a avea o evolutie subclinica, este de preferat a se recolta o proba de lichid esofage-faringian de la bovine si ovine sau tampoane faringe-esofagiene de la porcine.

Este de mentionat ca virusul poate persista in faringele bovinelor trecute prin boala o perioada lunga, chiar pana la 2 ani.

ln

lipsa

unor

cupe

pentru

„probang"

(cum

este denumita aceasta modalitate de recoltare), ce arat ca niste mici „polonice" de supa cu diametrul de 5 cm pentru bovine si 2,5 cm pentru ovine, avand

marginile taioase, se vor putea recolta probe de lichid

esofago-faringian cu lingurile (la bovine) sau linguritele

(la ovine), incluse in trusa de recoltare a probelor. Acestea, avand marginile usor poizate, vor putea actiona ca niste chiurete.

Cel ce recolteaza

proba,

introduce

lingura

pana

la nivel faringo-esofagian si efectueaza 2-3

miscari laterale,

pentru a recolta lichid si celule epiteliale

printr-o raclare blanda (probele recoltate violent, ce contin sange

nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plina cu lichid si se descarca

intr-un flacon

steril cu gura larga.

ln

acest flacon

se apreciaza

calitatea

materialului

recoltat

(sa nu cantina

continut

ruminal

si

sa

aibă

turbiditatea

datorata existentei

materialului

celular)

si

se

determina

pH-ul acestuia, cu banda de hartie indicatoare. Daca proba este acida,

datorita eventualului continut ruminal, se arunca si

se rec . oltea . za din nou, dupa ce se spala gura animalului cu apa s1 apoi se usuca.

Din continutul

flaconului,

se recolteaza

2

ml

si se amesteca

într-un tub cu 2 ml mediu

de transport

(fara glicerol), se agita usor si se determina pH-ul ce nu trebuie sa depaseasca 7,6.

Tampoanele

faringiene

recoltate

de

la

porci

se introduc in tuburi sterile, cu cate 2 ml mediu de transport.

Aceste probe se recolteaza in criotuburi, sunt imediat congelate si expediate pe gheata carbonica sau in mici containere cu azot lichid.

Se

va

suplini

lipsa

facilitatilor

pentru

transportul probelor in conditii de congelare prin rapiditatea cu care se transporta probele spre laborator.

Ambalarea, transportul si asigurarea securitatii probelor

pe timpul transportului

Probele ce contin material cu mare potential infectant (lichid, perete vezicular sau lichid faringe-esofagian), se protejeaza prin inchidere in cutiile de plastic cu închidere etansa, in vata îmbibata cu solutie decontaminata.

•

Probele

astfel

recoltate

se

ambaleaza

dupa individualizarea vizibila cu creionul de scris pe sticla, in cel putin doua pungi de plastic. Ambalajul exterior este stropit si apoi acoperit cu vata îmbibata cu solutie 4% acid citric. Totul se introduce in alte doua pungi de plastic in care se introduce o eticheta scrisa vizibil cu urmatorul continut:

PERICOL

-

Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate.

Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii. Se efectueaza o a doua dezinfectie a ambalajului extern. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma (pentru care in aceasta perioada este bine sa existe in permanenta refrigeratoarele puse la congelator) sau pe cuburi de gheata in termos.

Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza si ele, efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora prin stergerea energica cu watt îmbibata cu acid citric 4°/o.

va

avea

mentiunea

URGENTA

- solicitare de examene de diagnostic pentru A01O.

ln afara datelor curente, pe nota se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor

ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Nu este lipsit de importanta ca pe delegatia celor ce insotesc probele sa se mentioneze data si ora la care acestea au fost predate.

Echipamentul folosit de catre cel care a examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se imbiba cu acid citric 4% si se introduc in sacii de plastic ce vor fi si ei dezinfectati la

exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean. Continutul refolosibil se dezinfecteaza prin autoclavare sau fierbere.

Probele astfel recoltate si ambalate, se transporta in cel mai scurt timp posibil la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala.

Pana la asigurarea unei incinte de lucru adecvate efectuarii

de

examene

virusologice

in

tara,

probele destinate diagnosticului prin aceste teste vor fi ambalate si conservate in zapada carbonica la I.D.S.A., in recipientii de transport standardizat asigurati de laboratorul international de referinta

ce va primi probele pe calea aerului, in conformitate

cu exigentele

celor

ce preiau

probele

si normele internationale in vigoare.

Elemente constitutive ale truselor pentru recoltare de probe:

La nivelul fiecarei directii sanitare veterinare trebuie sa existe 3-5 astfel de truse pregatite, ambalate si stocate intr­ un dulap sau fiset a carui cheie se va gasi in permanenta la dispozitia persoanelor autorizate sau a ofiterului de serviciu. ln

aceste

truse

trebuie

sa

fie

incluse

urmatoarele

materiale:

•

20 de tuburi criorezistente sau tuburi conice de centrifugare sterile, de 5-1O ml, cu dop înfiletat;

•

20 de tuburi cu tampoane sterile;

•

1O flacoane de 20, 50 sau 100 ml, cu gat larg si dop înfiletat (spalate si sterilizate);

•

1O flacoane sterile de 5 ml cu gat larg si dop înfiletat;

•

10 placi Petri, 9-12 cm diametru;

•

1O pipete sterile de 2 sau 5 ml;

•

20 de seringi de 1+ ml (unica folosinta);

•

1O seringi de 2 ml (unica folosinta)

•

sedative adecvate speciilor receptive de la care se poate recolta material virulent din afte;

•

20 de dispozitive

cu vacuum

pentru

recoltare. sterila de sange;

•

20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare de sange pe anticoagulant;

•

un mic bulgare de ceara galbena, de lumanare;

•

2 foarfeci chirurgicale (sterile si ambalate);

•

2 forfecute

de tip

trichineloscopic (sterile

sI ambalate);

•

5 linguri de supa cu marginea adanciturii usor polizata (invelite in hartie si sterilizate in pupinel);

•

5 lingurite cu marginea adanciturii usor polizata, preparate in acelasi mod;

•

3 perechi manusi chirurgicale;

•

2 pachete de vata hidrofila;

•

1 creion de scris pe sticla;

•

2 flacoane

x

200 ml cu mediu de transport cu glicerol aa (cu pH verificat, 7,2-7,6);

•

112kg acid citric;

•

banda de hartie pentru indicarea pH-ului;

•

20 de pungi de plastic de marime medie;

•

5 saci din material plastic;

•

1O foi de hartie de împachetat;

•

2

containere

dreptunghiulare

sau

patrate

de material plastic, dezinfectabil, cu posibilitati de închidere etansa. Se pot folosi cutiile de congelat alimente din comert;

•

sfoara de impachetat;

•

benzi de hartie cu sigiliu si pasta de lipit;

•

lada frigorifica sau doua termosuri.

Ca mediu de transport, se poate utiliza tampon fosfat salin cu pH 7,2-7,4 cu antibiotice (1.000.000 Ul penicilina si 1 gram streptomicina/litru) posibil si

O, 1 g /litru albumina serica bovina. ln final, se verifica si se ajusteaza pH-ul la 7,2.

Mediul de transport cu antibiotice si glicerol in parti egale va avea, de asemenea, un pH verificat si stabilizat intre valorile 7,2-7,4.

Suportul financiar necesar pentru

:

1. Actiuni de instruire:

•

Pentru instruirea preliminara a unui expert local 5.000.000/ persoana

•

Pentru instruirea preliminara a unui politist veterinar 3.000.000/persoana

•

Pentru instruirea unui tehnician de interventie in actiuni de decontaminare

2.000.000 /persoana

Procurarea si reconditionarea echipamentului, instrumentarului si materialelor componente ale truselor de interventie

•

Aproximativ

7.000.000

lei/trusa

pentru procurarea initiala a componentelor;

•

Aproximativ

300.000

lei/trusa

pentru reconditionarea si completarea consumabilelor in vederea refolosirii. Se pot lua in calcul 2-3 actiuni de reconditionare - completare pe an pentru fiecare trusa.

P

R

E

Ț

U

R

I

L

E

publicațiilor

legislative

pentru

anul

2004

-

pe

suport

tradițional

-

Valoarea

Valoarea

crt.

anual

-

lei

-

Nr.

Denumirea

publicației

abonamentului

abonamentului

trimestrial

-

lei

-

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română

9.875.000