Ordinul nr. 2850/2004

Articolul 10

Articolul 11

Serviciul de combatere a criminalității organizate și a unor fapte de corupție are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală și în cauze care au ca obiect infracțiuni de criminalitate organizată, infracțiuni privind traficul de ființe umane, traficul cu autovehicule furate, traficul cu materiale explozive și radioactive și unele infracțiuni de corupție, potrivit legii, cu excepția celor de competența Parchetului Național Anticorupție și a parchetelor militare;

b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracțiuni de criminalitate organizată, cu excepția celor de competența parchetelor militare, potrivit legii;

c) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de poliție judiciară și de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a) și b);

d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de corupție și criminalitate organizată, potrivit legii;

e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv în cauze având ca obiect infracțiuni de corupție și criminalitate organizată, în înțelesul legii, și propune măsuri corespunzătoare pentru perfecționarea activității.

Articolul 12

Serviciul de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală și în cauze având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri, potrivit legii, prin Biroul de combatere a traficului intern și consumului ilicit de droguri și prin Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare și culturi de droguri;

b) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de cercetare penală centrale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a);

c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauze având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri și precursori;

d) verifică periodic actele și lucrările cauzelor prevăzute la lit. b), în care nu s-a început urmărirea penală, dând îndrumările necesare soluționării legale a acestora și dispunând începerea urmăririi penale, dacă există temeiuri cu privire la săvârșirea unei infracțiuni;

e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv în cauze având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri și propune măsuri corespunzătoare pentru perfecționarea activității.

Articolul 13

Biroul pentru combaterea fraudelor informatice exercită următoarele atribuții:

a) exercită supravegherea activității de urmărire penală efectuate de organele de cercetare centrale ale poliției judiciare și de organele de cercetare speciale în cauze având ca obiect infracțiuni de criminalitate informatică, potrivit legii;

b) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de poliție judiciară și de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a);

c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează sau supraveghează activitatea de urmărire penală în cauze având ca obiect infracțiuni de criminalitate informatică, în înțelesul legii.

Articolul 14

Biroul de asistență juridică internațională, de centralizare, analizare și valorificare a datelor exercită următoarele atribuții:

a) organizează baza de date în domeniul faptelor de criminalitate informatică;

b) efectuează operațiuni de centralizare, analizare și valorificare a datelor și informațiilor privind criminalitatea informatică, la nivel național;

c) elaborează studii referitoare la cauzele care generează și la condițiile care favorizează criminalitatea informatică și face propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu;

d) îndrumă activitatea de centralizare, analizare și valorificare a datelor privind criminalitatea informatică, desfășurată de serviciile și de birourile teritoriale de combatere a corupției și criminalității organizate;

e) în realizarea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-c), colaborează direct cu structuri similare, românești și străine, prin schimburi reciproce de informații și orice alte acte de asistență judiciară internațională de acest fel;

f) exercită atribuțiile prevăzute de art. 62 alin. (2) lit. a)-c) și următoarele din cartea I titlul III "Prevenirea și combaterea criminalității informatice"

cap. 5 din Legea nr. 161/2003 .

Articolul 15

În afara atribuțiilor prevăzute la art. 14 lit. f), Biroul de asistență juridică internațională, de centralizare, analizare și valorificare a datelor asigură asistența judiciară internațională, potrivit

Legii nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în cauze privind infracțiunile de competența sa, cooperând direct, în acest scop, cu autoritățile străine competente, precum și cu alte structuri din cadrul parchetelor și cu autoritățile și instituțiile publice românești cu atribuții în domeniu.

Articolul 16

Serviciul de combatere a macrocriminalității economico-financiare are în structură Biroul de combatere a macrocriminalității financiar-bancare și a spălării banilor și Biroul de combatere a finanțării terorismului.

Articolul 17

Biroul de combatere a macrocriminalității financiar-bancare și a spălării banilor are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală și în cauzele care au ca obiect infracțiuni săvârșite în legătură cu desfășurarea jocurilor de noroc, infracțiuni de criminalitate organizată ce prezintă ramificații în circumscripția mai multor curți de apel, infracțiuni săvârșite de grupuri de interes economic, în înțelesul legii, infracțiuni privind producerea și orice alte operațiuni cu grupe de produse, infracțiunile bancare și unele cauze cu impact economic și social major, cu excepția celor de competența Parchetului Național Anticorupție și a parchetelor militare;

b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracțiuni de criminalitate organizată, în înțelesul legii, cu excepția celor de competența parchetelor militare;

c) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de poliție judiciară și de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a) și b);

d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată prevăzute la lit. a) și b), potrivit legii;

e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv în cauze având ca obiect infracțiunile prevăzute la lit. a) și b) și propune măsuri corespunzătoare pentru perfecționarea activității;

f) în domeniul combaterii spălării banilor îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 14 și 16, în cauze privind spălarea banilor, precum și orice alte atribuții stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 18

Biroul de combatere a finanțării terorismului are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracțiuni de criminalitate organizată, infracțiuni săvârșite de grupuri de interes economic, infracțiuni bancare, săvârșite în legătură cu activitatea de finanțare a actelor de terorism, în înțelesul legii, cu excepția celor de competența Parchetului Național Anticorupție și a parchetelor militare;

b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracțiuni de criminalitate organizată, în înțelesul legii, cu excepția celor de competența parchetelor militare;

c) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de poliție judiciară și de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a) și b);

d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată prevăzute la lit. a) și b), potrivit legii;

e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv în cauze având ca obiect infracțiunile prevăzute la lit. a) și b) și propune măsuri corespunzătoare pentru perfecționarea activității.

Articolul 19

Serviciul de combatere a terorismului își exercită atribuțiile prin Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor și dezastrelor și prin Biroul de combatere a faptelor de terorism.

Articolul 20

Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor și dezastrelor îndeplinește, în activitatea de prevenire și combatere a actelor de terorism, următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracțiuni săvârșite în legătură cu activitatea de prevenire și combatere a actelor de terorism, în înțelesul legii, precum și a catastrofelor și dezastrelor, cu excepția cauzelor de competența Parchetului Național Anticorupție și a parchetelor militare;

b) conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele de poliție judiciară și de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracțiunile prevăzute la lit. a);

c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și din birourile de combatere a criminalității organizate și antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute la lit. a), potrivit legii;

d) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv în cauze având ca obiect infracțiunile prevăzute la lit. a) și propune măsuri corespunzătoare pentru perfecționarea activității;

e) cooperează direct, în condițiile legii, cu autorități străine având atribuții similare, în cauze de competența sa;

f) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 21

Biroul de combatere a faptelor de terorism îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 20, în cauze privind săvârșirea de acte de terorism.

Articolul 22

Articolul 23

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) în lipsa procurorului șef secție, exercită atribuțiile acestuia;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) exercită alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 24

Secția de urmărire penală și criminalistică are următoarea structură:

A. Serviciul de urmărire penală:

a) Biroul de anchete speciale magistrați și polițiști;

b) Biroul de anchete speciale demnitari;

B. Serviciul de supraveghere a cercetărilor:

a) Biroul pentru combaterea criminalității economico-financiare;

b) Biroul pentru combaterea infracțiunilor, altele decât cele economico-financiare;

C. Serviciul de îndrumare și coordonare a activității de urmărire penală:

a) Biroul de îndrumare și control al activității de urmărire penală;

b) Biroul de prelucrare și centralizare a datelor;

D. Serviciul de criminalistică:

a) Biroul de tactică și metodică criminalistică;

b) Biroul de tehnică criminalistică.

Articolul 25

Biroul de anchete speciale magistrați și polițiști are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați și polițiști, potrivit legii;

b) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 26

Biroul de anchete speciale demnitari are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiunile săvârșite de demnitari, potrivit legii;

b) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 27

Biroul pentru combaterea criminalității economico-financiare are următoarele atribuții:

a) exercită supravegherea activității organelor de cercetare penală centrale în cauze privind infracțiuni economico-financiare, potrivit legii;

b) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 28

Biroul pentru combaterea infracțiunilor, altele decât cele economico-financiare, exercită în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 27, în cauzele privind alte infracțiuni decât cele economico-financiare.

Articolul 29

Serviciul de îndrumare și coordonare a activității de urmărire penală are următoarele atribuții:

a) îndrumă procurorii de la parchetele de pe lângă instanțele de judecată, care efectuează activități de urmărire penală și supraveghere a cercetărilor penale;

b) soluționează conflictele de competență, precum și orice alte incidente legate de conflicte de competență materială și după calitatea persoanei, potrivit legii;

c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și plângerile împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procurori și care sunt supuse controlului ierarhic, altele decât cele prevăzute de art. 278^1 din Codul de procedură penală, în condițiile art. 278 din același cod;

d) soluționează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curțile de apel, în condițiile legii;

e) analizează cererile și întocmește lucrările necesare în vederea solicitării încuviințării percheziției ori reținerii judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți, în condițiile

art. 100 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , precum și cele referitoare la cercetarea și trimiterea în judecată a notarilor și executorilor judecătorești, în condițiile legii;

f) centralizează și analizează datele și informațiile rezultate în urma acțiunilor de îndrumare și coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri cu consecințe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, alte asemenea situații stabilite prin ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

g) întocmește analiza activității secției și evoluția indicatorilor statistici;

h) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați reținuți preventiv sau față de care s-au făcut propuneri de arestare preventivă și propune măsuri corespunzătoare.

Articolul 30

Biroul de tactică și metodică criminalistică are următoarele atribuții:

a) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern și în alte state cu privire la metodele și mijloacele tehnice, a regulilor și procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării și prevenirii diferitelor categorii de infracțiuni;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul șef secție;

c) participă la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implică aplicarea metodelor științifice și a mijloacelor tehnice criminalistice; acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic și metodologic procurorilor care desfășoară activitatea de urmărire penală proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizării și dinamizării activității de urmărire penală;

d) îndrumă procurorii criminaliști de la celelalte parchete în rezolvarea cauzelor având ca obiect infracțiuni contra vieții și alte infracțiuni grave cu autori neidentificați;

e) pentru cunoașterea cauzelor cu autori neidentificați privind infracțiuni săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, organizează evidența centralizată a cauzelor privind infracțiuni contra vieții cu autori neidentificați;

f) participă la instruirea periodică a procurorilor stagiari și a celor care efectuează urmărirea penală în probleme de tehnică, tactică și metodică criminalistică, potrivit programului de perfecționare profesională elaborat de Institutul Național al Magistraturii și aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 31

Biroul de tehnică criminalistică are următoarele atribuții:

a) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;

b) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic și metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice și propune măsuri pentru valorificarea acestora;

c) elaborează lucrări de tactică, metodică și tehnică criminalistică și ia măsuri pentru cunoașterea și valorificarea acestora de către procurori;

d) asigură dotarea cabinetelor și a laboratoarelor de criminalistică ale parchetelor;

e) asigură folosirea mijloacelor tehnice și a metodelor tactice criminalistice de către procurori.

Articolul 32

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 33

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 34

Articolul 35

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) exercită, în lipsa procurorului șef secție, atribuțiile acestuia;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) participă la judecarea cauzelor complexe;

d) îndeplinește alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 36

Secția judiciară penală are următoarea structură:

A. Serviciul pentru coordonarea activității judiciare penale:

a) Biroul penal I;

b) Biroul penal II;

c) Biroul penal III;

B. Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii:

a) Biroul penal I;

b) Biroul penal II;

C. Biroul procurorilor de ședință pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională.

Articolul 37

Serviciul pentru coordonarea activității judiciare penale are următoarele atribuții:

a) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiției, la cererea petiționarilor, hotărârile judecătorești definitive, pronunțate în cauze penale, în vederea exercitării căilor de atac, potrivit legii;

b) examinează cererile de reducere a termenului de reabilitare, formulate de persoanele interesate, și face propuneri corespunzătoare, potrivit legii;

c) îndrumă procurorii de la parchetele de pe lângă celelalte instanțe în activitatea desfășurată de aceștia în activitatea judiciară penală;

d) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv, în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare sau de restituire, și ia măsuri corespunzătoare.

Articolul 38

Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii are următoarele atribuții:

a) analizează chestiunile de drept care au primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești;

b) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiției sau la cererea petiționarilor, hotărârile judecătorești definitive pronunțate în cauze penale, în vederea declarării recursului în interesul legii;

c) propune introducerea recursului în interesul legii;

d) exercită coordonarea și îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă celelalte instanțe.

Articolul 39

Biroul procurorilor de ședință pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

a) asigură pregătirea și participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, conform legii;

b) asigură exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) asigură participarea procurorului la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele penale;

d) evidențiază problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională;

e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziții legale.

Articolul 40

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 41

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 42

Articolul 43

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) exercită, în lipsa procurorului șef secție, atribuțiile acestuia;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) participă la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;

d) îndeplinește alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 44

Secția judiciară civilă are următoarea structură:

A. Serviciul pentru coordonarea activității judiciare civile:

a) Biroul civil I;

b) Biroul civil II;

B. Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii:

a) Biroul civil I;

b) Biroul civil II;

C. Biroul procurorilor de ședință pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională.

Articolul 45

Serviciul pentru coordonarea activității judiciare civile are următoarele atribuții:

a) exercită îndrumarea procurorilor de la parchetele din subordine în activitatea desfășurată de aceștia în procesul civil, sub următoarele aspecte:

1. participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

2. exercitarea căilor de atac în cauzele civile în care participarea procurorilor este obligatorie potrivit legii sau prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

3. exercitarea acțiunii civile de către procurori în condițiile

art. 45 din Codul de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 ;

4. exercitarea căilor extraordinare de atac: revizuirea și contestația în anulare;

5. respectarea ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind cauzele civile având ca obiect drepturi bănești solicitate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedură penală;

b) analizează sesizările de drept în materie civilă adresate secțiilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetelor de pe lângă celelalte instanțe;

c) asigură informarea parchetelor de pe lângă instanțe prin referate periodice asupra problemelor de drept soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea asigurării unei practici unitare.

Articolul 46

Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii are următoarele atribuții:

a) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiției, hotărârile judecătorești irevocabile, pronunțate în cauze civile, în vederea exercitării căilor de atac potrivit legii;

b) propune introducerea recursului în interesul legii;

c) exercită coordonarea și îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă celelalte instanțe.

Articolul 47

Biroul procurorilor de ședință pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

a) asigură pregătirea și participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, conform legii;

b) asigură exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) asigură participarea procurorului la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele civile;

d) evidențiază problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională;

e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziții legale.

Articolul 48

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 49

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 50

Articolul 51

Articolul 52

Serviciul de urmărire penală are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute de art. 29 pct. 1 lit. d) și f) din Codul de procedură penală, dacă infracțiunile au fost săvârșite de magistrați militari, și în alte cazuri prevăzute de lege;

b) supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor în cauzele de competența instanțelor militare;

c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate și actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și propune măsuri corespunzătoare;

d) întocmește lucrările în legătură cu cererile de extrădare, precum și cele referitoare la comisii rogatorii internaționale, potrivit legii;

e) examinează cauzele privind conflictele de competență;

f) îndrumă procurorii de la parchetele militare, care efectuează activități de urmărire penală și supraveghere a cercetărilor penale;

g) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice și îndrumă în acest sens procurorii de la parchetele militare;

h) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum și de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează criminalitatea;

i) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv și propune măsuri corespunzătoare.

Articolul 53

Serviciul judiciar are următoarele atribuții:

a) asigură și urmărește pregătirea și participarea procurorilor militari la judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cauzelor penale în care a fost învestită prin rechizitorii emise de procurorii militari;

b) exercită căile de atac, conform legii, împotriva hotărârilor pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cauze în care au fost puse concluzii de către procurorii militari;

c) examinează hotărârile judecătorești definitive, pronunțate în cauze penale, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac, potrivit legii;

d) propune introducerea recursului în interesul legii, conform Codului de procedură penală;

e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare în activitatea judiciară, potrivit legii;

f) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum și cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată în stare de arestare preventivă și prezintă propuneri.

Articolul 54

Serviciul de control, organizare și personal exercită următoarele atribuții:

a) efectuează controlul tematic și de fond asupra activității desfășurate de parchetele militare;

b) întocmește proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale și a altor drepturi cuvenite procurorilor militari și personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu;

c) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum și lucrările pentru Ministerul Apărării Naționale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincții militare, treceri în rezervă și pensionarea procurorilor militari și a personalului militar auxiliar, precum și propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcție a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

d) întocmește proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate și examinează îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea de grade și trepte;

e) redactează proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;

f) examinează contestațiile procurorilor militari și ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale și propune măsuri;

g) organizează examenele și concursurile pentru încadrarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secției parchetelor militare.

Articolul 55

Biroul de informatică și financiar-salarizare are următoarele atribuții:

a) efectuează analize economice și face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri și cheltuieli referitor la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

b) asigură plata integrală și la timp a soldelor, salariilor și a celorlalte drepturi bănești cuvenite personalului Secției parchetelor militare, precum și al parchetelor militare;

c) în colaborare cu Serviciul de control, organizare și personal, stabilește drepturile de personal și întocmește statele de plată, precum și proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile bănești a personalului;

d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor și a altor drepturi bănești și efectuează reținerile către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și a contribuției pentru pensia suplimentară, ajutorul de șomaj și altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele și la termenele stabilite;

e) întocmește și depune documentele privind cheltuielile de personal;

f) calculează, reține și depune garanțiile pentru gestionari;

g) întocmește documentația necesară calculării pensiilor;

h) asigură condițiile de păstrare în deplină securitate a banilor și a altor valori, de transport al acestora, precum și de realizare a operațiunilor de casă la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

i) întocmește actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare și transport;

j) execută lucrări privind acordarea avansului pentru mărci poștale, taxe poștale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilitățile și altele asemenea;

k) organizează evidența operațiunilor economico-financiare ale Secției parchetelor militare și ale parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispozițiilor legale referitoare la patrimoniul unității și asigură informațiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și gospodărirea mijloacelor financiare și materiale;

l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și dispozițiilor Direcției financiare din Ministerul Apărării Naționale, contabilitatea în partidă dublă a activității economico-financiare și de planificare, desfășurată la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

m) efectuează activitățile de inventariere a patrimoniului;

n) urmărește realizarea decontărilor cu debitorii și creditorii;

o) întocmește și depune darea de seamă contabilă și raportul explicativ;

p) realizează documentația necesară obținerii resurselor financiare necesare pentru funcționarea corespunzătoare a Secției parchetelor militare, precum și a parchetelor militare;

r) urmărește emiterea notelor de recepție privind bunurile achiziționate;

s) stabilește necesarul de carburanți și lubrifianți, precum și programul de întreținere a tehnicii auto din dotare;

t) urmărește întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum și de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz.

Articolul 56

Biroul de asigurare logistică, protocol și administrativ are următoarele atribuții:

a) întocmește proiectele planurilor de investiții, de reparații capitale și curente, precum și documentațiile tehnice aferente;

b) pregătește documentația necesară pentru achizițiile de bunuri și prestările de servicii;

c) verifică realitatea consumurilor, precum și cantitățile de materiale din facturile transmise pentru decontare și execută recepția bunurilor achiziționate și a serviciilor prestate;

d) răspunde de realizarea măsurilor de protecție a muncii și de prevenire și stingere a incendiilor;

e) asigură necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar și alte materiale necesare desfășurării activității Secției parchetelor militare și a parchetelor militare;

f) stabilește necesarul de rechizite, materiale și alte bunuri destinate desfășurării activității Secției parchetelor militare și a parchetelor militare;

g) asigură legătura cu instituțiile publice și cu societățile comerciale ce deservesc parchetele militare.

Articolul 57

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 58

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 59

Articolul 60

Biroul de analiză și studii exercită următoarele atribuții:

a) efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete;

b) examinează actele normative nou-adoptate și prezintă motivat cazuri de necorelări cu legislația în vigoare, în vederea sesizării autorităților competente;

c) efectuează analize privind activitatea desfășurată de Ministerul Public și întocmește proiecte de ordine cu caracter normativ;

d) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competența Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greșită sau neunitară a unor dispoziții legale, și prezintă propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

e) elaborează lucrări cu caracter teoretic și practic și acordă sprijinul științific necesar celorlalte secții din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, serviciilor și parchetelor în activitatea de pregătire și perfecționare profesională a procurorilor și a celorlalte categorii de personal;

f) editează, trimestrial, revista "Pro-Lege" și asigură difuzarea acesteia la toate parchetele și instituțiile interesate, din țară și din străinătate;

g) colaborează cu Secția de cooperare internațională, integrare europeană, informare publică și relații cu presa pentru cunoașterea legislației și sistemelor de drept ale altor state și întocmește lucrări de sinteză privind rolul, atribuțiile și evoluția Ministerului Public;

h) participă la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de către autoritățile publice;

i) participă, prin procurorul șef al Serviciului de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică, ca membru de drept, la ședințele Consiliului științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

j) asigură participarea, fără drept de vot, prin procurorii din cadrul Secției de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidență, perfecționare profesională și informatică, care au întocmit note de studiu, la ședințele Consiliului științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

k) întocmește lucrările de secretariat ale Consiliului științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

l) asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în ședințele Consiliului științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind probleme de drept ridicate și pe cele stabilite de conducerea Ministerului Public în legătură cu valorificarea acestora;

m) solicită secțiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și celorlalte parchete din teritoriu copii ale unor soluții în vederea întocmirii unor baze de date pe diverse materii: penal, procesual penal, civil, procesual civil, în vederea valorificării.

Articolul 61

Biroul de documentare are următoarele atribuții:

a) administrează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cooperează în vederea dezvoltării acestuia cu alte compartimente similare din Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor și Consiliul Legislativ;

b) identifică lucrările nou-apărute, ținând legătura cu Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală de Stat, Biblioteca Centrală Universitară, bibliotecile facultăților de drept și a Institutului de Cercetări Juridice, cu editurile și cu alte instituții de profil, și propune achiziționarea acestora;

c) distribuie secțiilor și parchetelor jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale și a curților internaționale;

d) asigură evidența computerizată a fondului documentar, a legislației și jurisprudenței și oferă informațiile necesare documentării procurorilor, precum și personalului auxiliar;

e) sprijină cabinetele de documentare ale parchetelor în organizarea și funcționarea în bune condiții a activității, se preocupă de dotarea acestora cu materiale juridice și propune măsuri pentru perfecționarea activității lor;

f) organizează întocmirea de culegeri de acte normative, repertorii, broșuri, buletine informative și altele, pentru documentarea juridică a procurorilor;

g) îndrumă și coordonează activitatea de documentare juridică a parchetelor;

h) ține computerizat evidența la zi a legislației României și a ordinelor procurorului general, a altor acte normative de interes general.

Articolul 62

Biroul de criminologie are următoarele atribuții:

a) centralizează, prelucrează și arhivează informațiile și datele statistice privind activitatea infracțională;

b) efectuează studii privind cauzele care generează și condițiile care favorizează infracțiunile împotriva vieții, infracțiunile de corupție, criminalitatea organizată și alte categorii de infracțiuni și prezintă ministrului justiției și conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție concluziile cercetărilor efectuate, precum și propuneri privind eliminarea cauzelor criminalității și de perfecționare a legislației penale;

c) îndrumă activitatea colectivelor de cercetare criminologică din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și tribunale;

d) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic, întocmite de procurori, în Revista de criminologie, de criminalistică și penologie și facilitează comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și instituțiilor de profil din țară și din străinătate;

e) asigură informațiile, datele și materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și altor reprezentanți ai Ministerului Public, în vederea participării acestora la reuniunile organizate de organismele O.N.U., Consiliul Europei și de alte organizații și instituții internaționale și naționale;

f) în realizarea atribuțiilor sale, colaborează direct cu Institutul Național de Criminologie din structura Ministerului Justiției și cu orice alte structuri cu atribuții criminologice, prin schimb reciproc de informații, organizarea de studii, cercetări și manifestări științifice comune, precum și prin orice alte activități specifice.

Articolul 63

Biroul de statistică judiciară are următoarele atribuții:

a) stabilește, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracțional și activitatea parchetelor și propune instituirea, modificarea sau desființarea unor formulare statistice;

b) centralizează datele din formularele statistice și controlează exactitatea acestora;

c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori și familie și judecătorii;

d) asigură documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare și furnizează datele statistice solicitate de secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

e) furnizează date Institutului Național de Statistică, cu care păstrează legătura permanent. La solicitarea autorităților sau a instituțiilor publice naționale ori a altor organisme interne și internaționale interesate, pune la dispoziție acestora date statistice privind starea criminalității și activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

f) organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii.

Articolul 64

Biroul de resurse umane are următoarele atribuții:

a) realizează și prezintă procurorului general proiectele de ordine de delegare a procurorilor și personalului auxiliar din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) întocmește și înaintează Consiliului Superior al Magistraturii actele necesare în vederea menținerii în funcție a magistraților procurori, după împlinirea vârstei de pensionare, precum și reîncadrarea în funcție după împlinirea acestei vârste, pentru procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) întocmește documentația necesară în vederea suspendării din funcție a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

d) organizează examenele și concursurile pentru încadrarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

e) întocmește proiectele ordinelor de numire, promovare, detașare, trecere în alte sectoare de activitate, de transfer sau de eliberare din funcție a funcționarilor publici, a personalului contractual și a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

f) întocmește proiectele contractelor individuale de muncă ale personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și examinează îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea de trepte și grade;

g) efectuează cercetări prealabile, exercită, stabilește și propune aplicarea unor sancțiuni administrative personalului auxiliar de specialitate și personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și asigură documentația privind eliberarea acestora din funcție;

h) întocmește și prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum și ale personalului auxiliar încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

i) examinează contestațiile procurorilor și ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale și luarea altor măsuri administrative;

j) calculează drepturile bănești cuvenite procurorilor și personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorărilor intervenite, concediilor medicale, suspendării activității, pensionării, recalculării pensiilor, acordării salariilor de merit;

k) acordă asistență de specialitate parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici;

l) asigură gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale și ia măsuri în vederea organizării și dezvoltării carierei funcționarilor publici;

m) soluționează contestațiile conform

Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici;

n) centralizează propunerile privind modificarea structurii aparatului Ministerului Public, a statelor de personal și de funcții și întocmește documentația în vederea aprobării acestora de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 65

Biroul de evidență și organizare are următoarele atribuții:

a) organizează și ține evidența procurorilor și a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu de la toate parchetele, precum și a modificărilor intervenite ulterior;

b) ține evidența financiară a tuturor posturilor de procurori, de personal auxiliar de specialitate, contractual și de funcționari publici, avizări funcții publice, fișe ale postului, transfer;

c) ține evidența și operează ordinele procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel privind personalul auxiliar de specialitate, contractual și funcționarii publici din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

d) întocmește și depune la organele de stat competente dosarele de pensionare, precum și documentația cerută de lege privind alte probleme legate de pensionare;

e) ține evidența militară a rezerviștilor și întocmește lucrările de mobilizare la locul de muncă;

f) întocmește, completează, păstrează și ține evidența carnetelor de muncă ale procurorilor și personalului de specialitate, economic, administrativ și de serviciu din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și le calculează vechimea în muncă;

g) întocmește rapoartele anuale cu privire la gestiunea funcției și a funcționarilor publici;

h) participă în comisiile de concurs și în comisiile de soluționare a contestațiilor privind funcționarii publici, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

i) participă la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Ministerului Public;

j) arhivează, păstrează, selecționează și elimină documentele, potrivit Nomenclatorului arhivistic;

k) organizează efectuarea examenului medical prevăzut de lege de către candidați, precum și a controlului medical periodic prevăzut de Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 5 din 20 ianuarie 2003, pentru personalul Ministerului Public;

l) întocmește legitimațiile de serviciu.

Articolul 66

Biroul pentru prevenirea delincvenței juvenile și ocrotirea minorilor făptuitori și victime are următoarele atribuții:

a) elaborează note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciară privind cauzele cu minori;

b) evidențiază eventualele necorelări cu legislația în vigoare, referitoare la minori;

c) demarează programe de pregătire și perfecționare proprii, specifice Ministerului Public, în conformitate cu programele Institutului Național al Magistraturii;

d) evidențiază măsurile de ocrotire luate față de minorii neinfractori și întocmește evidența cauzelor în care sunt implicați minori;

e) elaborează măsuri și strategii care să vizeze îmbunătățirea activității parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori și familie;

f) participă la toate acțiunile organizate de Ministerul Justiției, inclusiv la întâlnirile grupului de lucru constituit în vederea coordonării activității privind instanțele pentru minori;

g) realizează lucrări cu caracter teoretic și practic de informare cu privire la funcționarea mecanismului de investigare a cauzelor cu minori, victime și infractori, precum și cu privire la serviciile de asistență socială și psihologică oferite de instituțiile guvernamentale;

h) realizează manuale de îndrumare practică a polițiștilor, procurorilor, judecătorilor și a lucrătorilor sociali implicați în sistemul justiției pentru minori;

i) colaborează cu serviciile sociale specializate în protecția drepturilor și intereselor minorilor, pentru o mai bună funcționare a activității parchetelor, respectiv a tribunalelor pentru minori, prin încheierea de protocoale și acorduri de colaborare și cooperare;

j) elaborează propuneri în scopul îmbunătățirii actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creării unor norme de drept substanțial și procesual specifice minorilor, derogatorii de la dreptul comun;

k) evidențiază trimestrial încălcarea drepturilor minorilor la instanțe și parchete;

l) ține și publică periodic jurisprudența în cauzele cu minori;

m) colaborează direct cu Biroul de criminologie, cu Institutul Național de Criminologie din structura Ministerului Justiției și cu orice alte structuri cu atribuții criminologice, prin schimb reciproc de informații, organizarea de studii, cercetări și manifestări științifice comune, precum și prin orice alte activități reciproc avantajoase;

n) identifică mijloacele legale prin care Ministerul Public apără drepturile și interesele minorilor, exercită controlul asupra modului în care parchetele își îndeplinesc atribuțiile în acest domeniu și informează conducerea secției asupra lipsurilor constatate;

o) colaborează cu celelalte autorități ale statului în aplicarea prevederilor legale privind adopțiile, ocrotirea părintească și ocrotirea copiilor aflați în dificultate.

Articolul 67

Biroul pentru strategie și implementare privind programele de prevenire și combatere a delincvenței juvenile exercită următoarele atribuții:

a) elaborează studii privind cauzele și particularitățile delincvenței juvenile, precum și ale violenței în familie și formulează propuneri concrete pentru elaborarea de metode și strategii în vederea combaterii acestor fenomene;

b) colaborează cu organizațiile neguvernamentale acreditate în domeniu, cu instituțiile și serviciile implicate în protecția drepturilor și intereselor minorilor, în vederea elaborării unor propuneri și strategii comune de apărare a drepturilor și intereselor minorilor;

c) elaborează propuneri în vederea îmbunătățirii actelor normative aplicabile în domeniu.

Articolul 68

Biroul operațional de coordonare și implementare a metodologiilor de urmărire penală are următoarele atribuții:

a) elaborează metodologia privind activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată și terorismul;

b) organizează și administrează baza de date privind criminalitatea organizată și terorismul;

c) desfășoară activități specifice de pregătire a procurorilor și potrivit programelor Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 69

Biroul de coordonare a activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală are următoarele atribuții:

a) examinează soluțiile de achitare și restituire, precum și soluțiile de netrimitere în judecată, pe baza informărilor parchetelor, și întocmește analize periodice pronunțate în această materie;

b) ține evidența jurisprudenței și întocmește trimestrial un buletin al jurisprudenței, pe care îl pune la dispoziție Serviciului de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică, pentru a fi adus la cunoștință secțiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și celorlalte parchete;

c) întocmește evaluarea semestrială și anuală a stării infracționale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și industrială, în vederea identificării și eliminării deficiențelor privind cunoașterea și aplicarea legislației în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, materialele întocmite în acest sens urmând a fi transmise parchetelor din țară;

d) efectuează analize criminologice ale fenomenelor de contrafacere și piraterie, în colaborare cu Biroul de criminologie, pentru identificarea factorilor care generează faptele de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, în scopul prevenirii criminalității în domeniu.

Articolul 70

Serviciul pentru tehnologia informației și comunicației conduce și coordonează profesional personalul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Public și își exercită atribuțiile prin Biroul de analiză și proiectare sisteme informatice și Biroul de exploatare și întreținere resurse.

Articolul 71

Biroul de analiză și proiectare sisteme informatice are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea de informatică la nivelul Ministerului Public;

b) coordonează proiectele și contractele privind activitatea de informatică în care este implicat Ministerul Public;

c) coordonează aspectele legate de cariera specialiștilor IT (recrutare, promovare, instruire, specializare) la nivelul Ministerului Public;

d) realizează proiectele informatice ce vizează informatizarea Ministerului Public (analiză, proiectare, realizare, implementare);

e) administrează bazele de date;

f) elaborează planul de mentenanță a bazelor de date, asigurând salvarea sau restaurarea datelor în caz de incident ori de dezastru;

g) realizează și întreține pagina de Internet a Ministerului Public, pe care o actualizează lunar.

Articolul 72

Biroul de exploatare și întreținere resurse are următoarele atribuții:

a) realizează și administrează rețelele de calculatoare;

b) asigură service hardware și software pentru echipamentele din dotare;

c) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT la nivelul Ministerului Public;

d) participă la realizarea caietelor de sarcini, în vederea achiziționării de produse informatice (hardware și software);

e) participă la recepționarea sistemelor de calcul achiziționate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

f) instruiește personalul în utilizarea software-ului de aplicație (ECRIS, Lex etc.);

g) instalează, configurează și administrează sistemele de operare utilizate în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.);

h) instalează și configurează serverele, stațiile de lucru, imprimantele, echipamentele din rețelele locale structurate (HUB-uri, switch-uri, modemuri, routere);

i) configurează, întreține și monitorizează sistemul de comunicații de date al Ministerului Public (WAN);

j) realizează și întreține sistemul de mesagerie al Ministerului Public, prin WAN-ul existent;

k) asigură suport tehnic specialiștilor IT din unitățile Ministerului Public: deplasări, control și intervenții de la distanță, service pack-uri;

l) participă la evenimentele IT importante: seminarii, simpozioane, prezentări;

m) realizează activități de autoperfecționare permanentă.

Articolul 73

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 74

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 75

Articolul 76

Secția de cooperare internațională, integrare europeană, informare publică și relații cu presa are următoarea structură:

A. Serviciul de cooperare internațională:

a) Biroul de cooperare și programe internaționale;

b) Biroul de asistență judiciară internațională;

B. Serviciul de informare publică, relații cu presa și protocol:

a) Biroul de informare publică;

b) Biroul relații cu presa;

c) Biroul de protocol. Biroul de protocol este condus de un șef birou.

Articolul 77

Biroul de cooperare și programe internaționale îndeplinește următoarele atribuții:

a) întocmește și supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public și instituțiile similare din străinătate ori organismele internaționale; pregătește, în vederea negocierii și semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public și instituțiile similare din alte state; urmărește modul de realizare a acordurilor și protocoalelor în vigoare; se îngrijește de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu organismele internaționale și asigură participarea reprezentanților parchetelor la conferințele, simpozioanele, întrunirile și la alte asemenea manifestări în care se dezbat probleme specifice activității acestora; urmărește întocmirea de rapoarte și informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanții Ministerului Public, pe care le prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; reține cele mai importante probleme, aspecte și concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanților Ministerului Public și propune măsuri pentru valorificarea lor în revistele de specialitate;

b) întocmește periodic informări și studii în legătură cu reglementările din legislația statelor europene și a altor state privind instituția "Ministerului Public" și face propuneri în vederea armonizării legislației interne cu reglementările internaționale;

c) urmărește modul de participare a procurorilor la stagii de pregătire organizate în străinătate;

d) efectuează traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;

e) ține evidența procurorilor care cunosc limbi străine și care pot fi folosiți în activitățile organizate de Ministerul Public;

f) asigură legăturile cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și cu misiunile diplomatice și consulatele străine acreditate în România, în realizarea unor atribuții ale parchetelor;

g) sprijină activitatea de primire în audiență de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a diplomaților ori a reprezentanților organismelor internaționale și urmărește transmiterea în timp util a răspunsurilor; din dispoziția conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, îi primește în audiență pe membrii corpului diplomatic și consular străin din România, precum și pe reprezentanții organismelor internaționale și redactează proiectele de răspunsuri scrise solicitate de aceștia;

h) ține evidența programelor de asistență oferite de Uniunea Europeană și de alte instituții internaționale sau naționale și asigură gestionarea eficientă a acestora, precum și întocmirea rapoartelor sau a răspunsurilor la termenele stabilite;

i) răspunde de organizarea unor activități (conferințe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internațional ce se desfășoară în România și care interesează Ministerul Public;

j) pregătește și furnizează informațiile juridice solicitate de misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România; asigură rezolvarea cererilor autorităților, instituțiilor, organismelor sau ale altor persoane străine prin care se solicită Ministerului Public acte, date sau informații care urmează să fie utilizate în alte țări;

k) îndeplinește atribuțiile de legătură cu "Eurojust".

Articolul 78

Biroul de asistență judiciară internațională are următoarele atribuții:

a) răspunde de efectuarea lucrărilor și de îndeplinirea obligațiilor ce revin Ministerului Public în domeniul asistenței judiciare internaționale, în conformitate cu

Legea nr. 302/2004

și cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte;

b) ține evidența convențiilor în care este stipulat principiul reciprocității în acest domeniu;

c) întocmește și răspunde de documentele și formalitățile necesare soluționării tuturor cererilor de asistență judiciară internațională, în materie de extrădare activă și pasivă, privind transferul de proceduri în materie penală, solicitate de autoritățile competente, românești și străine, a cererilor privind comisiile rogatorii internaționale, precum și privind comunicarea altor acte procedurale, formulate de autoritățile române și străine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul cererilor de extrădare activă, precum și referitoare la preluarea activității de urmărire penală;

d) îndeplinește funcția de magistrat de legătură cu instituțiile similare din alte țări.

Articolul 79

Biroul de informare publică are următoarele atribuții:

a) realizează activități de informare publică periodică asupra evoluției cercetărilor penale în diferite cauze, cu aprobarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) ține legătura permanentă cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu procurorii șefi secții și cu conducătorii parchetelor din teritoriu, pentru obținerea de informații necesare reflectării obiective a activității procurorilor;

c) asigură materialele necesare prezentării pe Internet a activității Ministerului Public;

d) îndeplinește, potrivit legii, activitățile de informare publică;

e) întocmește și actualizează anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, buletinul informativ, potrivit

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public;

f) centralizează rapoartele întocmite de parchete și le transmite Ministerului Informațiilor Publice.

Articolul 80

Biroul relații cu presa îndeplinește următoarele atribuții:

a) mijlocește și facilitează relațiile reprezentanților Ministerului Public cu cei ai mass-media;

b) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori adjuncților săi cererile de interviuri ale reprezentanților mass-media;

c) organizează conferințe de presă ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi;

d) răspunde de acreditarea reprezentanților mass-media pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și organizează modalitățile practice de transmitere a informațiilor privind activitatea Ministerului Public;

e) furnizează ziariștilor orice informație de interes public;

f) acordă acreditarea ziariștilor și a reprezentanților mass-media;

g) asigură difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferințe de presă, interviuri sau briefinguri;

h) difuzează ziariștilor dosare de presă legate de evenimente sau de activități ale Ministerului Public;

i) refuză sau retrage acreditarea unui ziarist; motivele refuzului sau ale retragerii acreditării pot privi numai săvârșirea de fapte care împiedică desfășurarea normală a activității Ministerului Public și nu opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist;

j) asigură organismului de presă, în cazul retragerii acreditării unui ziarist, obținerea acreditării pentru un alt ziarist;

k) realizează activități de informare asupra evoluției cercetărilor penale în diferite cauze și furnizează, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, datele și informațiile noi;

l) ține legătura permanentă cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu procurorii șefi secție și cu conducătorii parchetelor din teritoriu, pentru obținerea de informații veridice, necesare reflectării corecte și obiective a activității procurorului de către mass-media;

m) îndeplinește oficiul de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

n) întocmește proiectele comunicatelor de presă și le difuzează operativ mass-media, după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

o) monitorizează informațiile difuzate de mass-media locale și naționale și identifică știrile care au un impact negativ asupra activității și imaginii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorilor din cadrul acestuia, verifică veridicitatea informațiilor și asigură, după caz, informarea corectă a opiniei publice sau exprimă poziția Ministerului Public față de problemele semnalate.

Articolul 81

Biroul de protocol exercită următoarele atribuții:

a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a delegațiilor străine care vizitează România, la invitația Ministerului Public sau a altor instituții, și ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreți (traducători);

b) organizează protocolul delegațiilor străine aflate în România la invitația Ministerului Public;

c) asigură formalitățile la plecarea în străinătate a reprezentanților Ministerului Public;

d) păstrează legătura cu reprezentanții instituțiilor române competente și asigură accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivă.

Articolul 82

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 83

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 84

Secția relații cu publicul, secretariat general, economico-financiară și administrativă îndeplinește atribuțiile ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu activitatea de primire în audiență, rezolvarea cererilor, plângerilor și sesizărilor, organizarea evidenței și circulației corespondenței, a arhivei, asigurarea Secretariatului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asigurarea condițiilor materiale și a fondurilor necesare desfășurării activității parchetelor, precum și rezolvarea problemelor economico-administrative ale Ministerului Public.

Articolul 85

Articolul 86

Articolul 87

Serviciul relații cu publicul și secretariatul general îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, programează și realizează activitățile de primire în audiență a cetățenilor la procurorii șefi secție sau la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori la adjuncții acestuia;

b) aduce la cunoștință procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procurorilor șefi secție, problemele deosebite în cadrul audiențelor;

c) examinează și repartizează secțiilor și serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și celorlalte parchete corespondența de competența lor și transmite celorlalte autorități și instituții publice lucrările de competența acestora, potrivit legii, înștiințând petiționarii;

d) realizează funcția de registratură generală, înregistrează corespondența adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncților săi și secțiilor;

e) organizează și coordonează activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulație și păstrare a lucrărilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

f) realizează activitățile de arhivă, potrivit legii.

Articolul 88

Serviciul financiar, contabilitate și salarizare are următoarele atribuții:

1. în ceea ce privește operațiunile de trezorerie:

a) urmărește și răspunde de execuția plăților de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;

b) întocmește documentele de plată pentru operațiunile financiare, potrivit reglementărilor, și virează sumele cuvenite;

c) urmărește decontarea sumelor încasate pe carduri;

d) efectuează ridicările și depunerile de numerar în conturile proprii;

e) verifică operațiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;

f) urmărește încasarea cotelor-părți ale cheltuielilor comune din imobilul deținut;

g) efectuează plata drepturilor bănești ale salariaților și răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;

h) verifică și înregistrează în contabilitate documentele care stau la baza operațiunilor de încasare și plăți cuprinse în registrul de casă;

i) urmărește corectitudinea încasărilor și efectuării decontărilor cu alți ordonatori de credite;

j) urmărește efectuarea decontărilor cu persoanele fizice și juridice;

k) ține evidența încasărilor și plăților prin casă, precum și a celorlalte bunuri și valori;

l) îndeplinește orice alte atribuții de natură financiară prevăzute de lege;

2. în ceea ce privește obligațiile fiscale:

a) răspunde de îndeplinirea obligațiilor fiscale referitoare la taxe și impozite și de contribuția la fondurile speciale, aferente drepturilor salariale;

b) întocmește și depune lunar declarațiile privind îndeplinirea obligațiilor de natură fiscală, potrivit legii, și răspunde pentru corecta întocmire a acestora;

c) răspunde de execuția de casă a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

d) verifică deconturile de cheltuieli în lei sau în valută și le supune aprobării conducerii secției;

3. în ceea ce privește relația cu salariații:

a) întocmește documentele pentru plata drepturilor salariale și a altor drepturi care decurg din raporturile de muncă;

b) întocmește și depune fișele fiscale prevăzute de lege;

c) calculează drepturile bănești cuvenite salariaților, pe baza notelor, deciziilor și a fișelor de prezență primite de la Compartimentul de resurse umane și formare profesională, în vederea achitării acestora la datele stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin reglementările legale în domeniu;

d) eliberează adeverințele solicitate de salariați.

Articolul 89

Serviciul buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare exercită următoarele atribuții:

1. în ceea ce privește înregistrările în contabilitate:

a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și conducerea contabilității și urmărește reflectarea în evidența contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri și cheltuieli, înregistrând cronologic și sistematic toate operațiunile privind patrimoniul unității;

b) înregistrează cronologic în contabilitate operațiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în instituție, și sistematic în conturile sintetice și analitice, cu ajutorul Registrului-jurnal;

c) ține evidența angajamentelor bugetare și legale;

d) verifică documentele și efectuează contabilizarea salariilor și a decontărilor cu personalul, precum și a celor privind asigurările de sănătate.

2. în ceea ce privește inventarierea patrimoniului:

a) răspunde de organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de valorificarea rezultatelor acesteia;

b) inventariază patrimoniul, care cuprinde toate elementele de activ și de pasiv, și asigură înregistrarea acestora în Registrul-inventar, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil și potrivit normelor legale;

c) inventariază bunurile aparținând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în păstrare ori în custodie sau pentru alte scopuri în incintă;

d) înregistrează în contabilitate, ca plusuri sau minusuri, diferențele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective și stocurile constatate cu ocazia inventarierii, după efectuarea în prealabil a compensărilor admise, numai în cazurile în care există riscul de confuzie între acestea pentru aceeași perioadă de gestiune;

3. în ceea ce privește evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii anuale:

a) evaluează la valoarea contabilă bunurile de natura imobilizărilor, stocurile și celelalte bunuri, la prețurile la care acestea au fost înregistrate în contabilitate la intrarea în patrimoniu;

b) întocmește situația bunurilor depreciate și fără mișcare și înaintează propuneri pentru valorificarea lor;

c) stabilește creanțele și obligațiile incerte și în litigiu și propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;

d) evaluează la valoarea lor nominală creanțele și obligațiile față de terți;

e) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcție de utilitatea bunului în instituție și de prețul pieței;

f) evaluează la valoarea de utilitate creanțele și obligațiile incerte și în litigiu, stabilită în funcție de valoarea lor posibil de încasat, respectiv de plată;

g) evaluează la cursul în vigoare creanțele, obligațiile, precum și disponibilitățile în devize;

4. în ceea ce privește situațiile lunare, trimestriale și anuale:

a) răspunde de întocmirea dărilor de seamă contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice;

b) stabilește totalul sumelor debitoare și creditoare, precum și soldul final al fiecărui cont;

c) întocmește balanța de verificare, asigurând egalitatea dintre totalul sumelor debitoare și creditoare și totalul soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor;

d) verifică și centralizează balanțele lunare de verificare analitică;

e) întocmește situația financiară anuală, inclusiv situația patrimoniului și a rezultatelor obținute, respectiv a activelor și pasivelor, precum și a cheltuielilor, veniturilor și excedentului sau deficitului;

5. în ceea ce privește activitatea de analiză economică:

a) întocmește pentru managerul economic informări și analize privind situația principalilor indicatori economico-financiari și de eficiență (lunar și anual);

b) întocmește situația operativă a încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie și din registrul de casă;

c) întocmește note, informări și analize dispuse de conducerea instituției;

d) asigură aplicarea legislației în acest domeniu și aduce la cunoștință conducerii apariția unor situații financiare neprevăzute;

6. în ceea ce privește controlul financiar preventiv propriu (CFPP), din care derivă drepturi sau obligații patrimoniale pentru instituție față de persoane fizice sau juridice, acesta se exercită de către persoana împuternicită, avizată de Ministerul Finanțelor Publice, prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituției. Verificarea constă în analiza sistematică a operațiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din punct de vedere al legislației, reglementării și al încadrării în limitele prevederilor bugetare stabilite.

Articolul 90

Serviciul buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare exercită, de asemenea, următoarele atribuții:

a) primește și analizează propunerile ordonatorilor terțiari și secundari de credite din Ministerul Public și întocmește proiectul de buget și notele de fundamentare;

b) repartizează anual, trimestrial și lunar, pe ordonatori de credite subordonați, indicatorii financiari aprobați prin legea bugetului de stat pe anul respectiv și propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor de credite, după care le comunică în termen acestora;

c) deschide lunar credite, efectuează repartizări și retrageri de credite, precum și virări între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II;

d) întocmește documentația de fundamentare a propunerilor de participare anuală a bugetului de venituri și cheltuieli al Ministerului Public;

e) întocmește situațiile privind execuția de casă a bugetului;

f) centralizează situațiile financiare ale ordonatorilor de credite subordonați și întocmește situația financiară centralizată pe care o depune la Ministerul Finanțelor Publice;

g) întocmește lunar monitorizarea cheltuielilor de personal, materiale și de capital;

h) asigură evidența operațiunilor privind mijloacele extrabugetare;

i) întocmește rapoartele de analiză economică pe bază de bilanț și propune măsuri pentru îmbunătățirea activității financiar-contabile.

Articolul 91

Serviciul investiții, reparații, achiziții publice și protecția muncii are următoarele atribuții:

a) participă la achiziționarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistență tehnică;

b) întocmește proiectul planului de investiții, în funcție de obiectivele stabilite, defalcat pe trimestre și pe luni, și urmărește realizarea acestuia după aprobare;

c) participă la efectuarea de prospectări de teren și de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investițiile imobiliare, atunci când este cazul;

d) participă la selectarea ofertelor potențialilor proiectanți, executori de investiții și furnizori, cu ocazia licitațiilor și selecțiilor de oferte ocazionate;

e) urmărește asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investițiile planificate;

f) analizează periodic stadiul lucrărilor și propune măsuri de încadrare în termen;

g) asigură îndrumarea și supravegherea tehnică în realizarea investițiilor și întocmește situațiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;

h) asigură gestionarea documentației tehnico-economice pentru lucrările de investiții;

i) încheie cu organele de specialitate procesele-verbale de recepție și urmărește funcționarea investiției în perioada de probă și de garanție;

j) fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiții, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;

k) întocmește, supune aprobării și transmite ordonatorilor terțiari de credite listele obiectivelor de investiții aprobate prin legea bugetului de stat;

l) verifică documentația tehnico-economică privind lucrările de investiții, de reparații curente și capitale la parchete, precum și la sediile instanțelor unde funcționează parchete și le avizează potrivit legii;

m) ține la zi evidența lucrărilor aflate în derulare și a celor ce urmează a fi începute;

n) asigură obținerea avizelor și a aprobărilor necesare de la autoritățile competente, pentru efectuarea lucrărilor de investiții și reparații;

o) controlează pe teren lucrările în derulare, efectuând măsurători, sondaje și orice alte verificări, și propune măsuri corespunzătoare pentru eliminarea neregulilor constatate;

p) efectuează lucrările de întreținere a clădirii, a instalațiilor, precum și a întregii baze logistice a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

r) controlează funcționarea utilajelor, a stațiilor de hidrofor și a celor de joasă tensiune, a instalațiilor termice, electrice și sanitare.

Articolul 92

De asemenea, Serviciul investiții, reparații, achiziții publice și protecția muncii exercită următoarele atribuții:

a) analizează propunerile ordonatorilor terțiari de credite din Ministerul Public și întocmește proiectul de buget și notele de fundamentare, potrivit legii;

b) întocmește lucrările de repartizare, pe trimestre și pe ordonatori de credite, a indicatorilor financiari aprobați prin legea bugetului de stat și propune spre aprobare proiectele de buget ale ordonatorilor de credite;

c) rezolvă problemele apărute în legătură cu operațiunile privind deschiderea de credite;

d) realizează documentația de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli al Ministerului Public;

e) întocmește situațiile privind execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli;

f) centralizează dările de seamă contabile ale Ministerului Public și întocmește bilanțul centralizat;

g) centralizează nevoile de aprovizionare ale instituției ori bunurile necesare desfășurării activității și întocmește Programul anual de activități publice;

h) organizează procedurile legale de achiziții publice;

i) întocmește angajamentele bugetare și legale pentru achizițiile publice organizate, pe care le supune aprobării ordonatorului de credite (managerului economic), după obținerea vizei de control financiar preventiv;

j) întocmește rapoartele legale privind procedurile de achiziții desfășurate;

k) urmărește executarea întocmai și la timp a contractelor;

l) asigură respectarea normelor de pază contra incendiilor și a celor de protecție a muncii; întocmește planurile de pază contra incendiilor și de înlăturare a efectelor fenomenelor naturale periculoase;

m) propune luarea măsurilor pentru protecția muncii, precum și de prevenire și stingere a incendiilor și asigură cunoașterea și aplicarea acestora de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 93

Serviciul administrativ și gestiuni își desfășoară activitatea în baza legislației în vigoare privitoare la finanțele publice, achizițiile publice de produse, servicii și lucrări și exercită următoarele atribuții:

a) administrează și gestionează bunurile mobile și imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deținute;

b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a mărfurilor, a materialelor și pieselor de schimb, a carburanților, lubrifianților și a altor valori materiale aflate în dotare și asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;

c) urmărește folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituției, potrivit destinației acestora;

d) organizează și controlează modul de ținere a evidenței operative de către gestionari și ia măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor legale de gestionare;

e) organizează întreținerea și efectuarea reparațiilor pentru clădiri, dotări și alte active din patrimoniul instituției, în regie proprie sau cu terți;

f) urmărește încheierea și derularea contractelor de întreținere-reparații (service) pentru utilajele și instalațiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligațiilor în vederea efectuării plății;

g) negociază, propune și urmărește executarea în bune condiții a contractelor de prestări de servicii încheiate;

h) participă la acțiunile de inventariere a bunurilor și valorilor pe care le gestionează și formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe și obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum și cu alte bunuri;

i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, și asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor, pentru care se obține aprobare;

j) asigură condiții corespunzătoare de lucru pentru salariați;

k) organizează activitățile prevăzute la lit. a)-i), pentru care are dotări și personal, iar pentru alte activități necesare propune încheierea de contracte de prestări de servicii cu terți și urmărește realizarea acestora, confirmând plata;

l) depozitează și distribuie mărfurile, piesele de schimb și carburanții, pe care le preia în gestiune și le eliberează pe baza bonurilor de consum;

m) organizează activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condițiile de garare și urmărirea consumului de carburanți și de lubrifianți, cu încadrarea în normele de consum, și întocmește evidența operativă;

n) organizează gestionarea arhivei aferente activității proprii și asigură condițiile de păstrare, potrivit termenelor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic;

o) acordă viza "Bun de plată".

Articolul 94

De asemenea, Serviciul administrativ și gestiuni exercită următoarele atribuții:

a) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreținere, materiale și de capital pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) organizează și asigură achiziționarea bunurilor necesare activității, potrivit legii;

c) asigură transportul de persoane și de materiale, precum și întreținerea și exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

d) emite foile de parcurs;

e) întocmește fișa activității zilnice pentru parcul auto, precum și situația privind consumul de carburanți din cursul lunii, pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Serviciul financiar, contabilitate și salarizare, dări de seamă contabile și analize economice, la sfârșitul lunii;

f) verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanți pentru fiecare autoturism și consemnează stocul existent într-un proces-verbal;

g) asigură reparațiile curente, întreținerea, curățenia și administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

h) întocmește anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale și obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;

i) conduce evidența gestionară a patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

j) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea și paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

k) orice alte atribuții dispuse de managerul economic.

Articolul 95

Șeful serviciului are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției.

Articolul 96

Șeful biroului are următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

- repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

- soluționează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția procurorului șef serviciu sau a conducerii secției.

Articolul 97

Secția de inspecție îndeplinește atribuțiile care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu controlul asupra activității procurorilor din cadrul Ministerului Public, care se realizează potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 98

Articolul 99

Articolul 100

Serviciul de inspecție are următoarele atribuții:

a) efectuează controlul de fond asupra activității secțiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a parchetelor de pe lângă curțile de apel, conform planificării;

b) efectuează controale tematice la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și la parchetele de pe lângă curțile de apel, dispuse de procurorul general;

c) analizează concluziile controalelor de fond și tematice, efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângă curțile de apel, și propune procurorului șef secție modalitățile de valorificare a constatărilor;

d) efectuează cercetări prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru procurorii din cadrul acestui parchet;

e) exercită orice alte atribuții delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de ministrul justiției, potrivit legii.

Articolul 101

Serviciul de planificare și metodologie a inspecției are următoarele atribuții:

a) exercită îndrumarea metodologică a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângă curțile de apel;

b) efectuează planificarea și organizarea metodologică a activităților de control;

c) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau delegate de ministrul justiției, potrivit legii.

Articolul 102

Procurorul inspector șef are următoarele atribuții:

- îndrumă și coordonează activitatea procurorilor inspectori din cadrul serviciului;

- întocmește planurile semestriale de controale tematice ale serviciului, pe care le prezintă spre confirmare procurorului șef secție;

- verifică materialele întocmite de procurorii inspectori în urma controalelor sau verificărilor efectuate și le prezintă procurorului șef secție cu propuneri de măsuri;

- îndeplinește orice alte sarcini ce rezultă din ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 103

Procurorul inspector are următoarele atribuții:

- efectuează controale tematice, pe baza programelor aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, precum și la secțiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- sesizează Secția de urmărire penală și criminalistică în cazul în care, cu prilejul activităților de control, de verificare a unor materiale informative sau sesizări, constată săvârșirea de către procurori a unor fapte penale;

- efectuează cercetările prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- analizează concluziile controalelor efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și prezintă propuneri pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare;

- exercită îndrumarea metodologică a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângă curțile de apel;

- în cadrul acțiunilor de control, identifică cazurile de aplicare neunitară a legii ori greutățile în aplicarea unor dispoziții legale și face propuneri privind modul de rezolvare a acestora;

- reține și propune spre generalizare cele mai bune metode de îndeplinire a sarcinilor;

- exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit legii;

- exercită orice alte sarcini și lucrări în legătură cu serviciul, repartizate de șefii ierarhici.

Articolul 153

Toate parchetele vor ține următoarele registre și condici:

1. Registrul pentru evidența ordinelor și dispozițiilor cu caracter normativ ale ministrului justiției și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (R-1);

2. Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-2);

3. Registrul de evidență a persoanelor arestate, a sesizărilor privind efectuarea perchezițiilor și a sesizărilor privind autorizarea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor (R-3);

4. Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4);

5. Registrul pentru evidența și punerea în executare a cheltuielilor judiciare și a sancțiunilor aplicate potrivit art. 18^1 și 91 din Codul penal (R-5);

6. Registrul de evidență a activității de apel și de recurs (R-6);

7. Registrul de evidență a infirmărilor, redeschiderilor și restituirilor (R-30);

8. Registrul de inventar al bibliotecii (R-10);

9. Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-13);

10. Registrul de intrare-ieșire a documentelor secrete (R-14);

11. Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrărilor (R-15);

12. Registrul de evidență curentă a intrărilor-ieșirilor documentelor din arhivă (R-16);

13. Registrul pentru evidența sigiliilor și ștampilelor (R-17);

14. Registrul de audiență (R-18);

15. Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului (R-19);

16. Registrul numerelor de inventar (R-20);

17. Registrul de formulare cu regim special (R-27);

18. Registrul privind evidența salariaților care au avut acces în unitate ori au plecat, după terminarea programului de lucru (R-28);

19. Registrul privind evidența persoanelor care au acces în unitate (R-29);

20. Registrul de evidență pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile publice (R-9);

21. Registrul de control (R-31). În acest registru se vor înscrie constatările și măsurile dispuse de către persoanele care efectuează controlul, menționându-se numărul și data actului de control;

22. Condica activității de urmărire penală (C-1);

23. Condica de evidență a cauzelor cu autori neidentificați (C-2);

24. Condica pentru evidența folosirii materialelor de criminalistică (C-3);

25. Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor (C-4);

26. Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară (C-5);

27. Condica de prezență (C-6);

28. Condica de corespondență (C-7);

29. Condica de evidență a persoanelor primite în audiență (C-8).

Articolul 154

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va ține și următoarele registre și condici:

1. Registrul pentru evidența recursurilor în anulare declarate - penale (R-7);

2. Registrul pentru evidența recursurilor în anulare declarate - civile (R-8);

3. Registrul opis alfabetic pentru evidența personalului auxiliar/procurorilor (R-11);

4. Registrul pentru evidența legitimațiilor de serviciu (R-12);

5. Registrul de comenzi la tipografie (R-21);

6. Registrul de evidență a parcului auto (R-22);

7. Registrul de mișcare a autovehiculelor (R-23);

8. Registrul de evidență a accidentelor de circulație (R-24).

Articolul 155

Articolul 156

Articolul 157

Articolul 158

Articolul 159

Articolul 160

Articolul 161

Personalul auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este organizat în următoarele compartimente:

a) Secția administrativă, având structura prevăzută la art. 86;

b) în cadrul celorlalte secții funcționează, ca servicii nedivizate, câte o grefă, având și atribuții de arhivă și registratură;

c) Biroul de informare publică și Biroul relații cu presa din cadrul Secției de cooperare internațională, integrare europeană, informare publică și relații cu presa;

d) biblioteca funcționează în cadrul Secției de analiză - Serviciul de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică;

e) statisticienii și personalul de specialitate informatică funcționează în cadrul Biroului de statistică judiciară, respectiv al Serviciului pentru tehnologia informației și comunicației din structura Secției de analiză;

f) personalul tehnic din Serviciul de criminalistică funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică.

Articolul 162

Articolul 163

Biroul de informare publică și Biroul relații cu presa ale Secției de cooperare internațională, integrare europeană, informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, compartimentele de informare și relații publice ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, Curtea Militară de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial și procurorul desemnat pentru realizarea atribuțiilor de informare și relații publice de către parchetul de pe lângă judecătorie ori Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar aduc la îndeplinire sarcinile ce le revin și își desfășoară activitatea potrivit dispozițiilor

Legii nr. 544/2001

și ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 , precum și ale prezentului regulament.

Articolul 164

Articolul 165

Activitatea de informare și relații publice se desfășoară pe toată perioada programului zilnic de lucru al parchetului, iar în ziua de joi (lucrătoare) programul de funcționare se prelungește cu două ore.

Articolul 166

Pentru analiza reclamațiilor administrative ale persoanelor vizând nerespectarea prevederilor

Legii nr. 544/2001

și ale normelor metodologice aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 , conducătorul parchetului va constitui, prin dispoziție scrisă, o comisie de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public, formată din 2 procurori cu experiență corespunzătoare. Comisia va duce la îndeplinire, în mod corespunzător, obligațiile prevăzute în art. 35 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 .

Articolul 167

Conducătorii parchetelor vor organiza periodic, de regulă o dată pe lună sau ori de căte ori se impune, conferințe de presă, pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public, fiind obligați să răspundă la orice informații de acest fel.

Articolul 168

Articolul 169

Compartimentele auxiliare de la toate parchetele, care desfășoară activitatea de grefă, registratură și arhivă, efectuează următoarele operațiuni:

a) completarea formularelor statistice, centralizarea și stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind sistemul informațional al Ministerului Public;

b) evidența, selectarea, păstrarea, mișcarea și casarea, în condițiile legii, a documentelor deținute în arhivă;

c) folosirea, păstrarea și evidența ștampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor și a altor materiale din dotare;

d) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat și evidența punerii în executare a ordonanțelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare și amenzi administrative sau judiciare;

e) evidența, depozitarea, păstrarea, mișcarea și conservarea corpurilor delicte; la parchetele de pe lângă tribunale și parchetele care au sediul comun cu acestea, operațiunile descrise vor fi efectuate de tehnicianul criminalist al parchetului de pe lângă tribunal;

f) dactilografierea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate;

g) realizarea sarcinilor administrative și gospodărești necesare bunei desfășurări a activității parchetelor;

h) alte sarcini stabilite de conducătorii parchetelor în baza legii și a ordinelor organelor ierarhic superioare.

Articolul 170

Articolul 171

Articolul 173

Grefierii șefi cabinet funcționează la cabinetele procurorului general, procurorilor generali adjuncți și procurorilor consilieri și au următoarele atribuții:

a) primesc corespondența adresată procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, procurorilor consilieri;

b) verifică și prezintă corespondența procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, procurorilor consilieri;

c) efectuează operațiuni de înregistrare, completare și scădere a lucrărilor primite la cabinet;

d) transmit de îndată pe condica de expediție, conform rezoluției procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, a procurorilor consilieri, lucrările la secții, servicii, birouri și la alte compartimente din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

e) țin evidența lucrărilor cu termene de soluționare stabilite de procurorul general, procurorii generali adjuncți sau, după caz, de procurorii consilieri și îi informează cu privire la respectarea acestor termene;

f) după semnarea lucrărilor de procurorul general, procurorii generali adjuncți sau, după caz, de procurorii consilieri, iau măsuri pentru expedierea de îndată a acestora;

g) arhivează lucrările soluționate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;

h) din dispoziția procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, a procurorilor consilieri, dactilografiază lucrările repartizate;

i) asigură evidența, folosirea și păstrarea în condiții corespunzătoare a ștampilelor, sigiliilor și a imprimatelor existente la cabinet;

j) păstrează secretul de serviciu și respectă confidențialitatea lucrărilor efectuate la cabinet;

k) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul general, procurorii generali adjuncți sau, după caz, de procurorii consilieri.

Articolul 174

Grefierii șefi secție și grefierii șefi serviciu îndeplinesc următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine și propun procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu măsuri de îmbunătățire a activității acestuia;

b) primesc corespondența adresată secției sau serviciului, o verifică și o prezintă procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu;

c) conform rezoluției procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu, predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;

d) din dispoziția procurorului șef secție sau, după caz, a procurorului șef serviciu, înregistrează lucrările în registrele secției sau ale serviciului;

e) țin la zi evidența lucrărilor cu termene de soluționare și informează procurorul șef secție sau, după caz, procurorul șef serviciu asupra respectării acestora;

f) certifică, la sfârșitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul înregistrărilor și numărul filelor folosite;

g) asigură culegerea și înregistrarea la timp a datelor statistice, ținând la zi evidențele primare și desfășurătoarele statistice tipizate;

h) verifică corespondența pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operațiuni de îndată;

i) verifică modul de respectare a dispozițiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere și arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;

j) se preocupă de utilizarea eficientă și păstrarea în condiții optime a registrelor, condicilor, imprimatelor și a altor materiale existente în grefa secției și a serviciului;

k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru secție sau serviciu și propun procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;

l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere;

m) verifică și predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;

n) asigură evidența, folosirea și păstrarea ștampilelor și a sigiliilor secției sau serviciului, conform prevederilor legale;

o) țin la zi evidența personalului la locul de muncă, completând condica de prezență, și iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezență, în vederea plății drepturilor salariale;

p) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau, după caz, de procurorul șef serviciu.

Articolul 175

Grefierii și grefierii-dactilografi au următoarele atribuții:

a) primesc de la grefierul șef secție sau de la grefierul șef serviciu lucrările repartizate prin rezoluție de procurorul șef secție ori de procurorul șef serviciu și le înregistrează în registrele secției sau ale serviciului;

b) înregistrează lucrările în registrul intrare-ieșire, în registrul de urmărire penală și supraveghere a urmăririi penale, în registrul de arestați, în registrul de valori și corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, reclamații, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancțiunilor administrative aplicate în temeiul art. 18^1 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum și în alte evidențe;

c) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricației;

d) scad lucrările soluționate în registre și, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;

e) dactilografiază lucrările repartizate de grefierul șef secție sau grefierul șef serviciu;

f) întrețin în condiții corespunzătoare calculatorul sau mașina de scris;

g) păstrează secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor;

h) exercită orice alte atribuții dispuse de grefierul șef secție sau de grefierul șef serviciu ori de procurorul șef secție sau procurorul șef serviciu.

Articolul 176

Articolul 177

Articolul 178

Articolul 179

Plângerile și sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum și dosarele primite de la organele de cercetare penală, în care au fost sesizate direct acestea, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-2). Numărul de înregistrare va fi însoțit de indicativul "P" (penal).

Articolul 180

Primirea, evidența, întocmirea și toate celelalte operațiuni privind lucrările care conțin informații clasificate secret de stat sau de serviciu se efectuează potrivit dispozițiilor ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind protecția de către Ministerul Public a informațiilor clasificate și privind protecția secretului de stat și de serviciu.

Articolul 181

Articolul 182

Articolul 183

Articolul 184

Articolul 185

Articolul 186

Articolul 187

Articolul 188

Articolul 189

Nu se admit ștersături în registre și condici.

Eventualele mențiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală și se rescriu fie în cuprinsul aceleiași rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea va fi certificată, pe marginea filei din registru sau din condică, prin semnătura conducătorului parchetului sau a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.

Articolul 190

Articolul 191

Articolul 192

Articolul 193

Articolul 194

Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondența privind:

a) comportarea personalului din unitățile Ministerului Public în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în societate;

b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior și nu s-a primit răspuns;

c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorități ale statului;

d) alte lucrări care, prin conținutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.

Articolul 195

După examinarea de către procurorul general sau de adjuncții săi a corespondenței, șefii de cabinete rețin și înregistrează lucrările care se păstrează în evidență la cabinete, iar restul corespondenței se predă Secției administrative pentru a fi înregistrată și transmisă compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisă altor autorități publice competente, potrivit legii.

Articolul 196

La registratura generală grefierii anume desemnați vor înregistra corespondența după cum urmează:

a) corespondența care are ca obiect plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și alte date privind activitatea parchetelor, comunicări de situații statistice sau alte situații, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economico-administrativă, corespondența oficială primită de la diferite autorități publice, precum și corespondența obișnuită se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-13) și va primi numere cu soț;

b) propunerile, sesizările, reclamațiile, cererile, plângerile și memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistrează în registrul de evidență a acestora (R-19), dându-se numere de înregistrare fără soț.

Articolul 197

Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secții se multiplică, după caz, integral sau parțial și se predau acestora potrivit rezoluției de repartizare.

Articolul 198

Articolul 199

Articolul 200

Articolul 201

În scopul identificării cu ușurință a lucrărilor și dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 196 lit. a) și b) și art. 200 alin. (1) lit. b) și c) se va face și în registrul opis alfabetic.

Articolul 202

Articolul 203

Conducătorii parchetelor sau procurorii desemnați de aceștia vor veghea ca înregistrările în documentele de evidență și completarea desfășurătoarelor statistice să fie actualizate.

Articolul 204

Toate formularele statistice vor fi semnate de conducătorul parchetului și de primul-grefier sau de grefierul-șef, iar centralizatoarele vor fi verificate de un procuror inspector, desemnat prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Articolul 205

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formularele statistice se completează de grefierii șefi ai secțiilor și se semnează de procurorii șefi de secție. Verificarea formularelor statistice completate va fi făcută de un procuror inspector desemnat de procurorul general.

Articolul 206

Pe măsura dezvoltării informatizării sistemului computerizat de stocare a informațiilor, datele statistice vor fi introduse și în calculatoarele din dotarea parchetelor.

Articolul 207

Activitatea de completare a formularelor statistice și de centralizare și gestionare a datelor statistice a parchetelor este îndrumată metodologic de Biroul de statistică judiciară din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 208

Articolul 209

Articolul 210

Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent, inventarul se întocmește în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar, câte un exemplar rămâne la grefierul șef al unității, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.

Articolul 211

Pentru registre, condici și alte documente preconstituite se întocmește un inventar separat, pe termene de păstrare.

Articolul 212

Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să țină evidența inventarelor pentru documentele intrate în arhivă și a mișcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidență a intrărilor-ieșirilor unităților arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la

Legea nr. 16/1996 .

Articolul 213

La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător și dacă îndeplinește condițiile prevăzute de

Legea nr. 16/1996

și de prezentul regulament.

Articolul 214

Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare și în ordinea cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.

Articolul 215

Articolul 216

Articolul 217

Articolul 218

Articolul 219

După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei de selecționare, președintele convoacă comisia. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare și avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.

Articolul 220

În cazurile în care comisia de selecționare constată că s-au produs greșeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul inițial.

Articolul 221

Articolul 222

Articolul 223

Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în Nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menționează categoria de documente, numărul acestora și anii extremi, făcându-se mențiuni despre lipsa lor de valoare documentară și practică.

Articolul 224

Documentele rămase după selecționare se predau filialei județene a Arhivelor Naționale, la termenele și în condițiile prevăzute în

Legea nr. 16/1996 . O dată cu predarea se depun și două exemplare ale inventarului definitiv.

Articolul 225

La selecționarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate și reținute toate documentele care au importanță istorică, documentară și cele a căror utilitate practică nu a încetat.

Articolul 226

Articolul 227

Articolul 228

Secția administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită controlul și îndrumarea activităților ce se desfășoară în legătură cu arhiva la unitățile locale.

Articolul 229

Parchetele vor folosi sigilii, ștampile și imprimate ale căror dimensiuni, formă și conținut se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit legii.

Articolul 230

Firmele parchetelor se vor confecționa prin grija compartimentelor economico-administrative din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, respectiv a Secției administrative, și vor avea conținutul, dimensiunile, forma și culoarea stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 231

Articolul 232

În caz de pierdere sau de sustragere a unei ștampile sau a unui sigiliu, evenimentul va fi raportat de îndată, în scris, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel și procurorului-șef al Secției administrative din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inițiindu-se, dacă este cazul, procedura de tragere la răspundere disciplinară a persoanei vinovate și luându-se măsurile necesare de înlocuire a bunului.

Articolul 233

Stocurile de imprimate din fiecare parchet vor fi gestionate de administrator sau, după caz, de grefierul șef, de primul-grefier sau de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

Articolul 234

Conducătorii parchetelor vor supraveghea activitatea personalului din subordine, astfel încât să se evite folosirea imprimatelor în afara unităților de alte persoane sau în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Articolul 235

Imprimatele scoase din uz se inventariază de comisia de selecționare a documentelor și se predau, în condițiile legii, unităților de colectare a deșeurilor.

Articolul 236

Articolul 237

La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală și de alte organe pentru:

a) chemarea prin serviciile poștale, telefon, telex sau fax a părților din proces, a martorilor, experților, interpreților și a altor persoane;

b) plata, în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 190 din Codul de procedură penală, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experților și interpreților;

c) efectuarea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor medico-legale sau de altă specialitate;

d) ridicarea și conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanțelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.

e) efectuarea fotografiilor judiciare și a înregistrărilor audio-video;

f) deplasările efectuate în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului;

g) plata onorariilor apărătorilor din oficiu;

h) hârtia, imprimatele și alte materiale ce compun dosarele penale;

i) orice alte lucrări efectuate în desfășurarea urmăririi penale, care au necesitat plăți din fondurile bugetare.

Articolul 238

Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauză soluționată de procuror, pe baza următoarelor documente justificative:

a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrări dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menționate, în condițiile prevăzute prin dispozițiile legale, costurile lucrărilor;

b) actele în baza cărora martorii, experții și interpreții justifică, în condițiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;

c) actele emise de cabinetele de avocați, în care se menționează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;

d) nota de cheltuieli întocmită de grefierul-șef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală sau supravegherea urmăririi penale, privind cheltuielile făcute de parchet în cursul urmăririi penale, pentru corespondență, chemările prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.

Articolul 239

În cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de organe de cercetare penală, la stabilirea cheltuielilor se ține seama de sumele menționate de aceste organe în referatele cu propuneri de soluționare a cauzelor, la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile efectuate de parchet.

Articolul 240

Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanța de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit art. 245 din Codul de procedură penală și art. 249 alin. 2 din același cod.

Articolul 241

Punerea în executare a ordonanței prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută de art. 91 lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispozițiilor art. 249^1 alineatul ultim, art. 442 și 443 din Codul penal.

Articolul 242

Articolul 243

Articolul 244

Pentru depozitarea în condiții de securitate și bună conservare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale și se procură case de fier și dulapuri metalice anume destinate.

Articolul 245

Articolul 246

Articolul 247

Articolul 248

Armele de foc, munițiile și materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante care sunt mijloace materiale de probă se predau cu proces-verbal organelor de poliție din localitatea unde își are sediul parchetul.

Articolul 249

Articolul 250

Articolul 251

Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanță, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluției sau după trecerea unui an de la data ordonanței, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de conducătorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul-șef și tehnicianul criminalist sau, după caz, grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmește un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se atașează la dosarul cauzei, iar operațiunea se menționează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4).

Articolul 252

Secția administrativă, respectiv Serviciul de audit intern din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia acțiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidență și de gestionare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace materiale de probă.

Articolul 253

Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.

Articolul 254

Grefierii-șefi sau, după caz, prim-grefierii asigură dactilografierea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activității parchetelor.

Articolul 255

În funcție de volumul de activitate din fiecare parchet, una sau mai multe dactilografe sau grefiere-dactilografe și grefiere, în funcție de volumul de activitate, pot fi anume desemnate să dactilografieze și lucrările efectuate în cadrul procedurilor judiciare (declarațiile învinuiților și inculpaților, ale martorilor, precum și alte acte procedurale).

Articolul 256

Articolul 257

Articolul 258

Articolul 259

Articolul 260

La parchetele care, potrivit schemei de organizare, nu au economiști, întocmirea statelor de plată a salariilor și plata acestora se vor face de grefierul-șef, de prim-grefier sau de un alt grefier desemnat de prim-procuror.

Articolul 261

Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, precum și declasarea ori casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparținând Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale și parchetelor de pe lângă judecătorii, se vor face cu respectarea reglementărilor prevăzute de lege pentru instituțiile publice, precum și a prevederilor din prezenta secțiune.

Articolul 262

Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe se aprobă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitatea sa de ordonator principal de credite.

Articolul 263

Articolul 264

Articolul 265

Articolul 266

Articolul 267

Valorificarea bunurilor scoase din funcțiune se face cu respectarea legislației în vigoare privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice.

Articolul 268

Articolul 269

Articolul 270

Aprovizionarea cu materiale și piese de schimb pentru parcul auto al unităților Ministerului Public se face, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către compartimentul de resort al Departamentului economico-financiar, iar la celelalte parchete, de către departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și tribunale.

Articolul 271

Articolul 272

Articolul 273

Articolul 274

Autovehiculele vor fi conduse exclusiv de șoferii parchetelor. Se interzice șoferilor să încredințeze altor persoane spre conducere autovehiculele din dotare.

Articolul 275

Articolul 276

Orice accidentare a autovehiculelor din dotarea parchetelor se înregistrează în Registrul de evidență a accidentelor de circulație (R-24) și se comunică în scris, de îndată, sub semnătura conducătorului parchetului, Departamentului economico-financiar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 277

Articolul 278

Administratorii sau, după caz, grefierii-șefi vor completa fișele activității zilnice (FAZ) cu datele prevăzute în formularele tipizate. De asemenea, aceștia au obligația să întocmească următoarele lucrări:

a) situațiile consumului de carburanți și lubrifianți pentru fiecare autovehicul, urmărind respectarea normelor de consum specific;

b) fișele de rulaj ale anvelopelor, inclusiv ale roților de rezervă, cu numărul de kilometri parcurși, corectați în luna respectivă;

c) anexele la fișele individuale ale autovehiculelor, cu numărul kilometrilor efectivi și echivalenți parcurși de autovehicule în cursul fiecărei luni.

Articolul 279

Șoferii răspund nemijlocit de funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor și utilajelor din garaje, precum și a autovehiculelor pe care le au în primire. În acest scop șoferii au următoarele obligații:

a) să cunoască temeinic caracteristicile constructive și funcționale ale instalațiilor, utilajelor și autovehiculelor cu care lucrează și să aplice întocmai normele de funcționare și întreținere a acestora, de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor;

b) să folosească și să păstreze în bune condiții, potrivit regulilor stabilite, echipamentul de protecție și dispozitivele de siguranță;

c) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, pentru a putea executa în bune condiții sarcinile ce le revin.

Articolul 280

Articolul 281

Managerul economic are următoarele atribuții principale:

a) conduce departamentul economico-financiar și administrativ al parchetului în cadrul căruia funcționează, coordonează și răspunde de activitatea personalului din subordine;

b) repartizează personalului economic-administrativ sarcini concrete specifice compartimentului de resort;

c) veghează la respectarea normelor de disciplină din acest sector;

d) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a parchetelor fără personalitate juridică din circumscripția parchetului în cadrul căruia funcționează;

e) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuțiile acestora prevăzute de lege;

f) răspunde de utilizarea creditelor bugetare și de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficiență a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate parchetului, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și de prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;

g) coordonează activitatea de administrare a sediilor parchetelor și ia măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității parchetelor;

h) ia măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții, urmărește și răspunde de realizarea acestora;

i) organizează ținerea evidenței tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în administrarea parchetelor, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;

j) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de șefii ierarhici în aplicarea prevederilor legale.

Articolul 282

Managerii economici, informaticienii și personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă și din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile au calitatea de funcționari publici, având drepturile și obligațiile prevăzute de

Legea nr. 188/1999 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 283

Conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Articolul 284

Contabilul-șef îndeplinește următoarele atribuții:

a) exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care se nasc drepturi sau prin care se asumă obligații patrimoniale pentru parchete, precum și asupra utilizării creditelor primite de la bugetul de stat;

b) alocă și distribuie fondurile necesare desfășurării activității parchetelor;

c) urmărește respectarea dispozițiilor legale privind plata salariilor și recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul parchetelor;

d) controlează operațiunile patrimoniale, exactitatea operațiunilor contabile și financiare din activitatea curentă, precum și modul de efectuare a inventarelor;

e) comunică conducerii instituției date și informații privind necesarul de credite, execuția bugetară, întocmirea balanțelor financiare, a dărilor de seamă contabile și alte situații solicitate în mod expres;

f) verifică situația lucrărilor privind investițiile, reparațiile curente și capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobați;

g) execută, în limitele funcției sale, și alte atribuții prevăzute în actele normative sau conferite de șefii ierarhici în baza acestora.

Articolul 285

Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul parchetului de pe lângă tribunal are următoarele atribuții în domeniul administrativ:

a) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și obiecte de inventar sau cu alte bunuri necesare desfășurării optime a activității parchetelor;

b) ia măsurile necesare pentru întreținerea și funcționarea clădirilor și a tuturor dotărilor acestora (instalații tehnico-sanitare etc.);

c) asigură aprovizionarea cu carburanți, lubrifianți și piese de schimb pentru autoturismele din dotarea parchetelor și urmărește decontarea consumurilor;

d) răspunde pentru asigurarea ordinii și curățeniei, precum și pentru paza bunurilor în sediile parchetelor;

e) ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea sau limitarea consecințelor unor dezastre sau calamități;

f) execută orice alte asemenea sarcini date de conducătorul parchetului.

Articolul 286

Administratorul are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea de gospodărire a localurilor, asigurând condițiile materiale pentru desfășurarea activității parchetelor;

b) gestionează bunurile aflate în patrimoniul parchetelor;

c) execută, în limitele funcției sale, și alte sarcini date de șefii ierarhici.

Articolul 287

Activitatea economico-financiară și administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este realizată de Departamentul economico-financiar din cadrul Secției administrative.

Articolul 288

Biblioteca este organizată, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul Secției de analiză - Serviciul de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică, iar la celelalte parchete, în cadrul grefei.

Articolul 289

Persoana care răspunde de bibliotecă este numită prin ordin al procurorului șef secție, respectiv al conducătorului parchetului, exclusiv din rândul grefierilor.

Articolul 290

Articolul 291

Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute la art. 290 se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul procurorului șef secție, respectiv al conducătorului parchetului.

Articolul 292

Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi accesibile procurorilor și personalului auxiliar.