Hotărârea nr. 41/1996

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Ioan Griga - procuror

Valer-Vasile Bica - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestației privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, formulată de domnul Dinu Emil-Dumitru și depusa la Biroul Electoral Central, cu nr. 283 din 1 octombrie 1996

Contestația a fost înaintată Curții Constituționale și formează obiectul Dosarului nr. 243 D/1996.

Curtea a decis soluționarea contestației fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvarii ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) și (3) și

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la

art. 85 din Legea nr. 68/1992

și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestației.

În contestație se susține ca, potrivit art. 35 din Constituție, art. 9 și

art. 10 din Legea nr. 69/1992 , domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze la funcția de Președinte al României, deoarece a îndeplinit anterior aceasta funcție de doua ori, în urma alegerilor din 1990 și, apoi, din 1992. Contestatorul arata ca principiul neretroactivitatii invocat în

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , deși pertinent, nu este concludent pentru motivarea acesteia și ca, în temeiul

art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de legea electorală, astfel încât trebuia să facă o aplicare stricta a

art. 10 din Legea nr. 69/1992 , fără a-l interpreta.

Procurorul, având cuvintul în fond, pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată, deoarece Curtea Constituțională a statuat prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996

ca primul mandat presedintial a fost exercitat ca urmare a alegerilor din 1992, astfel încât domnul Ion Iliescu poate candida pentru un nou mandat la alegerile din 1996.

CURTEA,

luând în dezbatere contestația înaintată de Biroul Electoral Central, constata ca este competența sa o soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al

art. 27 din Legea nr. 47/1992

și al

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .

Analizînd contestația în raport cu prevederile Constituției, ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României și vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:

Contestația domnului Dinu Emil-Dumitru se întemeiază, în esenta, pe un singur motiv, și anume neconstituționalitatea depunerii candidaturii domnului Ion Iliescu, întrucît ar fi pentru un al treilea mandat. În legătură cu acest motiv Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996, ca și prin alte hotărâri ulterioare privind aceeași problema, și nu exista motive să se revină asupra celor statuate. Astfel, s-a stabilit ca "mandatul presedintial reglementat de Constituția României nu poate fi așezat în prelungirea unor durate de îndeplinire a funcției de Președinte al României, anterioare intrării în vigoare a legii fundamentale" și ca "mandatul de Președinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituțional al domnului Ion Iliescu". În consecința, motivul invocat în legătură cu numărul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este neîntemeiat.

În sprijinul argumentarii, în contestație s-a invocat și faptul ca, în conformitate cu

art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea este obligată să facă o aplicare stricta a dispozițiilor art. 10 din această lege, fără a-l putea interpreta. Este o sustinere inadmisibila, deoarece, de principiu, aplicarea unei dispoziții legale presupune interpretarea sa prealabilă. Asa cum s-a statuat prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , cît și prin alte hotărâri ulterioare pronunțate în același sens, invocarea

art. 10 din Legea nr. 69/1992 , întrucît se referă la nesocotirea unor dispoziții din Constituție, imprima litigiului electoral trăsăturile contenciosului constituțional, în care Curtea, în calitate de garant al supremației Constituției, trebuie să se raporteze la dispozițiile acesteia și nu doar la cele ale unor acte subsecvente și inferioare. De aceea prevederile art. 10 nu pot fi opuse normei constituționale instituite de art. 81 alin. (4), iar prevederile sale nu pot fi interpretate decît în concordanta cu dispozițiile constituționale respective, referindu-se la aceeași interdicție, ce privește exclusiv mandatul constituțional al Președintelui României.

Fața de cele arătate, rezultă ca mandatul de Președinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituțional al domnului Ion Iliescu. În consecința, contestația ce face obiectul judecații de fața urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate și vazind dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale

art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , precum și pe cele ale art. 2 alin. (2) și

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, formulată de domnul Dinu Emil-Dumitru.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.