HG nr. 231/2005

Anexa 1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE

pe perioada 2005-2007

A.

CONSIDERAȚII GENERALE

1.

Premise Strategia Națională Anticorupție 2005-2007 (denumită în continuare SNA 2005-2007) reflectă angajamentul politic necondiționat, în ceea ce privește lupta împotriva corupției.

Misiunea prezentei strategii este prevenirea și combaterea corupției prin perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate și coerență legislativă și prin consolidarea instituțională a organismelor cu atribuții decisive în domeniu.

Prin corupție în prezenta strategie se înțelege:

i)

devierea sistematică de la principiile de imparțialitate și echitate care trebuie să stea la baza funcționării administrației publice, și care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil și egal

si

ii)

substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părți disproporționate a bunurilor publice în raport cu contribuția lor.

Actele de corupție sunt acele demersuri care lezează această distribuție universală și echitabilă cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri. Legea nr. 78/2000 stabilește ca element central utilizarea funcției publice ca sursă de venituri, de obținere a unor avantaje materiale, sau de influență personală, pentru sine sau pentru altul. Această abordare converge spre definiția dată corupției în cadrul Programului Global împotriva corupției derulat de ONU: "esența fenomenului corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat".

Auditul independent al Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004, realizat în perioada ianuarie-martie 2005 de Freedom House Washington Inc., arată că "În perioada 2000 - 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive". In același timp însă au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției:

–

implementarea deficitară a legislației anticorupție;

–

utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției;

–

coordonarea insuficienta între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției;

–

lipsa de autonomie reală a procurorilor;

–

inflația legislativă și instituțională în domeniu.

De asemenea, atât Auditul independent menționat, cât și ultimul Raport Național asupra Corupției al Asociației Române pentru Transparență precizează că sunt necesare îmbunătățiri în legislația anticorupție, indicând necesitatea adoptării unor clarificări legislative, în ceea ce privește, de exemplu, conflictul de interese, mecanismele de verificare a declarațiilor de avere și interese, precum și regimul incompatibilităților*1). ___________

*1) Conform Auditului independent al rezultatelor și impactului generate de Strategia Națională Anticorupție realizat de Freedom House și Raportului Național asupra corupției - ediția 2005, realizat de Asociația Română pentru Transparență.

2.

Principii Fiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:

Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat.

Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale.

Principiul responsabilității, care impune obligația Guvernului formula politici publice și de răspunde pentru eficiența și implementarea acestora, de a accepta și suporta consecințele neîndeplinirii acestei obligații

Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor de apariție a faptelor de corupție sunt prioritare și imperative.

Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității PNA atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât și al managementului instituțional.

Principiul cooperării și coerenței în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate.

Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.

Principiul parteneriatelor public-private, care recunoaște importanța cooptării societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.

B.

DOMENII PRIORITARE ȘI OBIECTIVE Rapoartele asupra corupției din România realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc. converg în a arăta că bunele practici nu sunt încă instituționalizate la nivelul funcționării de zi cu zi a aparatului administrativ de stat, la nivelul justiției, al poliției sau al vămii. Acest lucru face ca în permanență să fie necesare două abordări simultane, deopotrivă importante, în efortul anticorupție. Prima vizează construcția normalității prin instituirea de standarde și stabilirea de bune practici la nivelul administrației și a altor sectoare cheie, cum ar fi educația, sistemul sanitar, organele de menținere a ordinii publice, justiția. Această abordare cuprinde întreg spectrul de activități referitoare la prevenirea corupției, la crearea unei societăți care prețuiește integritatea, și care funcționează pe baza unor standarde recunoscute de integritate. Cealaltă abordare vizează reprimarea comportamentelor deviante de la aceste standarde și norme, și cuprinde activitățile de combatere a corupției propriu-zise, precum și completarea cadrului instituțional care să permită o activitate de combatere eficientă. Cele două se constituie în domenii prioritare de acțiune în cadrul acestei strategii. În sfârșit, realizarea activităților din aceste două domenii necesită consolidarea cooperării interne și internaționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției, ceea ce se constituie în al treilea domeniu de activitate.

Domeniul prioritar I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE

Obiectivul 1. Creșterea transparenței și integrității în administrația publică Una dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.

Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.

În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupției si a coerenței politicilor publice din domeniu, planul de acțiune include referiri la strategii și planuri anticorupție sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliția și instituțiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilități clare pentru toate organele cu atribuții în lupta împotriva corupției în ariile respective (de exemplu Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice). În vederea creșterii calității actului de control și a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Național Anticorupție.

Obiectivul 2. Prevenirea corupției în mediul de afaceri Acest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiția între firmele de stat și cele private, pe de o parte, și între firmele private pe de alta să fie echitabilă și supusă acelorași reguli, iar statul să funcționeze ca un arbitru imparțial și eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toți agenții economici. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupție în legislația privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguități ale prevederilor legislative în domeniul falimentului și al modului de acordare de scutiri și de reeșalonări de la plata taxelor. De asemenea, un rol important în prevenirea corupției în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale, precum și armonizării legislației privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar și cu recomandările FATF.

Obiectivul 3. Campanii de informare și măsuri educative Acest obiectiv vizează creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției și stimularea unei atitudini civice anticorupție atât a cetățenilor adulți și plătitori de taxe, cât și a tinerilor. Implementarea standardelor de performanță și de integritate ale administrației publice este posibilă numai cu ajutorul cetățeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conștient de drepturile și de îndatoririle sale, ca și de modalitățile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetățean care este competent din punct de vedere civic. Așadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupției constă în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.

Constatând că în perioada 2001-2004 au fost făcute prea puține eforturi în ceea ce privește informarea diferitelor categorii de cetățeni cu privire la cauzele, mecanismele și consecințele corupției, Auditul independent asupra SNA I recomandă derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale.

Totodată, consecvente angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, autoritățile române vor continua organizarea de campanii de conștientizare privind efectele devastatoare ale corupției la scară largă. Temele vor viza, între altele, transparența decizională, codurile de conduită a funcționarilor publici, conștientizarea de către opinia publică a costurilor administrative suplimentare reprezentate de corupție, conflictele de interese și incompatibilitățile. O altă abordare a segmentului de informare asupra corupției va consta în introducerea, în programa pentru licee, a unor cursuri sau module de curs de educație civică anticorupție.

Domeniul prioritar II: COMBATEREA CORUPȚIEI

Obiectivul 4. Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar Integritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reușita luptei împotriva corupției. În același timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncționalități pot avea un impact major asupra eficienței luptei împotriva corupției. România a progresat pe calea stabilirii independenței sistemului judiciar față de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanță și integritate de către magistrați. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcția creșterii integrității si rezistenței la corupție a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistrați a prevederilor cu privire la declarațiile de avere și de interese*2). ____________

*2) Noile formulare detaliate de declarații de avere și de interese au fost aprobate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/3 martie 2005

In ceea ce privește procurorii, auditul independent asupra impactului SNA 2001-2004 reclamă vulnerabilitatea poziției acestora în raport cu procurorul ierarhic superior, identificând în aceasta vulnerabilitate premisele unor probleme sistemice. Planul de acțiune include măsuri clare pentru aplicarea principiului continuității în faza de urmărire penală: stabilirea unor criterii obiective de repartizare inițială a cauzelor, restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor și de intervenție a procurorului ierarhic superior în desfășurarea urmăririi penale la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, introducerea controlului instanței cu privire la actele de infirmare ale procurorului ierarhic superior, la cererea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză.

In vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată. În acest context trebuie menționat că până la sfârșitul anului se va înființa Comunitatea de Informații în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuții în culegerea de informații.

Auditul Independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 atrage atenția asupra faptului că există membri CSM care dețin și funcții administrative în cadrul instanțelor și parchetelor, ceea ce, în opinia auditorului, se definește prin situație de incompatibilitate. Alte evaluări independente*3) se referă la caracterul nepermanent al membrilor CSM ca la un aspect negativ al funcționării CSM și recomandă permanentizarea pozițiilor de membri CSM. O altă deficiență semnalată de organizații ale societății civile este vechimea actuală impusă pentru magistrații care acced la funcții de conducere, soluția propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova și a fi numit în funcțiile de conducere. Planul de acțiune include măsuri care introduc incompatibilități între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și funcțiile de conducere la instanțe și parchete. De asemenea, planul introduce măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraților și cu privire la elaborarea și publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie. _________

*3) Asociația Română pentru Transparență - Raportul Național asupra Corupției - ediția 2005; Asociația Magistraților din România - comentarii asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea și funcționarea CSM

În ceea ce privește instrumentele de consolidare a integrității sistemului judiciar, începând cu anul 2005, toate instanțele din țară beneficiază de un sistem informatic și software specializat pentru efectuarea distribuției aleatorii a dosarelor către completele de judecată. Într-un raport al Ministerului Justiției din februarie 2005*4), se arăta că au existat dificultăți în ceea ce privește implementarea efectivă a acestui sistem, dificultăți care au fost însă remediate până la 1 martie 2005. În prezent distribuția aleatorie se aplica la toate instanțele din țara. Pentru incidentele procedurale care nu s-au putut rezolva în sistem informatizat (de exemplu incompatibilitățile), pentru a se asigura distribuția aleatorie se aplică Hotărârea nr. 71, din 9 martie 2005. Această hotărâre include și prevederi care asigură continuitatea completelor de judecată și a judecătorilor în cadrul completelor. ___________

*4) Raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii.

Planul propune măsuri administrative și legislative pe termen scurt de reformare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigație internă modernă și responsabilă, la nivelul Ministerului Justiției, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acțiune include măsuri cu privire la redefinirea competențelor și eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, precum și prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activității sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menținerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiției.

Obiectivul 5. Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupției Un angajament important asumat de către România vizează adoptarea de măsuri care să reducă considerabil numărul autorităților care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției până la sfârșitul lui 2005, astfel încât să fie evitate suprapunerile în ceea ce privește responsabilitățile.

Analizele realizate de către Ministerul Justiției, ca și rapoartele externe, arată că activitatea de anticorupție este afectată atât de suprapuneri ale competențelor diverselor structuri, dar mai ales de fragmentare. Coordonarea este cu atât mai dificila cu cât acest domeniu implică activități de investigație și transferul de date confidențiale. Măsurile incluse in planul de acțiune vizează:

–

elaborarea unei evaluări pentru redefinirea și delimitarea clară a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției

–

revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a raționalizării activității și a reducerii numărului acestor instituții și autorități în vederea limitării actualei fragmentări instituționale.

Obiectivul 6. Întărirea capacității instituționale a Parchetului Național Anticorupție (PNA) Angajamentele asumate de România includ necesitatea aplicării riguroase a legislației anticorupție în vigoare și asigurarea independenței efective a Parchetului Național Anticorupție. Auditul Independent asupra SNA 2001-2004 subliniază necesitatea reorganizării Parchetului Național Anticorupție pentru a permite o coordonare efectivă cu celelalte structuri având atribuții în lupta împotriva corupției, precum și necesitatea perfecționării politicilor de personal ale Parchetului Național Anticorupție.

Măsurile propuse în planul de acțiune se referă la:

–

consolidarea independenței și reorganizarea Parchetului Național Anticorupție

–

analizarea periodică a activității Parchetului Național Anticorupție și a activității Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire și revocare a Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, cu asigurarea atât a independenței cât și a responsabilității acestuia pentru performanțele Parchetului Național Anticorupție

–

stabilirea unor proceduri clare de colaborare între Parchetul Național Anticorupție și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție;

–

selectarea procurorilor Parchetului Național Anticorupție în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;

–

asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluărilor efectuate.

–

pregătirea profesională specializată a personalului.

–

îmbunătățirea sistemului informatic al Parchetului Național Anticorupție care să permită inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice.

–

întocmirea și prezentarea de către Parchetul Național Anticorupție a unui raport anual privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt.

Obiectivul 7. Creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal Angajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide și transparente de urmărire și judecare a faptelor de corupție. Măsura propusă în planul de acțiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaților și a celorlalte părți implicate în procesul penal.

De asemenea se propune modificarea Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente în vederea asigurării continuității instituționale și a operativității în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată.

Obiectivul 8. Combaterea corupției prin mijloace administrative Una dintre principalele recomandări ale Auditului independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 se referă la extinderea definiției conflictului de interese. De asemenea, Auditul recomandă și desemnarea unui organism unic și independent de verificare a declarațiilor de avere, de interese și a situațiilor de incompatibilitate. Totodată, România s-a angajat față de Uniunea Europeană ca în mod deosebit, să adopte măsuri pentru a face posibilă verificarea depunerii declarațiilor de avere*5) și de a revizui regimul de sancțiuni astfel încât să se asigure efectul lor descurajator. ________

*5) Idem 2.

Măsurile propuse în planul de acțiune prevăd desemnarea unui organism cu atribuții în domeniile sus menționate și evaluarea anuală a activității acestuia.

De asemenea, în 2004 a fost creat un instrument de protecție pentru personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii prin Legea nr. 571/2004. Planul de acțiune include, între competențele noului organism, și monitorizarea aplicării Legii nr. 571/2004. Încrederea avertizorilor publici în aplicarea acestei legi este fundamentală pentru lupta împotriva corupției în cadrul administrației publice.

Domeniul prioritar III: COOPERARE INTERNA ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂ

Obiectiv 9: Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiune În ceea ce privește cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție.

De asemenea, eforturile în lupta anticorupție ale instituțiilor cu atribuții în acest sens vor fi coordonate, iar acțiunile cuprinse în planul de implementare al SNA 2005-2007 și aplicarea riguroasă a legislației anticorupție, inclusiv strategiile și planurile sectoriale, vor fi monitorizate de către o singură structură inter-instituțională: Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007. Consiliul se înființează sub autoritatea primului-ministru și în coordonarea ministrului justiției, Ministerul Justiției asigurând și secretariatul acestei structuri. Consiliul se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este necesar. La asigurarea independenței practice a Consiliului vor contribui natura sa inter-instituțională și obligația de a invita la ședințele sale reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ziariști.

Obiectiv 10: Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECD Până în anul 2007, conform angajamentelor asumate, România trebuie să se alinieze în totalitate la legislația și bunele practici europene.

Măsurile propuse includ, printre altele, implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO și a recomandărilor MONEYVAL, a obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida, eliminarea imunității notarilor si a executorilor judecătorești, implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat. De asemenea, pentru România rămâne o prioritate cooperarea și coordonarea, la nivel regional, a activității de prevenire și de combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI.

C.

METODELE DE EVALUARE A ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR Monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 va fi realizată de către Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007, sub autoritatea primului ministru și în coordonarea ministrului justiției. Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 se va realiza anual, în luna noiembrie, conform termenelor și indicatorilor prevăzuți în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007.

Actualizarea Strategiei Naționale Anticorupție se va face în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare.

Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru lupta împotriva corupției. În acest scop, Guvernul României se angajează să informeze semestrial Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării prezentei Strategii.

Anexa 2 PLANUL DE ACȚIUNE

pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție

pe perioada 2005-2007*1)

_________

*1) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acțiune, aferente anului 2005, sunt asigurate prin includerea acestora în bugetele instituțiilor responsabile. în ceea ce privește măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanțarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoțite de mențiunea Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005. Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.

DOMENIUL PRIORITAR I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE

Nr.

crt

Obiectiv

Măsură

Termen de

realizare

Resurse

Responsa-

bili

Indicatori

de evaluare a

stadiului realizării

măsurii

1.

Creșterea

transparenței

și integrității

în

administrația

publică

1.1. Elaborarea și aprobarea proiectului de lege

privind atribuirea contractelor de finanțare

nerambursabilă din fondurile publice, care va urmări:

- eliminarea arbitrariului în acordarea

fondurilor publice;

- precizarea unor condiții și criterii de

eligibilitate clare și transparente;

- asigurarea transparenței întregului proces de selecție

și acordare a finanțărilor nerambursabile, inclusiv

prin natura publică a informațiilor referitoare la

acordarea contractelor;

- creșterea eficienței controlului administrativ cu

privire la respectarea condițiilor legale în acest

domeniu;

- consolidarea cooperării dintre structurile cu atribuții

de control administrativ și a mecanismului de

transmitere operativă a informațiilor către organele

de cercetare și urmărire penală.

Iunie

2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Parteneri:

MFP, CC,

Cancelaria

Primului

Ministru,

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

1.2 Reglementarea alocării fondurilor publice pentru

publicitate, care să includă garanții de asigurare a

transparenței precum și introducerea unui sistem de

sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale.

Iunie

2005

Bugetul

SGG

existent

SGG

Parteneri:

Convenția

Organiza-

țiilor de

Media,

Clubul

Român de

Presă,

ARCA, ASG,

MCC, MJ,

ONG

Proiect

de act

normativ supus

dezbaterii

publice

Proiect de act

normativ

aprobat de

către Guvern

1.3 Revizuirea reglementărilor existente privind

finanțarea partidelor politice în sensul:

- reglementării regimului reducerilor pe care

furnizorii de servicii le pot oferi partidelor politice

si candidaților;

- stimulării transparenței în administrarea fondurilor

de campanie, prin reanalizarea plafoanelor de

cheltuieli pentru candidați, în funcție de numărul de

locuitori ai localităților sau sectoarelor pentru care

candidează și prin transparentizarea conturilor în care

se fac donații către partide;

- sancționării:

nerespectării reglementărilor privind

finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale;

situațiilor de conflicte de interese în folosirea

fondurilor publice pentru campanii electorale

de către persoanele care dețin funcții publice;

- obligativității partidelor de a publica și pe paginile

proprii de web lista donațiilor și a rapoartelor de

venituri și cheltuieli;

- corelării acestor reglementări cu alte reglementări

în vigoare;

- sincronizării activităților instituțiilor cu atribuțiuni

legate de validarea mandatelor

Decembrie

2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Parteneri:

MFP, CC,

Cancelaria

Primului

Ministru,

SGG și

PNA

Proiect

de act

normativ supus

dezbaterii

publice

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

1.4 Publicarea anuală de către Curtea de Conturi a

listelor depuse de partidele politice cu privire la

finanțare (donatorii și sumele acordate).

Anual,

începând

cu 2006

Bugetul

Curții

de

Conturi

existent

CC

Publicarea anuală,

în luna iunie, a

listei donatorilor

și a sumelor

donate partidelor

politice

1.5. Elaborarea și publicarea de către Curtea de

Conturi a rapoartelor de audit privind finanțarea

partidelor politice și a campaniilor electorale.

Anual și

cu ocazia

campaniilor

electorale

începând

din

mai 2005

Bugetul

Curții de

Conturi

existent

CC

Publicarea anuală,

a rapoartelor de

către Curtea de

Conturi

1.6. Revizuirea reglementărilor cu privire la achiziții

publice în sensul armonizării acestora cu directivele

consolidate ale UE și cu bunele practici europene în

domeniu.

Iunie 2006

Bugetul

MFP

existent

MFP

Proiect de act

normativ supus

dezbaterii publice

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

1.7. Revizuirea legislației care restricționează accesul

la informațiile de interes public pentru definirea

precisă a informațiilor exceptate de la accesul public.

Iunie 2006

Bugetul

MJ

existent

MJ

Parteneri:

ONG-uri

Proiecte de acte

normative supuse

dezbaterii publice

Proiecte de acte

normative

aprobate de

către Guvern

1.8. Monitorizarea implementării Legii 52/2003

privind transparența decizională în administrația

publică și a Legii 544/2001 privind liberul acces la

informațiile de interes public.

Anual, în

luna

aprilie,

incepand

cu 2005

Bugetul

ASG

existent

ASG

Parteneri:

institu-

tiile

publice,

ONG-uri

Raport anual,

publicat în luna

aprilie de ASG

Rapoarte anuale

realizate de către

autoritățile publice

publicate în

conformitate cu

Legea 544/2001 și

cu Legea 52/2003

Îmbunătățirea

reacției

instituționale

cu privire la cele

două legi

1.9. Implementarea practicii ghișeelor unice în

administrația publică acolo unde se constată că

acestea sunt necesare.

Începând cu

mai 2005

până în

decembrie

2007

Bugetul

MAI

existent

MAI -

Unitatea

Centrală

de Reformă

a Adminis-

trației

Publice

Parteneri:

toate

autori-

tățile

publice

care

furnizează

servicii

Raport de

evaluare elaborat

și publicat

Ghișee unice

devenite

funcționale,

1.10. Revizuirea legislației cu privire la funcționarii

publici în sensul armonizării acesteia cu legislația și

cu cele mai bune practici europene, inclusiv cu

privire la:

introducerea metodologiei de evaluare a funcționarilor

publici pe criterii de performanță ca bază pentru

evaluarea profesională și salarizarea corespunzătoare

(recomandare SIGMA);

rotația personalului din sectoarele vulnerabile la

corupție;

consolidarea

rolului

Agenției

Naționale

a

Funcționarilor Publici ca agenție de monitorizare

avansată, analiză și raportare.

Decembrie

2007

Bugetele

MAI,

ANFP

existente

MAI

Partener:

ANFP,

ONG-uri

Proiect de lege

aprobat în Guvern

1.11 Realizarea unei evaluări independente cu privire

la instituțiile care realizează controale/inspecții la

agenții economici care să propună printre altele:

soluții pentru evitarea suprapunerilor (unde e

cazul), inclusiv prin modificări legislative

care să le elimine;

implementarea bunelor practici și a modelelor

de succes din UE și adaptarea acestora la

contextul românesc;

reanalizarea valorii minime și maxime a

amenzilor și stabilirea unor criterii obiective

pentru individualizarea sancțiunii și reducerea

puterii discreționare a agentului constatator;

reanalizarea stimulentelor financiare pentru

funcționarii cu atribuții de control.

Martie 2006

Necesar

35000

Euro

pentru

bugetul

MFP în

2006

MFP,

Partener

MEC

Publicarea

raportului de

evaluare

Proiecte

de

modificare a

actelor normative

supuse dezbaterii

publice

Proiecte de acte

normative

aprobate de către

Guvern

1.12 Realizarea de către structurile de control

administrativ a unor planuri de control pe sectoarele

cele mai vulnerabile potrivit auditului independent

din martie 2005, în cooperare cu PNA, pentru

creșterea calității actului de control și a probelor.

Permanent,

începând cu

Octombrie

2005

Bugetul

PNA

existent

si

bugetul

existent

al

celorlal-

te struc-

turi de

control

Structu-

rile cu

atribu-

tii de

control

adminis-

trativ,

PNA

Planuri de control

aprobate

Acțiuni

întreprinse

conform

planurilor de

control

1.13 Actualizarea strategiilor sectoriale și a planurilor

de acțiune detaliate privind lupta împotriva corupției,

în sectoare publice vulnerabile, cu precădere instituții

de control și poliție. Strategiile vor include în special

revizuirea măsurilor sectoriale existente și

propunerea unor standarde de integritate mai clare,

modalități de evaluare periodică și indicatori de

măsurare a aplicării standardelor de integritate,

inclusiv folosirea testelor de integritate.

Iunie 2005

Bugetele

MFP, MAI

existente

MFP, MAI

Strategii și

planuri de acțiune

actualizate și

aprobate de

instituțiile

responsabile

1.14 Elaborarea unor strategii și planuri de acțiune

sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupției

în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile

potrivit auditului independent din martie 2005.

Octombrie

2005

Bugetele

institu-

țiilor

implicate

MAI, MMSSF

MTCT, MS

etc.

Strategii și

planuri de acțiune

aprobate de

instituțiile

responsabile

1.15 Elaborarea unei strategii actualizate și a unui

plan de acțiune detaliat privind lupta împotriva

corupției în domeniul vamal, pe perioada 2005-2007.

Angajament EUCP

Mai 2005

Buget

existent

AVM

MFP, ANV

Strategie și plan

de acțiune

aprobate și

publicate pe site

Raportare către

UE

1.16 Elaborarea sau actualizarea, după caz, a

codurilor de conduită pentru diversele sectoare

publice.

Septembrie

2005

Bugetele

institu-

tiilor

implicate

MAI, MFP,

MMSSF,

MTCT, MS

etc.

Coduri de

conduită

elaborate

1.17 Diseminarea codurilor de conduită în sectoarele

respective, inclusiv prin includerea în pregătirea

profesională specializată a unor componente de

integritate și anticorupție pentru sectorul public.

Septembrie

2006

Bugetele

existente

ale

institu-

țiilor

implicate

MEC, INM,

SNG, INA,

INPPA, MAI

MAE etc.

Coduri de

conduită

diseminate

Personal din

sectoarele

menționate

instruit

2

Prevenirea

corupției în

mediul de

afaceri

Angajament

EUCP

2.1 Revizuirea legislației cu privire la faliment.

Iulie 2005

Bugete

existente

MFP, MJ

PHARE

2002

MFP, MJ

Proiect

de

lege

supus

dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

2.2 Revizuirea legislației cu privire la reeșalonări și

scutiri de plată a datoriilor către bugetul de stat care

să includă criterii limitate, clare și obiective precum

și garanții ale transparenței procedurilor.

Mai 2005

Bugetul

MFP

existent

MFP

Proiect

de

lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

2.3 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu

privire la evaziunea fiscală.

Aprilie

2005

Bugetul

MFP

existent

MFP

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

2.4 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu

privire la modificarea Legii 656/2002 pentru

prevenirea și sancționarea spălării banilor, în vederea

armonizării legislației cu acquis-ul comunitar și cu

recomandările FATF.

Angajament EUCP

Aprilie

2005

Bugetul

existent

MJ,

ONPCSB

MJ

Parteneri:

ONPCSB,

PICCJ, MAI

BNR

Proiect de lege

supus

dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

Raportare către

UE

3

Campanii de

informare și

măsuri

educative

3.1 Campanie de informare publică și de schimbare a

atitudinii față de corupție.

Angajament EUCP

Mai -

Decembrie

2005

Necesită

resurse

bugetare

suplimen

tare

150.000

Euro

MJ

Parteneri:

ONG-uri

Îmbunătățirea

gradului de

transmitere a

mesajelor

anticorupție

Creșterea

gradului de

înțelegere a

mecanismelor

corupției

Raportare către

UE

3.2 Continuarea măsurii prevăzute la 3.1 prin

campanii de informare și de schimbare de atitudine

axate pe teme punctuale.

(posibile teme: dreptul la informare al cetățeanului,

transparență în administrație, corupție - instituții și

competențele lor în prevenirea și combaterea

corupției, accesul la instituții, protecția avertizorilor,

rolul fiecăruia în combaterea corupției etc).

Angajament EUCP

Începând cu

Decembrie

2005

component

a PHARE

2004

MJ

Parteneri:

ONG-uri

Îmbunătățirea

gradului de

transmitere a

mesajelor

anticorupție

Creșterea

gradului de

înțelegere a

mecanismelor

corupției

Raportare către

UE

3.3 Organizarea unei campanii de prevenție incluzând

o componentă de integritate și prevenire a corupției,

printr-un proiect pilot în licee care să conducă la

adaptarea programei școlare privind educația civică.

Începând cu

iunie 2005

Necesită

resurse

bugetare

suplimen-

tare-

100.000

Euro

MEdC

Parteneri

MJ, ONG-

uri

Creșterea

(i) nivelului de

cunoaștere a

problematicii

privitoare la

integritate, a

mecanismelor de

prevenire a

corupției;

(ii) gradului de

interes și de

implicare civică

a elevilor.

Noua programă

implementată;

(iii) numărului

de instituții

de învățământ

care au introdus

sau implementează

noua programă

DOMENIUL PRIORITAR II: COMBATEREA CORUPȚIEI

4

Creșterea

integrității și

a rezistenței la

corupție a

sistemului

judiciar

Angajament

EUCP

4.1 Adoptarea Codului deontologic actualizat al

magistraților.

Angajament EUCP

Aprilie

2005

Buget CSM

2005

existent

PHARE

2002

CSM

Cod deontologic

adoptat și publicat

în Monitorul

Oficial

Raportare către

UE

4.2 Diseminarea Codului Deontologic actualizat în

cele 15 curți de apel și prin alte metode.

Angajament EUCP

Mai -

Octombrie

2005

Buget CSM

2005

existent

și PHARE

2002

CSM

Dezbateri în cele

15 curți de apel

Diseminarea

Codului

Deontologic

Raportare către

UE

4.3 Modificarea legislației în sensul sporirii

garanțiilor de independență a procurorului și

aplicarea principiului continuității și în faza de

urmărire penală:

1. Stabilirea unor criterii obiective pentru

repartizarea cauzelor către procurori; - Angajament

EUCP

2. Restricționarea posibilităților de redistribuire a

dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică

la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, cu

introducerea unor prevederi sancționatoare în cazul

nerespectării dispozițiilor legale. Introducerea

posibilității procurorului de a contesta la CSM

măsura de redistribuire a dosarului dispusă de

procurorul ierarhic superior;

3. Introducerea controlului instanței cu privire la

actele de infirmare adoptate de procurorul ierarhic

superior la cererea procurorului care efectuează

cercetările în cauză;

4. Reglementarea expresă a posibilității procurorului de a

contesta la CSM acțiunea procurorului ierarhic superior

în cazul intervenției acestuia, în orice formă, în

desfășurarea urmăririi penale sau în adoptarea

soluției.

Septembrie

2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Parteneri:

MP, CSM

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

Raportare către

UE

4.4 Consolidarea controlului efectiv și nemijlocit al

procurorului asupra activității de investigare și

cercetare penală efectuată de poliția judiciară.

Septembrie

2005

Bugetele

MJ, MAI,

MP

existente

MJ

Parteneri:

MAI, MP

Creșterea

rolului

procurorului în

evaluarea

profesională

a

polițistului din

poliția judiciară

Delimitarea

subordonării

funcționale de

subordonarea

administrativă

a poliției

judiciare

Proiect de

act normativ

supus dezbaterii

publice

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

4.5 Sesizarea de îndată a procurorului care

instrumentează cazuri de crimă organizată sau

corupție de către structurile informative și de

investigație prin transmiterea oricăror informații și

suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau

fapte de corupție sau crimă organizată

Octombrie

2005

Bugetul

existent

al insti-

tutiilor

implicate

CSAT, SRI,

SIE, struc

turile de

informa-

tii depar-

tamentele

MFP, MJ,

MAI,

ONPCSB,

PNA si

PICCJ

Stabilirea

procedurilor de

comunicare

Protocoale

semnate de

instituțiile

implicate

4.6 Elaborarea și aprobarea proiectului de modificare

și completare a celor 3 legi privind reforma justiției

în sensul:

- stabilirea incompatibilității între calitatea de

membru CSM și funcțiile de conducere la

instanțe și parchete,

- transparența procesului de evaluare a

procurorilor și judecătorilor,

- modificarea componenței colegiului de conducere

și includerea în competența acestuia a stabilirii

componenței secțiilor și completelor pe baza

principiilor specializării și asigurării continuității;

stabilirea limitativă a cazurilor în care este permisă

modificarea componenței secțiilor și a completelor,

- elaborarea și publicarea de către CSM a unui raport

anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării

transparenței

Aprilie

2005

Bugetul

MJ pentru

2005

existent

MJ

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

adoptat de către

Guvern

4.7 Controlul distribuirii aleatorii a cauzelor de către

instanțe, inclusiv a aplicării principiului continuității

completului/judecătorului în soluționarea cauzelor

Angajament EUCP

Permanent,

trimestrial

începând cu

Aprilie

2005

Bugetele

existente

CSM și MJ

CSM și

toate -

instantele

aplicarea

sistemului

de distri-

buire

aleatorie

MJ-funcți-

onarea

sistemului

din punct

de vedere

tehnic

Rapoarte

elaborate

trimestrial în

2005 și semestrial

în 2006

Rapoarte

trimestriale

dezbătute de

către CSM.

Eventuale măsuri

corectoare

adoptate de CSM

Raportare către

UE

4.8 Continuarea reformării Direcției Generale de

Protecție și Anticorupție, pentru a deveni o unitate de

investigații interne modernă și responsabilă, în

vederea redefinirii competențelor și eliminării

suprapunerilor, demilitarizării, precum și a instituirii

unor mecanisme eficiente de control a activității.

Angajament EUCP

August 2005

Bugetul

MJ pentru

2005

existent

MJ

Numirea unui

civil la

conducerea

DGPA

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

Raportare către

UE

5

Reducerea

numărului de

structuri cu

atribuții în

lupta împotriva

corupției

Angajament

EUCP

5.1 Elaborarea unei evaluări a autorităților și

instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în

domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției, în

vederea identificării suprapunerii de atribuții.

Angajament EUCP

Iunie 2005

component

a PHARE

2003

MJ în

partene-

riat cu

proiectul

PHARE

Raport de

evaluare publicat

Proiect(e) de

act(e) normativ(e)

aprobate de

Guvern

Raportare către

UE

5.2 Revizuirea cadrului legislativ, pe baza

concluziilor evaluării de mai sus, în vederea

redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a

raționalizării activității și a reducerii numărului

acestor instituții și autorități în vederea limitării

actualei fragmentări instituționale.

Angajament EUCP

Septembrie

2005

Bugetul

MJ

MJ

Proiecte

de

lege

supuse dezbaterii

publice

Proiecte de acte

normative

aprobate de către

Guvern

Raportare către

UE

6

Consolidarea

capacității

instituționale a

PNA

6.1 Revizuirea cadrului legislativ existent în sensul:

consolidării independenței PNA;

Angajament EUCP

reorganizării PNA și redefinirii resurselor

umane și financiare necesare funcționării

eficiente;

delimitării competenței PNA la marea

corupție - competența materială și după

calitatea persoanei;

Angajament EUCP

analizării periodice a activității PNA și a

Procurorului General al PNA, inclusiv din punctul

de vedere al performanțelor în administrarea

instituției și al rezultatelor concrete, urmând ca

aceeași soluție să se aplice și în cazul

Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție;

selectării procurorilor PNA în urma evaluării

performanțelor profesionale ale acestora pe baza

unor criterii obiective;

prevederii unor incompatibilități speciale și a

unor situații de conflicte de interese pentru

funcțiile de conducere din PNA, urmând ca

aceeași soluție să se aplice si în cazul

Procurorului General al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție

stabilirii unor proceduri clare de colaborare

între PNA și toate celelalte structuri cu

atribuții în lupta anticorupție;

Angajament EUCP

creării unui departament, în cadrul PNA, care să

coordoneze colaborarea PNA cu celelalte instituții

de luptă împotriva corupției;

revizuirii procedurii de numire și revocare a

Procurorului General al PNA și asigurării atât a

independenței cât și a responsabilității acestuia

pentru performanțele PNA.

Iunie 2005

Bugete

MJ,PNA

pentru

2005

existente

PHARE

2003

MJ, MP

Proiecte de lege

supuse dezbaterii

publice

Proiecte de lege

aprobate de către

Guvern

Raportare către

UE

6.2 Pregătirea profesională specializată a personalului

PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de

corupție și cooperarea judiciară cu structuri similare

din statele membre

Angajament EUCP

Anual

începând cu

Septembrie

2005

Bugete

PNA

+

compo-

nentă

PHARE

2003 si

PHARE

2004

PNA

Planuri de

pregătire

profesională

specializată

întocmite

Sesiuni de

pregătire

organizate

Personal PNA

specializat

Raportare către

UE

6.3 Îmbunătățirea sistemului informatic al PNA,

incluzând dezvoltarea bazei de date statistice a PNA

(care să cuprindă evidențierea unitară pe categorii de

persoane cercetate, trimise în judecată și condamnate

definitiv pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt,

durata soluționării și cuantumul prejudiciilor,

valoarea bunurilor sechestrate și confiscate pentru

acest tip de infracțiuni, distribuția cazurilor pe

intervale de valoare a prejudiciului, de valoare a

obiectului infracțiunii (mitei), pe categorii de funcții

(demnitari/funcționari etc)).

Angajament EUCP

Anual

începând cu

Decembrie

2005

Bugetul

PNA pe

2005

existent

PHARE

2003

PHARE

2004

PNA

Parteneri:

MJ

instantele

si MP

Echipamente

informatice

livrate, instalate

si funcționale

Baza de date

funcțională

Raportare către

UE

6.4 Asigurarea resurselor de personal și financiare

pentru PNA, potrivit evaluărilor efectuate

Angajament EUCP

Permanent

Buget PNA

2005-2007

PNA

Parteneri:

MJ, MFP

Schemă de

personal completă

Resursele

financiare

necesare

funcționării

alocate

Raportare către

UE

6.5

Redactarea și publicarea raportului anual de,

activitate al PNA, în special privind rezultatele

combaterii corupției la nivel înalt

Angajament EUCP

Anual

incepand cu

Aprilie

2005

Bugetul

PNA

existent

PNA

Raport anual

publicat pe site

Raportare către

UE

Asigurarea

eficienței

procedurilor

penale,

creșterea

celerității în

urmărirea

penală și în

procesul penal

7.1 Revizuirea Codului de Procedura Penala și a

altor acte normative incidente pentru a asigura

continuitatea instituțională și operativitatea în

cercetarea penală a cauzelor care privesc atât

infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată;

Iulie 2005

Bugetul

MJ

MJ, MP

Proiecte

de

lege

supuse dezbaterii

publice

Proiecte de lege

aprobate de către

Guvern

7

7.2. Revizuirea Codului de Procedură Penală și a

altor acte în vederea reducerii duratei procedurilor

(reducerea numărului căilor de atac pentru anumite

cauze și a motivelor de amânare, stabilirea unor

condiții stricte pentru solicitarea strămutării și

recuzării etc.) în toate cauzele penale.

Angajament EUCP

Iulie 2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

Raportare către

UE

8

Combaterea

corupției prin

mijloace

administrative

Angajament

EUCP

8.1 Revizuirea cadrului legislativ în sensul

desemnării unei instituții abilitate să verifice și să

controleze declarațiile de avere, de interese, stările de

incompatibilitate, precum și să asigure protecția

persoanelor din cadrul instituțiilor și autorităților

publice care semnalează încălcări ale legii

(avertizorii de integritate). Revizuirea regimului de

sancțiuni administrative astfel încât să se asigure

efectul descurajator.

Iunie 2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

Raportare către

UE

8.2 Crearea instituției desemnate la punctul 8.1 și

alocarea de resurse umane și financiare necesare

funcționării

Octombrie

2005

Necesar

pentru

Bugetul

Institu-

ției

desemnate

in 2005:

1.750.000

euro

Instituția

desem-

nata la

punctul

8.1

Instituția dotată

cu: sediu,

echipamente,

buget

Schema de

personal

completată

Raportare către

UE

8.3 Evaluarea anuală a activității instituției

menționate la punctul 8.1 prin:

Publicarea raportului de activitate

Realizarea unui audit independent care să

evalueze organismul desemnat din punctul de

vedere al performanței manageriale.

Anual

începând cu

Iunie 2006

Bugetul

Institu-

tiei de-

semnate

la punct.

8.1

pentru

2006

Instituția

desemnata

la pun-

ctul

8.1

Numărul de

verificări

întreprinse

defalcat pe

categorii de

persoane

verificate și de

sesizări

soluționate,

defalcat pe

categorii de

autori

Raport de

activitate

publicat

Raportul de

audit publicat

DOMENIUL PRIORITAR III: COOPERARE INTERNĂ ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂ

9

Coordonarea și

monitorizarea

implementării

SNA 2005-

2007 și a

planului de

acțiune

9.1 Transformarea CNPC într-un consiliu inter-

instituțional, sub autoritatea Primului Ministru și în

coordonarea Ministrului Justiției, având ca atribuții

coordonarea și monitorizarea implementării SNA

2005-2007, inclusiv a strategiilor și planurilor

sectoriale, precum și monitorizarea aplicării riguroase

a legislației anticorupție.

Angajament EUCP

Martie 2005

Bugetul

MJ

existent

MJ

Proiect de act

normativ aprobat

de către Guvern

Raportare către

UE

9.2 Evaluarea progresului în implementarea SNA

2005-2007 și a legislației anticorupție, precum

și actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în care

necesitatea rezultă din evaluare

Anual,

noiembrie

Bugetul

MJ

existent

MJ si

celelalte

institutii

incluse in

consiliul

interinsti

tutional

coordonare

și monito-

rizare a

implemen-

tării SNA

2005-2007

Raport de

evaluare publicat

10

Implementarea

completă a

tuturor

instrumentelor

anticorupție

ale UE, ONU,

CoE și OECD

10.1 Implementarea recomandărilor formulate în

cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO

(Angajament EUCP) și a recomandărilor

MONEYVAL

Decembrie

2007

Bugetele

existente

MAI, MJ,

MP

MJ

Parteneri:

MAE, CSM,

ONPCSB

Recomandări

GRECO

îndeplinite

Recomandări

MONEYVAL

îndeplinite

10.2 Cooperare și cooperare la nivel regional a

activității de prevenire și combatere a corupției în

cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI

Anual,

începând cu

2005

Bugetele

MJ, MAE,

MP

existente

MJ

Parteneri:

MAE, MP

Nr. de întâlniri/

tematici/

dezbateri pe an

10.3 Elaborarea unui proiect de modificare a Legii

nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale în

sensul eliminării imunității notarilor

Angajament EUCP

Mai 2005

Bugetul

MJ pentru

2005

MJ

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

Raportare către

UE

10.4 Elaborarea unui amendament de modificare a

Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în

sensul eliminării imunității executorilor judecătorești

Mai 2005

Bugetul

MJ

pentru

2005

existent

MJ

Amendament

legislativ

prezentat în

Parlament

10.5 Revizuirea Codului Penal, a Codului de

Procedura Penală și a altor acte normative incidente

pentru implementarea răspunderii penale a persoanei

juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în

sectorul privat

Angajament EUCP

Iulie 2005

Bugetul

MJ

pentru

2005

existent

MJ

Amendamente

legislative

aprobate de către

Guvern

Raportare către

UE

10.6 Implementarea obligațiilor asumate prin

Convenția de la Merida

Angajament EUCP

Decembrie

2007

Bugetul

MJ

existent

MJ

Proiect de lege

supus dezbaterii

publice

Proiect de lege

aprobat de către

Guvern

Raportare către

UE

TOTAL NECESAR BUGET pentru anul 2005: 2.000.000 EURO

LISTĂ ABREVIERI ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici

ANV Autoritatea Națională a Vămilor

ARCA Asociația Română pentru Comunicații Audiovizuale

ASG Agenția pentru Strategii Guvernamentale

BNR Banca Națională a României

CC Curtea de Conturi

CNPC Consiliul Național de Prevenire a Criminalității

CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării

CSM Consiliul Superior al Magistraturii

EUCP Document de Poziție Comună a Uniunii Europene

(European Union Common Position)

INA Institutul Național de Administrație

INM Institutul Național al Magistraturii

INPPA Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Avocaților

MAE Ministerul Afacerilor Externe

MAI Ministerul Administrației și Internelor

MCC Ministerul Culturii și Cultelor

MEC Ministerul Economiei și Comerțului

MEdC Ministerul Educației și Cercetării

MFP Ministerul Finanțelor Publice

MJ Ministerul Justiției

MMSSF Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei

MP Ministerul Public

MS Ministerul Sănătății

MTCT Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

ONG Organizații Nonguvernamentale

ONPCSB Oficiul de Prevenire și Combaterea a Spălării Banilor

PICC Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție

PNA Parchetul Național Anticorupție

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIE Serviciul de Informații Externe

SNG Școala Națională de Grefieri

SRI Serviciul Român de Informații

SNA Strategia Naționala Anticorupție