Decizia nr. 303/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Decizia nr. 142/2006 28 august 2006 (prevederi anume) privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 303/2005 pentru aprobarea stat…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Florentina Balta - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, Gheorghe Scurtu, precum și consilierul juridic Cornel Fratila, pentru Casa de Pensii a Municipiului București.
Autorul excepției solicita admiterea acesteia, arătând ca prevederile
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, precum și principiilor unicitatii și egalității aplicabile în sistemul public de pensii, principii consacrate de
art. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000 . În acest sens invoca faptul ca textele de lege criticate îi exclud pe beneficiarii pensiei de serviciu acordate foștilor magistrați de la dreptul de asimilare ca stagii de cotizare a perioadelor în care au urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și au satisfăcut stagiul militar cu termen redus. În continuare, referindu-se la opinia instanței și la punctele de vedere exprimate de Avocatul Poporului și de Guvern, arata ca sistemul de pensii al magistraților face parte din sistemul public de pensii, fiind integrat în acesta. De asemenea, susține că nu exista situații diferite care să justifice tratamentul juridic diferit aplicabil diferitelor categorii de pensionari. În sfârșit, apreciază ca punctul de vedere al Guvernului nu tratează problemele de neconstituționalitate invocate pe cale de excepție.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului București solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând ca cei care beneficiază de pensie potrivit
se afla într-o situație diferita de cei care primesc pensii potrivit
Legii nr. 19/2000 . De altfel, apreciază ca, datorită modului de calcul al pensiilor, cei favorizati sunt magistrații, iar nu cei care beneficiază de pensii potrivit sistemului public.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 8.076/AS/2004, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Gheorghe Scurtu cu prilejul soluționării unei contestații la decizia de recalculare a pensiei.
În motivarea excepției, autorul acesteia susține, în esenta, ca dispozițiile
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
sunt contrare principiului constituțional al egalității în drepturi. În acest sens arata ca textul de lege criticat nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratura și a pensiei de serviciu a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învățământului juridic superior și a satisfăcut serviciul militar. Astfel, în opinia sa, se creează o situație discriminatorie "între beneficiarii pensiilor de asigurări sociale de stat și beneficiarii pensiilor de serviciu prevăzute de
art. 103 din Legea nr. 92/1992 , în vigoare la data stabilirii pensiei, respectiv
art. 81 din Legea nr. 303/2004 , în prezent în vigoare".
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât "obiectele de reglementare ale
și ale
sunt diferite, subiectii de drept cărora li se adresează fiind în situații juridice diferite și, deci, supuși unor tratamente juridice diferite". În acest sens arata ca, "în timp ce
reglementează relațiile sociale create în cadrul sistemului public de pensii,
reglementează relațiile sociale create în cadrul sistemului de pensii neintegrat propriu magistraților". În consecința, textul legal criticat nu ar putea fi interpretat în sensul că s-ar aplica și magistraților, decât în măsura în care instanța ar aprecia ca
reprezintă dreptul comun în materie, iar
reglementarea specială care poate fi completată, în măsura în care dispozițiile ei nu o interzic expres sau implicit, cu dispozițiile legii speciale. Aceasta reprezintă însă o chestiune de aplicare a legii de competența instanței investite cu soluționarea fondului.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.
Guvernul considera ca textele de lege criticate nu conțin nici o prevedere care să instituie discriminări între beneficiarii pensiei de asigurări sociale în sistemul public, prevăzută de
Legea nr. 19/2000 , și beneficiarii pensiei de serviciu, reglementată de
art. 81 din Legea nr. 303/2004 . De asemenea, arata ca autorul pornește de la o premisa eronată, făcând confuzie între noțiunea de "stagiu de cotizare în sistemul public", respectiv de "perioade asimilate stagiului de cotizare", definite de
art. 37 și 38 din Legea nr. 19/2000 , și noțiunea de "vechime în magistratura", definită de
art. 85 din Legea nr. 303/2004 .
Avocatul Poporului apreciază că nu este intemeiata critica formulată de autorul excepției. În acest sens aminteste ca dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, "referitoare la perioada necontributiva care este asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, se aplică asiguraților care au urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și celor care au satisfăcut serviciul militar", or, arata ca "o astfel de măsura de protecție socială a asiguraților nu poate fi considerată a fi contrară prevederilor art. 16 din Constituție, atât timp cat ea se justifica în considerarea situației unei anume categorii sociale care reclama o astfel de protecție".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții potrivit cărora: "(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: [...]
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat."
În opinia autorului excepției textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, conform cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca, potrivit prevederilor
art. 38 din Legea nr. 19/2000 , la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei și a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioada necontributiva asimilată, și cea în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, cu condiția absolvirii, precum și perioada satisfacerii serviciului militar. Aceste reglementări legale se aplică deopotrivă tuturor persoanelor care solicită acordarea drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește sistemul de pensii aplicabil magistraților, acesta face parte din sistemul public de asigurări sociale și nu reprezintă un sistem neintegrat. Astfel, regulile generale prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , printre care și asimilarea cu stagiul de cotizare a anumitor perioade necontributive, se aplică deopotrivă, fără privilegii și fără discriminări, tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurări sociale în sistemul public, inclusiv magistraților. Cu toate acestea, Curtea retine ca, pentru magistrați, legea specială (fosta
pentru organizarea judecătorească, respectiv
privind statutul magistraților) prevede un mod de calcul diferit al pensiei, în raport cu vechimea în magistratura. În același timp,
art. 38 alin. (4) din Legea nr. 19/2000
limitează includerea în stagiul de cotizare a perioadelor necontributive prevăzute în alin. (1) al aceluiași articol la "obținerea prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege".
Aceste reglementări nu creează însă o situație discriminatorie a magistraților în raport cu celelalte categorii de persoane pensionate în sistemul public de pensii.
Astfel, Curtea constata ca problemele concrete, ridicate în motivarea excepției, trebuie analizate prin raportare la prevederile
art. 85 din Legea nr. 303/2004 , care reglementează vechimea în magistratura, respectiv funcțiile îndeplinite care se cuprind în aceasta vechime. Vechimea în magistratura constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care și pensia de serviciu pentru magistrați. Acest tip special de pensie are doua componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public și o parte acordată de la bugetul de stat. Cat privește partea de pensie cuvenită din sistemul public de asigurări sociale, la aceasta se iau în calcul perioadele studiilor universitare și cea a satisfacerii stagiului militar, fără nici o discriminare față de celelalte persoane pensionate în sistemul public de pensii. Cu privire la partea de pensie acordată de la bugetul de stat, însă, legiuitorul a optat, fără sa fi încălcat vreo dispoziție constituțională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în vechimea în magistratura.
Curtea constata, în același timp, ca din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate, autorul acesteia nu critica textele de lege supuse controlului de constituționalitate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește acestor texte de lege. În consecința, față de dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunța numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 iunie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.