Decizia nr. 116/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și ale art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria Comunei Băbana, județul Argeș, în Dosarul nr. 829/2005 al Tribunalului Comercial Argeș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 829/2005, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria comunei Băbana, județul Argeș, cu ocazia soluționării unei acțiuni comerciale ce are ca obiect o somație de plată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate îngrădesc accesul liber la justiție, întrucât hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare nu mai poate fi atacată cu recurs. De altfel, apreciază că dispozițiile
art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
sunt în contradicție cu cele ale art. 9 alin. (2) din același act normativ, deoarece redactarea acestor dispoziții legale nu este clară în ceea ce privește împrejurarea că hotărârea prin care se respinge cererea în anulare este sau nu susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Tribunalul Comercial Argeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că dispozițiile
art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
nu îngrădesc accesul la justiție, câtă vreme în art. 11^1 din același act normativ se prevede că ordonanța privind somația de plată nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părți. Mai mult decât atât, chiar ordonanța învestită cu formulă executorie, care constituie titlu executoriu, poate fi atacată de cel interesat prin contestație la executare, putându-se invoca apărări de fond, cu excepția cazului în care debitorul a formulat cerere în anulare împotriva ordonanței de admitere a cererii creditorului. În ceea ce privește dispozițiile
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , instanța apreciază că acest text legal conține ambiguități de natură să suscite discuții, datorită sintagmei "hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare ori prin respingerea recursului", dar această ambiguitate dispare dacă se are în vedere aplicarea în timp a dispozițiilor acestei ordonanțe, sintagma criticată urmând a fi interpretată ca fiind aplicabilă numai pentru hotărârile pronunțate în această materie, sub imperiul
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
în redactarea sa inițială.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate, precum și celelalte dispoziții ale
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , reprezintă o reglementare specială menită să asigure celeritatea în realizarea creanțelor certe, lichide și exigibile, atestate ca atare de înscrisuri, oferind totodată mijloace adecvate de apărare a intereselor debitorului. Acesta are deschis accesul liber la justiție atât pe calea acțiunii în anulare, cât și prin contestația la executare, în ambele situații putând exercita neîngrădit dreptul la apărare, în cadrul regulilor generale de desfășurare a activității de judecată în fața instanțelor de fond. În susținerea punctului său de vedere, Guvernul invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constituție, în acest sens invocând jurisprudența instanței de contencios constituțional, și anume
și
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (5) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001.
Dispozițiile
art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
au fost modificate de
art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. De asemenea, dispozițiile
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002.
Textele de lege criticate au următorul conținut:
Articolul 8
alin. (5): "Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă."
Articolul 9
alin. (2): "La cererea creditorului ordonanța prevăzută la alin. (1) sau, după caz, ordonanța împotriva căreia a fost introdusă cererea în anulare prevăzută la art. 8, care însă a fost respinsă prin hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare ori prin respingerea recursului, va fi învestită cu formulă executorie, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Astfel învestită, ordonanța constituie titlu executoriu, care se eliberează creditorului. Totodată titlul, în copie, se comunică și debitorului."
Autorul excepției susține că textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate, din
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză și cu motivări asemănătoare, soluția adoptată fiind de fiecare dată aceeași, și anume că aceste dispoziții sunt constituționale.
Astfel, în ceea ce privește dispozițiile
art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , prin
Decizia nr. 30 din 28 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 19 martie 2003, Curtea Constituțională a statuat că, "în privința accesului liber la justiție, formulării apărărilor și exercitării căilor de atac, creditorul este egal în drepturi cu debitorul, chiar dacă, sub forma exercitării lor, aceste drepturi sunt diferite în funcție de faza în care se află judecarea litigiului. În cazul în care a optat pentru procedura reglementată de
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , iar judecătorul a constatat că nu sunt întrunite cerințele acestei proceduri și a respins cererea, printr-o hotărâre irevocabilă, conform prevederilor art. 7 teza a doua din ordonanță «creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun». În cadrul procesului având ca obiect cererea în anulare formulată de către debitor împotriva ordonanței cu somația de plată, creditorul are la dispoziție toate mijloacele legale de apărare și poate exercita căile legale de atac."
Referitor la critica dispozițiilor
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , prin
Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Curtea Constituțională a constatat că acestea sunt constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că "învestirea cu formulă executorie a ordonanței cu somația de plată nu încalcă nici o prevedere constituțională, aplicându-se regula potrivit căreia numai hotărârile judecătorești definitive și irevocabile se învestesc cu formulă executorie".
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria Comunei Băbana, județul Argeș, în Dosarul nr. 829/2005 al Tribunalului Comercial Argeș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 februarie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.