Decizia nr. 214/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (3) fraza finală, ale art. 84 alin. (2) fraza finală și ale art. 85 alin. (1) prima frază și a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 194/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind regimul străinilor în România
- Decizia nr. 342/2003 16 septembrie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 84 alin. (2) din Ord…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (3) fraza finală, ale art. 84 alin. (2) fraza finală și ale art. 85 alin. (1) prima frază și a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Kenan Kaya în Dosarul nr. 3.357/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.357/2005, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (3), ale art. 84 alin. (2) și ale
art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Kenan Kaya într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea plângerii împotriva măsurii de declarare ca indezirabil a acestuia.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 83 alin. (3) fraza finală și ale
art. 84 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
contravin, în principal, dispozițiilor art. 21 și celor ale art. 126 din Constituție, precum și celor ale art. 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar subsecvent prevederilor constituționale ale art. 18, 22, 23 și 24 și celor convenționale ale art. 2, 3 și 5. De asemenea, se consideră că prevederile de lege criticate încalcă și dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și pe cele ale art. 14 din convenția amintită, întrucât instituie o discriminare pe criteriul cetățeniei în exercitarea și apărarea drepturilor consacrate de art. 21, 24 și 126 alin. (6) din Constituție și de art. 6, 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 85 alin. (1) prima frază și a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , autorul excepției susține că sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 11, 18, 21 și 24, prin raportare la cele ale art. 22, 23, 24 și 53 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 1, 5, 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin raportare la cele ale art. 2, 3, 5, 8 și 14 din aceeași convenție.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (3) fraza finală și ale
art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
este neîntemeiată. Referitor la prevederile art. 84 alin. (2) din ordonanță consideră că, "în măsura în care judecătorul învestit cu soluționarea cererii nu are acces la datele și informațiile care constituie motivele ordonanței de declarare a străinului ca indezirabil și la dovezile relevante, liberul acces la justiție ar putea fi golit de conținut".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul susține că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, invocând considerentele reținute de Curtea Constituțională în motivarea
Deciziei nr. 342 din 16 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 28 octombrie 2003. Totodată, arată că prin Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Maaouia împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție, în consecință, art. 6 paragraful 1 nu este aplicabil cauzei".
Avocatul Poporului apreciază că excepția este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate sunt conforme atât prevederilor constituționale, cât și celor convenționale invocate de autorul excepției, precizând însă că prevederile art. 52 alin. (2) din Constituție nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 83 alin. (3) fraza finală, ale art. 84 alin. (2) fraza finală și ale art. 85 alin. (1) prima frază și a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004. Prevederile de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 83 alin. (3) fraza finală: "[...] Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de siguranță națională, în conținutul ordonanței nu vor fi menționate motivele care stau la baza acestei decizii.";
- Art. 84 alin. (2) fraza finală: "[...] Asemenea date și informații nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunoștința străinului declarat indezirabil.";
- Art. 85 alin. (1) prima frază și a doua: "Ordonanța de declarare ca indezirabil poate fi atacată de străinul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel București. Instanța se pronunță în termen de 3 zile de la data primirii cererii. [...]"
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern", ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ale art. 18 - "Cetățenii străini și apatrizii", ale art. 21 - "Accesul liber la justiție", ale art. 22 - "Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică", ale art. 23 - "Libertatea individuală", ale art. 24 - "Dreptul la apărare", ale art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți" și ale art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice.
De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate contravin și următoarelor prevederi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 1 - "Obligația de a respecta drepturile omului", art. 2 - "Dreptul la viață", art. 3 - "Interzicerea torturii", art. 5 - "Dreptul la libertate și la siguranță", art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieții private și de familie", art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv" și art. 14 - "Interzicerea discriminării".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 84 alin. (2) fraza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
impun interdicția aducerii la cunoștința străinului a datelor și informațiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare a sa ca indezirabil, în cazul în care acestea aveau în vedere rațiuni de siguranță națională. Textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate și, prin
Decizia nr. 342 din 16 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 28 octombrie 2003, excepția a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea Constituțională a statuat că "interdicția stabilită de legiuitor pentru cetățenii străini declarați indezirabili, de a nu li se aduce la cunoștință datele și informațiile pe baza cărora s-a luat o astfel de decizie, este în concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 31 alin. (3), potrivit cărora dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze siguranța națională", iar judecătorul care analizează plângerea împotriva măsurii de declarare ca indezirabil trebuie să respecte legea care dă prioritate intereselor privind siguranța națională a României. De asemenea, Curtea a reținut cu acel prilej că situația străinilor declarați indezirabili în scopul apărării siguranței naționale și protejării informațiilor clasificate este diferită de cea a celorlalți cetățeni străini, astfel că legiuitorul poate stabili drepturi diferite pentru aceste două categorii de cetățeni străini, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității. În plus, textul de lege criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil.
Pentru identitate de rațiune, argumentele care au condus la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 84 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
prin decizia menționată își mențin pertinența și în ceea ce privește constituționalitatea prevederilor art. 83 alin. (3) fraza finală din aceeași ordonanță, întrucât acestea din urmă prevăd că în cuprinsul ordonanței de declarare a indezirabilității străinului nu vor fi menționate motivele pe baza cărora a fost luată această decizie.
În continuare, Curtea observă că prin
Decizia nr. 505 din 4 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 dn 7 noiembrie 2005, s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , constatând constituționalitatea acestora, considerentele deciziei menționate menținându-și valabilitatea și în prezenta cauză.
Curtea constată totodată că dispozițiile art. 22 - "Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică" și cele ale art. 23 - "Libertatea individuală" din Constituție, precum și cele ale art. 2 - "Dreptul la viață", art. 3 - "Interzicerea torturii", art. 5 - "Dreptul la libertate și la siguranță", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieții private și de familie" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au relevanță în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (3) fraza finală, ale art. 84 alin. (2) fraza finală și ale art. 85 alin. (1) prima frază și a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Kenan Kaya în Dosarul nr. 3.357/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.