Decizia nr. 510/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, excepție ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 34.093/2/2005 (nr. vechi 4.054/2005) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepției solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât nu ia în calculul vechimii în magistratură perioada cursurilor universitare și a stagiului militar, deși pensia de serviciu care se acordă magistraților face parte din sistemul public de pensii și ar trebui să i se aplice, prin asimilare, prevederile
art. 38 din Legea nr. 19/2000 .
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, considerând că textul de lege supus controlului de constituționalitate nu e criticat pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipsește. Or, arată că modificarea sau completarea dispozițiilor legale este atributul exclusiv al legiuitorului, iar nu al instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 596R din 17 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 34.093/2/2005 (nr. vechi 4.054/2005), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Scurtu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Încheierii din 21 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 8.076/AS/2004.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004
creează o situație discriminatorie pentru magistrați în raport cu ceilalți pensionari din sistemul public de pensii, întrucât nu prevăd luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învățământului juridic superior și a satisfăcut stagiul militar.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a reținut că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, dar nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia acesteia. La solicitarea Curții Constituționale a comunicat ulterior că este de acord cu opinia exprimată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, în fața căruia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, potrivit căreia, pe fond, excepția este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, apreciind că în realitate critica de neconstituționalitate privește dispozițiile
art. 86 din Legea nr. 303/2004 , iar nu pe cele ale art. 85, așa cum a indicat autorul excepției, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând considerentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale cu prilejul examinării acestui text de lege.
Avocatul Poporului, menționând că în urma republicării și renumerotării articolelor
art. 85 a devenit art. 86, arată că acest text de lege este constituțional, având în vedere faptul că vechimea în magistratură nu se confundă cu vechimea în muncă și nici cu alte perioade asimilate stagiului de cotizare, ci este o noțiune specifică, ce nu are relevanță juridică decât în măsura în care însuși legiuitorul îi acordă efecte juridice.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. În urma republicării și renumerotării articolelor acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, textul de lege supus controlului de constituționalitate a devenit art. 86, cu conținut identic în esență, care prevede: "Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ."
În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Curtea, analizând modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate în prezenta cauză, constată că autorul excepției nu critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipsește, or, potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
De altfel, Curtea remarcă faptul că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi constituționale ca și în prezenta cauză. În acest sens este
Decizia nr. 157 din 17 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005, prin care Curtea a reținut că "Vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care și pensia de serviciu pentru magistrați. Acest tip special de pensie are două componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public și o parte acordată de la bugetul de stat.
Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea părții de pensie cuvenite din sistemul public de asigurări sociale, în mod egal, pentru toți asigurații. Legiuitorul a optat însă, fără a încălca nicio dispoziție constituțională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în calculul vechimii în magistratură, care este temei al stabilirii pensiei de serviciu".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 86 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 34.093/2/2005 (nr. vechi 4.054/2005) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 iunie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.