Decizia nr. 96/1997

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Dumitrescu Laura și Dumitrescu Octavian împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 4 din 14 ianuarie 1997 .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 aprilie 1997, în prezenta recurentilor, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți, legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30 aprilie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 10 octombrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Dumitrescu Laura.

Prin Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 1997 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4, a constatat ca prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 s-a statuat ca prevederile art. 330^1 din acest cod sunt neconstituționale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, iar excepția referitoare la art. 330^2 alin. 1 din același cod este lipsită de obiect. Soluția s-a fundamentat pe decizii definitive, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 330 și următoarele din Codul de procedură civilă. Aceste decizii, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, sunt obligatorii erga omnes, deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii constante a Curții.

Împotriva

Deciziei nr. 4 din 14 ianuarie 1997

au declarat recurs, în termen legal, Dumitrescu Laura și Dumitrescu Octavian, pentru următoarele motive: hotărârile pronunțate în speta de instanțele judecătorești au fost legale și temeinice, întrucât imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului în mod abuziv; titlul asupra imobilului nu a fost transcris în registrele de transcripțiuni și inscriptiuni imobiliare; prevederile Decretului nr. 223/1974 sunt în contradictie cu prevederile Constituției din anul 1955 și cu principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este nefondata, întrucât problemele recursului în anulare au mai fost soluționate prin decizii ale Curții Constituționale, care, potrivit Constituției, au caracter obligatoriu.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins. Motivele de recurs formulate privesc situația de fapt a imobilului în litigiu asupra căreia competența să se pronunțe este instanța judecătorească, Curtea Constituțională statuand, asa cum prevede art. 29 din regulamentul sau de organizare și funcționare, doar asupra problemelor de drept.

Cat privește susținerea ca prevederile Decretului nr. 223/1974 sunt în contradictie cu prevederile Constituției din anul 1955 și cu principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului, se constată că acest act normativ a fost abrogat expres prin Decretul-lege nr. 9/1989 și deci examinarea sa astăzi, sub aspectul neconstitutionalitatii, nu mai este posibila. În acest sens, Curtea s-a pronunțat prin decizii definitive, dintre care menționăm Decizia nr. 14 din 10 martie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 mai 1993.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Dumitrescu Laura și Dumitrescu Octavian împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 4 din 14 ianuarie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința din 30 aprilie 1997.