Ordinul nr. 35/2007

Capitolul I Dispoziții generale

Conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 , în cazul apariției unui episod de poluare, caz în care concentratiile unuia sau mai multor poluanti în aerul înconjurător ating sau depășesc pragurile de informare și de alerta, se întocmește planul de gestionare / planul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/acțiunile ce se desfășoară pe o durată de maximum 3 zile.

Valorile pragului de informare și de alerta, precum și perioadele de mediere pentru dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)] și ozon [O(3)], sunt stabilite în

Ordinul MAPM nr. 592/2002

pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este initiat și elaborat de către autoritatea publică judeteana pentru protecția mediului.

Directorul executiv al agenției județene pentru protecția mediului numește o persoană cu putere de decizie care preia în cazul indisponibilitatii sale responsabilitatea privind coordonarea inițierea, elaborarea și implementarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare.

În scopul întocmirii și aplicării operative și eficiente a planului de gestionare / planului integrat de gestionare se iau măsuri pregătitoare după cum urmează:

a) În termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin, agențiile județene pentru protecția mediului întocmesc protocoale de colaborare cu autoritățile ce au responsabilități în elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare, conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 , inclusiv cu Administrația Naționala de Meteorologie, pentru stabilirea fluxului de informații și a persoanelor/direcțiilor responsabile în vederea aplicării măsurilor/acțiunilor prevăzute în plan.

Protocolul cuprinde:

- datele de identificare a părților,

- obiectivele protocolului,

- durata de valabilitate a protocolului,

- unitățile și persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului,

- obligațiile specifice fiecăreia dintre părți,

- datele necesar a fi furnizate, formatul și termenele de raportare și modalitatea de transmitere,

- graficul/planul de intalniri periodice pentru evaluarea aplicării protocolului și luarea măsurilor de optimizare,

- procedura de revizuire sau completare a protocolului.

b) În baza protocolului întocmit, autoritățile județene pentru protecția mediului elaborează un plan/plan integrat cadru de gestionare a calității aerului care se utilizează pentru întocmirea planului de gestionare / planului integrat de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, după caz. Protocolul constituie anexa la acest plan cadru.

Conținutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calității aerului este prezentat în Partea I, capitolele II, III, IV și V din prezenta metodologie.

Capitolul II Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potențial a fi afectată de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unități de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologica;

- prezentarea din punct de vedere hidro geografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informații climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza și frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;

- descrierea vegetatiei, faunei și a tipului de sol,

cat și pe cele ce aparțin cadrului antropic:

- numărul de locuitori;

- lista titularilor de activități / activitatea potențial poluatoare, tipul și cantitatea de poluanti emisi.

Notă:

Pentru o mai buna înțelegere a acestora și a modului în care converg și

influențează calitatea aerului, se pot întocmi reprezentari grafice.

Capitolul III Descrierea situației existente

În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de monitorizare a calității aerului și caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele și tehnicile utilizate pentru evaluarea calității aerului, precum și detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1. Prezentarea statiei/statiilor la care s-au depășit pragurile de informare și/sau de alerta

3.1.1. Informații generale

Denumirea statiei: .............................................

Codul statiei: .................................................

Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ...........

Codul zonei: ....................................................

Tipul statiei

- trafic []

- industrial []

- fond urban []

- fond suburban []

- fond regional []

- EMEP []

Responsabilul statiei (numele și prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): ..............

Denumirea și adresa instituției tehnice responsabile cu întreținerea statiei: ..............

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuși, dacă este cazul) (local, național, EMEP, etc.)

3.1.2 Aria de reprezentativitate

Se bifeaza, după caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:

Clasa statiei

Raza ariei de reprezentativitate

Încadrare

Statie de trafic

10-100 m

Statie industriala

100 m-1 km

Statie de fond:

- urban

1-5 km

- suburban

25-150 km

- regional

200-500 km

- EMEP

Notă:

O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt

reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiei. Aria în care

concentrația nu diferă de concentrația masurata la statie mai mult decât

cu o "cantitate specifică" (+/-20%) se numește "arie de reprezentativitate".

3.1.3. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde), precum și în sistem GIS.

3.1.4. Altitudinea

3.1.5. Poluantii masurati

Se bifeaza, după caz.

- SO(2) []

- NO(2) []

- O(3) []

3.1.6. Parametrii meteorologici masurati

Se bifeaza, după caz.

- temperatura []

- viteza vantului []

- direcția vantului []

- umiditatea relativă []

- presiunea atmosferica []

- radiatia solara []

- precipitatii []

3.1.7. Alte informații relevante: direcția predominanta a vantului, raportul între distanta până la și înălțimea celor mai apropiate obstacole, etc.

3.2. Mediul local/morfologia peisajului

3.2.1. Tipul zonei

- urbana []

- suburbana []

- rurală []

3.2.2. Caracterizarea zonei

- rezidentiala []

- comercială []

- industriala []

- agricolă []

- naturala []

3.2.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona.

3.3. Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei

- arderi în industria de transformare și pentru producerea de energie electrica și termica []

- instalații de ardere neindustriale []

- arderi în industria de prelucrare []

- procese de producție []

- extractia și distribuția combustibililor fosili []

- utilizarea solventilor []

- trafic rutier []

- alte surse mobile []

- tratarea și eliminarea deșeurilor []

- agricultura []

- factorii naturali []

3.4. Caracterizarea traficului

3.4.1. Străzi largi:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.2. Străzi inguste:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.3. Străzi canion:

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.4. Autostrăzi:

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []

- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []

3.4.5 Altele: intersectii, semafoare, parcari, stații de autobuz, stații de taxi etc.

3.5. Informații privind tehnicile de măsurare

3.5.1 Echipament.

- denumire ....................................................

- metoda de referința .......................................

3.5.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare:

- fatada clădirii []

- trotuar []

- pavaj []

- proprietăți particulare []

- grădini []

- curți []

- înălțimea punctului de prelevare: ................................

- lungimea liniei de prelevare: ....................................

- timpul de prelevare: .............................................

3.5.3. Calibrare:

- tip:

- automat []

- manual []

- automat și manual []

- metoda: ..........................................................

- frecventa: .......................................................

Capitolul IV Identificarea / validarea depășirii

4.1. Identificarea depășirii

Identificarea depasirilor pragurilor de informare și/sau de alerta se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza și Coordonare din agențiile județene pentru protecția mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depășirea pragurilor de informare și/sau de alerta. În termen de 2 ore de la identificarea depășirii, validează datele de monitorizare înregistrate la statie.

4.2. Validarea depășirii

Corect []

Incorect []

Notă:

Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei

responsabile cu funcționarea statiei care verifica funcționarea corecta a

echipamentelor și data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se

culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor

defectiuni minore, acesta le remediaza și efectuează o noua calibrare, iar

datele sunt invalidate.

Capitolul V Măsuri și responsabilități

5.1. Informarea autorităților responsabile

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor []

Agenția Naționala pentru Protecția Mediului []

Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu []

Autoritatea judeteana de Sănătate Publică []

Instituția prefectului []

Notă:

Imediat după validarea datelor, agenția judeteana pentru protecția mediului

informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului și Gospodăririi

Apelor, Agenția Naționala pentru Protecția Mediului, Autoritatea judeteana de

Sănătate Publică, precum și Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu

cu privire la apariția episodului de poluare.

5.2. Stabilirea măsurilor preventive pentru populație

Autoritatea judeteana de Sănătate Publică prelucreaza și interpretează datele de poluare atmosferica provenite din Sistemul național de monitorizare a calității aerului și transmite în regim de urgenta agenției județene pentru protecția mediului evaluarea riscurilor pentru sănătatea populației produse de poluarea atmosferei, precum și măsurile preventive pentru categoriile de populație sensibila sau expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

5.3. Informarea publicului

Agenția judeteana pentru protecția mediului informează publicul prin mass-media audio-video, precum și prin afișarea pe pagina de internet cu privire la:

- înregistrarea depășirii pragului de informare și/sau de alerta;

- valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare și/sau de alerta;

- poluantul care a depășit pragul de alerta, data, ora și locul producerii depășirii pragului de alerta și motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare și se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfășurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

- prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului.

- riscurile pentru sănătatea populației;

- tipul de populație potențial sensibila la acest incident;

- măsurile preventive ce trebuie luate de către populația sensibila în cauza (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

5.4. Identificarea cauzelor care au generat depasirile

Identificarea cauzelor trebuie să se facă rapid, pentru a se putea interveni în perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depasirilor reprezintă componenta cea mai complexa și mai importanța a planului/ planului integrat de gestionare a calității aerului datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat și a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calității aerului.

Pentru identificarea rapida a acestor situații, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenților economici care au produs poluarea în zona.

5.4.1. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de azot [NO(2)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafața (gospodării și industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă:

În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în

proporție de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe,

de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate

în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil și

perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat,

pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de

congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt

concludente decât în ceea ce privește viteza vantului. Calmul atmosferic și

condițiile de ceata favorizează acumularea noxelor la suprafața solului,

ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.

În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei /

cauzelor depășirii pragului de alerta trebuie să fie disponibile următoarele

date:

- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;

- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coșuri

de dispersie existente, instalații de reținere a poluantilor);

- datele meteo, cu direcția predominanta a vantului pe perioada depășirii

pragului de alerta;

- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu

noile date de intrare (date meteo, emisie);

- date de monitorizare a emisiilor pentru unitățile din zona.

5.4.2. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de sulf [S0(2)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafața (gospodării și industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă:

Acest poluant își are în principal originea în compozitia combustibililor

folosiți pentru ardere. De obicei, principala sursa de SO(2) o constituie

centralele electrotermice și rafinariile.

Pentru a identifica corect cauza / cauzele depășirii pragului de alerta

trebuie să fie disponibile următoarele date:

- inventarul anual al emisiilor (valoarea emisiilor totale, coșuri de

dispersie existente, instalații de reținere a poluantilor);

- datele meteo, cu direcția predominanta a vantului pe perioada depășirii

pragului de alerta;

- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu

noile date de intrare (date meteo, emisie);

- ultimele date de monitorizare a emisiilor centralelor electrotermice/

rafinariilor;

- consumurile și calitatea combustibililor utilizați în perioada

premergătoare episodului de poluare.

5.4.3. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de informare la ozon [O(3)]

depasire datorată surselor liniare []

depasire datorată surselor fixe []

depasire datorată surselor de suprafața (gospodării și industrie mica) []

depasire datorată altor surse []

Notă:

Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanțe

precursoare care se formează la distanta de sursele de emisie.

Agenția judeteana pentru protecția mediului care administrează statia de

monitorizare la care s-a înregistrat depășirea colectează informații legate

de sursele de emisie a substanțelor precursoare ale ozonului (emisiile de

oxizi de azot, cat și de compuși organici volatili, bilanțuri de solventi)

și de condițiile meteorologice la macroscara. Datele meteorologice trebuie

furnizate de Administrația Naționala de Meteorologie.

Informațiile privind substantele precursoare provenite din afară județului,

trebuie furnizate de către agenția pentru protecția mediului din județul în

care au fost emise substantele precursoare.

5.5. Măsuri în cazul depasirilor pragului de informare și/sau de alerta datorate surselor liniare (traficul rutier)

5.5.1. Agenția judeteana pentru protecția mediului transmite autorităților administrației publice locale (comisiei tehnice de specialitate) următoarele:

> informații:

a) înregistrarea depășirii pragului de informare și/sau de alerta;

b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare și/sau de alerta;

c) poluantul care a depășit pragul de alerta, data, ora și locul producerii depășirii pragului de alerta și motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare și se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfășurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

d) prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului.

e) riscurile pentru sănătatea populației;

f) tipul de populație potențial sensibila sau expusă la acest incident;

> propuneri de măsuri pentru reducerea emisiilor până la încadrarea în valorile limita la imisie:

- fluidizarea traficului;

- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele afectate;

- interzicerea parcarilor în zona respectiva;

- devierea traficului

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depășit;

- alte măsuri specifice.

5.5.2 Comisia tehnica de specialitate din cadrul administrației publice locale, în colaborare cu Inspectoratul de poliție județean, ia măsurile ce se impun, ca de exemplu:

- fluidizarea traficului []

- reducerea traficului în zonele poluate []

- devierea traficului în zonele poluate []

- interzicerea traficului în zonele poluate []

- interzicerea parcarilor în zona respectiva []

- devierea traficului autovehiculelor cu gabarit depășit []

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depășit []

- alte măsuri specifice []

și informează periodic agenția judeteana pentru protecția mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul incojurator.

5.5.3. Agenția judeteana pentru protecția mediului, în colaborare cu Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

5.6. Măsuri în cazul depasirilor pragului de informare și/sau de alerta datorate surselor fixe (surse industriale)

5.6.1. Agenția judeteana pentru protecția mediului informează titularul activității care a generat episodul de poluare cu privire la:

a) înregistrarea depășirii pragului de informare și/sau de alerta;

b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare și/sau de alerta;

c) poluantul care a depășit pragul de alerta, data, ora și locul producerii depășirii pragului de alerta și motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare și se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfășurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

d) prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului;

e) riscurile pentru sănătatea populației;

f) tipul de populație potențial sensibila sau expusă la acest incident.

5.6.2. Agenția judeteana pentru protecția mediului, în colaborare cu Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, dispune:

a) luarea măsurilor de reducere graduala a emisiilor de poluanti sub pragul de informare și/sau de alerta până la încadrarea în valoarea limita;

b) reducerea activității;

c) oprirea temporară a activității.

5.6.3. Titularul activității care a generat episodul de poluare ia măsuri urgente și eficiente de reducere a emisiilor de poluanti în aer, astfel încât concentrația acestora în aerul inconjuator să fie redusă la nivelul valorilor limita și informează periodic agenția judeteana pentru protecția mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul înconjurător.

5.6.4. Agenția judeteana pentru protecția mediului, în colaborare cu Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

5.7. Elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agenția judeteana pentru protecția mediului redactează planul de gestionare / planul integrat de gestionare.

În cazul depășirii pragului de informare și/sau de alerta datorată surselor fixe și a celor de suprafața, se revizuieste autorizația de mediu în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/acțiunilor din planul de gestionare / planul integrat de gestionare, dacă este cazul.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este pus la dispoziția publicului prin afișarea pe pagina de web a agenției județene pentru protecția mediului, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

5.8. Monitorizarea aplicării planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agenția judeteana pentru protecția mediului, în colaborare cu Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate, întocmește rapoarte privind realizarea acțiunilor de reducere a concentratiilor de poluanti până la încadrarea în valorile limita și le transmite la Agenția Naționala pentru Protecția Mediului.

Agenția judeteana pentru protecția mediului, informează periodic stadiul realizării măsurilor/acțiunilor cuprinse în planul de gestionare / planul integrat de gestionare prin publicarea pe pagina sa de web.

5.9. Măsuri specifice în context transfrontiera

În zonele din apropierea frontierelor naționale se elaborează și se pun în aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare a calității aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

În situațiile în care se înregistrează depășiri ale pragurilor de informare și/sau de alerta în apropierea frontierelor naționale, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informații publicului din statele respective.

În acest sens, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate de gestionare a calității aerului pentru teritoriul național, de către agențiile județene pentru protecția mediului și de punere în aplicare a acestora.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informații și organizarea intalnirilor între autoritățile competente pentru realizarea planurilor / planurilor integrate de gestionare a calității aerului.

Capitolul I Dispoziții generale

Conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 , în cazul apariției unei depășiri ale valorilor limita și/sau ale valorilor ținta la unul și/sau mai mulți poluanti în aerul înconjurător, se întocmește programul de gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/acțiunile ce se desfășoară pe o durată de maximum 5 ani.

Valorile limita și perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)], oxizi de azot [NO(x)], pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb (Pb), benzen [C(6)H(6)], monoxid de carbon (CO), precum și valorilor ținta și perioada de mediere pentru ozon [O(3)], sunt stabilite potrivit prevederilor

Ordinului MAPM nr. 592/2002 .

Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se inițiază, conform prevederilor

art. 10 alin. (3) al Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 , de autoritatea publică judeteana pentru protecția mediului și se elaborează de comisia tehnica, în termen de 6 luni de la inițierea acestuia.

Programul de gestionare / programul integrat de gestionare se aproba prin hotărâre a consiliului local sau județean (după cum programul privește una sau mai multe localități ori întreg județul) în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.

Conform prevederilor

art. 10 alin. (1) al Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 , Comisia tehnica pentru elaborarea programelor de gestionare se înființează la nivel județean, prin ordin al prefectului, la propunerea autorității județene pentru protecția mediului și a consiliului județean. Comisia tehnica are în componenta cel puțin reprezentanți ai următoarelor autorități și instituții:

- autoritatea judeteana pentru protecția mediului;

- autoritatea de sănătate publică judeteana sau a municipiului București;

- direcția judeteana pentru agricultura și dezvoltare rurală;

- consiliul local;

- primăria (infrastructura, construcția de locuințe, dezvoltare industriala și comercială);

- oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie;

- titularul activității;

- altele (de exemplu: reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie locală; reprezentanți ai ONG-urilor active pe plan local în domeniul protecției mediului; economiști specializați în analize financiare și analize cost-beneficiu; proiectanți în domeniul construcțiilor de autostrăzi și transport la nivel național etc);

Președinte al comisiei tehnice și responsabil de coordonarea inițierii, elaborării și implementarii programului de gestionare / programului integrat de gestionare este directorul executiv al agenției județene pentru protecția mediului.

Prima intalnire a Comisiei are loc în 10 zile de la anunțul agenției județene pentru protecția mediului, referitor la inițierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea comisiei tehnice se desfășoară la sediul autorității județene pentru protecția mediului, în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare, care se elaborează de comun acord de către membrii comisiei tehnice, la prima intalnire și se aproba de către conducătorul agenției județene pentru protecția mediului, al consiliului județean/ local, primar și prefect, în termen de 10 zile de la prima intalnire a Comisiei.

Capitolul II Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potențial a fi afectată de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unități de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologica;

- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informații climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza și frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;

- descrierea vegetatiei, faunei și a tipului de sol, cat și pe cele ce aparțin cadrului antropic:

- numărul de locuitori, inclusiv date statistice: grupe de vârsta, ponderea pe sexe, etc;

- lista titularilor de activități / activitatea potențial poluatoare, tipul și cantitatea de poluanti emisi.

Pentru o mai buna înțelegere a acestora și a modului în care converg și influențează calitatea aerului, este necesară întocmirea unei reprezentari grafice.

Capitolul III Descrierea situației existente

În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei și caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele și tehnicile utilizate pentru evaluarea calității aerului, precum și prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.
3.1. Structura rețelei de monitorizare
Denumirea rețelei: ...........................................
Prescurtare:..................................................
Tipul de rețea: ...............................................
- la nivel de județ []
- la nivel de aglomerare []
- la nivel național []
Timpul de referința (GMT și local)
Responsabilul rețelei (numele și prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........
Componenta rețelei:
Tip statie
│ Număr de stații
───────────────────┼──────────────────
- trafic
│
-------------------┼------------------
- industrial
│
-------------------┼------------------
- fond urban
│
-------------------┼------------------
- fond suburban
│
-------------------┼------------------
- fond regional
│
-------------------┼------------------
- EMEP
│
-------------------┴------------------
3.2. Informații generale cu privire la stații
Denumirea statiei: .............................................
Codul statiei: .................................................
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ..........
Codul zonei: ...................................................
Tipul statiei:
- trafic []
- industrial []
- fond urban []
- fond suburban []
- fond regional []
- EMEP []
Responsabilul statiei (numele și prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........
Denumirea și adresa instituției tehnice responsabile cu întreținerea statiei: ........
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuși, dacă este cazul): local, național, EMEP, etc.
3.2.1 Aria de reprezentativitate
Se bifeaza, după caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:
Clasa statiei
Raza ariei de reprezentativitate
Încadrare
Statie de trafic
10-100 m
Statie industriala
100 m-1 km
Statie de fond:
- urban
1-5 km
- suburban
25-150 km
- regional
200-500 km
- EMEP
Notă:
O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt
reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiei. Aria în care
concentrația nu diferă de concentrația masurata la statie mai mult decât
cu o "cantitate specifică" (+/-20%) se numește "arie de reprezentativitate".
3.2.2 Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde/ precum și în sistem GIS.
3.2.3 Altitudinea
3.2.4. Poluantii masurati
Se bifeaza, după caz.
- SO(2) []
- NO(2) []
- NO(x) []
- PM(10) []
- PM(2,5) []
- Pb []
- C(6)H(6) []
- CO []
- O(3) []
3.2.5. Parametrii meteorologici masurati
Se bifeaza, după caz.
- temperatura []
- viteza vantului []
- direcția vantului []
- umiditatea relativă []
- presiunea atmosferica []
- radiatia solara []
- precipitatii []
3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominanta a vantului, raportul între distanta până la și înălțimea celor mai apropiate obstacole etc.
3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului
3.2.7.1. Tipul zonei
- urbana []
- suburbana []
- rurală []
3.2.7.2. Caracterizarea zonei
- rezidentiala []
- comercială []
- industriala []
- agricolă []
- naturala []
3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zona.
3.2.8. Caracterizarea traficului
3.2.8.1. Străzi largi:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.2. Străzi inguste:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.3. Străzi canion:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.4. Autostrăzi:
- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 și 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.5. Altele: intersectii, semafoare, parcari, stații de autobuz, stații de taxi etc.
3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare
3.2.9.1 Echipament:
- denumire ....................................................
- metoda de referința .........................................
3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:
- localizarea punctului de prelevare:
- fatada clădirii []
- trotuar []
- pavaj []
- proprietăți particulare []
- grădini []
- curți []
- înălțimea punctului de prelevare: .....................
- lungimea liniei de prelevare: ........................
- timpul de prelevare: ..................................
3.2.9.3. Calibrare:
- tip:
- automat []
- manual []
- automat și manual []
- metoda: ..............................................
- frecventa: ...........................................
3.3. Prezentarea datelor de monitorizare
Pentru fiecare statie de monitorizare în care s-au înregistrat depășiri ale valorilor limita plus marja de toleranta (VL+MT) sau depășiri ale valorilor limita (VL) și/sau depășiri ale valorilor ținta (VT), se prezintă în mod tabelar cel puțin următoarele date:
Cod
Nr.
Indicatorul monitorizat
statie
depășiri
SO(2)
NO(2)
NO(x)
PM(10)
PM(2,5)
Pb
C(6)H(6)
CO
O(3)
Ex.:
VL+MT
AB1
VL/VT
Ex.:
VL+MT
AB2
VL/VT
....
Notă:
Evaluarea calității aerului trebuie să aibă la baza un set de date validate
și disponibile pe o perioadă de minim un an de zile, de preferinta ultimii
ani calendaristici.
În cazul în care exista o situație ce necesita demararea urgenta a
programului de gestionare /programului integrat de gestionare, se poate lua
ca baza ultimul set disponibil de date continue, validate, pe minim un an
de zile.

Capitolul IV Identificarea și validarea depășirii. Identificarea surselor

4.1. Identificarea depășirii

Identificarea depasirilor valorilor limita și/sau ale valorilor ținta, se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza și Coordonare din agențiile județene pentru protecția mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depășirea valorilor limita și/sau ale valorilor ținta.

Tipul statiei

- trafic []

- industrial []

- fond urban []

- fond suburban []

- fond regional []

- EMEP []

4.2. Validarea depășirii

Corect []

Incorect []

Notă:

Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei

responsabile cu funcționarea statiei, care verifica funcționarea corecta a

echipamentelor și data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se

culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor

defectiuni minore, acesta le remediaza și efectuează o noua calibrare,

iar datele sunt invalidate.

Capitolul V Măsuri și responsabilități

5.1. Informarea autorităților responsabile
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor []
Agenția Naționala pentru Protecția Mediului []
Garda Naționala de Mediu []
Instituția prefectului []
Comisia tehnica []
Notă:
Imediat după validarea datelor agenția judeteana pentru protecția mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Garda Naționala de Mediu, Instituția prefectului, precum și membrii Comisiei tehnice, cu privire la depășirea valorilor limita și/sau a valorilor ținta.
5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depășirea/depasirile
Se efectuează prin bifarea principalelor surse de emisie aflate în apropierea statiei:
- arderi în industria de transformare și pentru producerea de []
energie electrica și termica
- instalații de ardere neindustriale []
- arderi în industria de prelucrare []
- procese de producție []
- extractia și distribuția combustibililor fosili []
- utilizarea solventilor []
- trafic rutier []
- alte surse mobile []
- tratarea și eliminarea deșeurilor []
- agricultura []
- factorii naturali []
Notă:
Imediat după identificarea sursei/surselor care au generat depășirea/depasirile agenția judeteana pentru protecția mediului informează Dispeceratul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Garda Naționala de Mediu, Instituția prefectului, precum și membrii comisiei tehnice, cu privire la inițierea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare.
5.3. Întrunirea Comisiei tehnice
Președintele Comisiei tehnice convoacă membrii acesteia, prezintă datele și stabilește inițierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Se lucrează în echipa. Se întocmesc grafice de lucru cu termene și responsabilități conform cu responsabilitățile din actele normative relevante în vigoare și precizate în Protocolul de colaborare.
5.4. Informarea publicului
Agenția judeteana pentru protecția mediului publică pe pagina de web proprie informații privind depășirea concentratiilor valorilor limita și/sau a valorilor ținta, sursa/sursele care au generat depășirea/depasirile, precum și inițierea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare.
5.5. Identificarea cauzelor care au generat depasirile
Identificarea cauzelor depasirilor reprezintă componenta cea mai complexa și mai importanța a programului de gestionare/programului integrat de gestionare datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat și a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calității aerului.
┌────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│
│
│ Depășiri ale valorilor limita și/sau valorii ținta │
│
Cod
│
Tipul
│
pentru indicatorii monitorizati:
│
│ statie │
sursei
├─────┬─────┬─────┬──────┬───────┬──┬────────┬──┬────┤
│
│
│SO(2)│NO(2)│ NOx │PM(10)│PM(2,5)│Pb│C(6)H(6)│CO│O(3)│
├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
│ Ex.:
│ fond urban
│
x
│
│
x
│
x
│
│
│
│ x│
x │
│ AB1
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
│ Ex.:
│ industrial
│
│
│
│
│
│
│
x
│
│
│
│ AB2
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
│ Ex.:
│ industrial
│
x
│
│
x
│
x
│
x
│ x│
│
│
│
│ AB3
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
│ ...
│ ...
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴───────┴──┴────────┴──┴────┘
5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizati
Dioxid de sulf - SO(2)
Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care conțin sulf
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana în zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice și procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) și în măsura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sănătății: provoacă iritatia ochilor și a primei părți a traiectului respirator.
În atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei și acidifierea corpilor aposi.
Oxizi de azot - NOx (NO/NO(2))
La temperatura mediului ambiental sunt prezenți în forma gazoasa. NO este incolor și inodor; NO(2) are culoarea brun roscat și un miros puternic, inecacios.
Surse naturale: sursa principala - acțiunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice: încălzirea rezidentiala și evacuarile de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleratie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO(2) în procesul de combustie și în prezenta oxigenului liber.
Efecte asupra sănătății: gaz iritant pentru mucoasa ce afectează aparatul respirator și diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO(2) este de 4 ori mai mare decât cel al NO).
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
Pulberi în suspensie - PM(10)/PM(2,5)
Sunt particule lichide și solide cu diametrul mai mic de 10f2æ.
Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătății: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar și dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10f2æ (PM(10)) la 2,5-5æ (PM(2,5)) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocand inflamatii și intoxicari. Pe de altă parte, vehiculele emit și alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) și substanțe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).
Plumb - Pb
Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu funcționare pe bază de benzina și industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.
Efecte asupra sănătății: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentratii ridicate, influentand sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular și sistemul nervos.
Benzen - C(6)H(6)
Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apa. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.
Efecte asupra sănătății: substanța cancerigena, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigena pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor și inodor, de origine atât naturala cat și antropica. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descarcarile electrice.
Surse antropice: producerea otelului și a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric și mediul urban, în principal autovehiculele cu benzina în timpul funcționarii la turatie mica.
Efecte asupra sănătății: gaz toxic, în concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m^3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale și a capacității fizice.
Ozon - O(3)
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros innecacios. Se concentreaza în stratosfera și asigura protecția împotriva radiatiei UV dăunătoare vieții. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reactii care implica în particular oxizi de azot și compuși organici volatili.
Efecte asupra sănătății: concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator și iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
5.5.2. Depășiri ale valorilor limita și/sau ale valorilor ținta cauzate de surse liniare
În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în proporție de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil și perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce privește viteza vantului. Calmul atmosferic și condițiile de ceata favorizează acumularea noxelor la suprafața solului, ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.
5.5.3. Depășiri ale valorilor limita și/sau ale valorilor ținta cauzate de surse fixe
În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei/cauzelor depășirii valorii limita și/sau a valorii ținta trebuie să fie disponibile următoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coșuri de dispersie existente, instalații de reținere a poluantilor);
- datele meteo, cu direcția predominanta a vantului pe perioada depășirii valorii limita și/sau a valorii ținta;
- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);
- date de monitorizare a emisiilor pentru unitățile din zona.
Titularul activității are obligația să prezinte agenției județene pentru protecția mediului planul cadastral al amplasamentului și coordonatele geografice ale surselor.
În cazul particular al ozonului care nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanțe precursoare, care se formează la distanta de sursele de emisie, agenția judeteana pentru protecția mediului care administrează statia de monitorizare la care s-a înregistrat depășirea colectează informații legate de sursele de emisie a substanțelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat și de compuși organici volatili, bilanțuri de solventi) și de condițiile meteorologice la macroscara.
Datele meteorologice trebuie furnizate de Administrația Naționala de Meteorologie. Informațiile privind substantele precursoare provenite din afară județului, trebuie furnizate de către agenția judeteana pentru protecția mediului din județul în care au fost emise substantele precursoare.
Pentru identificarea rapida a acestor situații, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenților economici care au produs poluarea în zona.
Măsurile trebuie identificate clar, cu termene de realizare și instituțiile responsabile. Măsurile și activitățile din cadrul programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfășura pe o perioadă mai mare de 5 ani.
5.6. Recomandări privind sesiunile de lucru ale Comisiei tehnice
După caz, în baza celor mai noi standarde europene și standarde internaționale, a recomandărilor BREF/BAT, Comisia tehnica:
- elaborează propunerile de soluție analizând:
- potențialul de reducere a emisiilor;
- costurile publice și private ale implementarii;
- beneficiile sociale ale populației;
- termenele de implementare practica;
- gradul de sustinere legislativă din programele naționale;
- gradul de realizare a programelor existente;
- reglementările cu prevederi privind perioadele de tranzitie.
- realizează analiza financiară și analiza cost-beneficiu;
- efectuează scenariile de reducere a poluarii (reprezintă în general o dezvoltare viitoare posibila, începând de la ipoteze plauzibile, pentru a pregati o prognoza a calității aerului ca baza pentru măsurile/acțiunile legate de emisii);
- realizează analiza SWOT;
- stabilește prioritățile;
- stabilește gestionarea programului;
- altele.
Trebuie luată în considerare experienta statelor membre ale UE.
5.7. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita și/sau ale valorilor ținta, datorate surselor liniare (traficul rutier)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizează toate datele și stabilește de la caz la caz, măsurile/acțiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acțiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potențiale de finanțare și rezultatele ce se obțin prin implementarea măsurii/acțiunii.
Aceste informații se prezintă sintetizat, conform tabelului:
Măsuri/
Acțiuni
Prioritizare
Responsabil
Termen de
realizare
Estimarea
costurilor/
Surse de
finanțare
Rezultat
asteptat
Observații
*)
_____________
- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele poluate;
- controlul parcarilor;
- interzicerea parcarilor în zona respectiva;
- controlul restrictiilor și accesului la trafic;
- construirea de șosele și drumuri de centura în scopul preluării de către
acestea a traficului rutier de tranzit și a traficului greu;
- modernizarea drumurilor de centura;
- modernizarea și reabilitarea drumului de legătură;
- modernizarea și asfaltarea strazilor;
- construirea de pasaje subterane/supraterane în zona intersectiilor;
- încurajarea utilizării transportului public, prin înlocuirea
autovehiculelor uzate, astfel încât calitatea serviciilor să se
imbunatateasca;
- curatarea și întreținerea strazilor;
- introducerea unui management eficient al traficului;
- alte măsuri specifice.
- Măsuri privind respectarea actelor normative în vigoare privind calitatea
carburantilor prin:
- reducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit:
- îmbunătățirea calității carburantilor;
- îmbunătățirea întreținerii vehiculelor prin proceduri de inspecție
regulată pentru gazele de esapament, care ar trebui să fie
corespunzător aplicate și monitorizate;
- îmbunătățirea tehnologiei motoarelor;
- folosirea unor carburanți "mai curati" sau alternativi.
- reducerea cantității de carburanți folosită pe kilometru:
- îmbunătățirea economiei carburantilor;
- încurajarea transportului nemotorizat;
- reducerea numărului de vehicule pe kilometru:
- mărirea gradului de ocupare a vehiculelor;
- mărirea gradului de folosire a transportului public.
Notă:
În acest caz, la lucrările Comisie tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul Comisiei de specialitate din cadrul administrației publice locale și al Inspectoratului de poliție județean și responsabilul cu amenajarea teritoriului.
5.8. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita și/sau ale valorilor ținta datorate surselor fixe (surse industriale)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizează toate datele și stabilesete de la caz la caz, măsurile/acțiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acțiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potențiale de finanțare și rezultatele ce se obțin prin implementarea acțiunii.
Aceste informații se prezintă sintetizat, conform tabelului:
Măsuri/
Acțiuni
Prioritizare
Responsabil
Termen de
realizare
Estimarea
costurilor/
Surse de
finanțare
Rezultat
asteptat
Observații
*)
_____________
Titularii de activitate sunt obligați să-și doteze instalațiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare și să asigure corecta lor funcționare.
Măsurile de natura tehnologică care conduc la reducerea emisiilor sunt în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puțin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei și a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO(2)), dioxid de azot (NO(2)), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM(10) și PM(2,5)), plumb (Pb), benzen (C(6)H(6)), monoxid de carbon (CO), etc.
- aprovizionarea și montarea de echipamente la instalațiile de depozitare a benzinei, astfel încât să fie îndeplinite cerințele tehnice pentru exploatare prevăzute în anexa 2 a
Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 , completată și modificată prin
Hotărârea Guvernului nr. 893/2005 ;
- echiparea cu cel puțin un braț articulat care respecta cerințele tehnice pentru proiectare și exploatare prevăzute în anexa 4 a
Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 , completată și modificată prin
Hotărârea Guvernului nr. 893/2005
a instalațiilor de încărcare pentru cisterne auto;
- executarea unui sistem de recuperare a compusilor organici volatili rezultați la descărcarea autocisternelor de alimentare ce aprovizioneaza statia de distribuție;
- înlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe noi dotate cu instalații de colectare a compusilor organici volatili;
- dotarea statiei de distribuție benzina cu instalații de colectare a compusilor organici volatili;
- montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele de stocare.
Reducerea poluarii cu COV rezultați în timpul activităților industriale:
- dotarea instalațiilor respective cu sisteme pentru reținerea și recuperarea compusilor organici volatili.
- trecerea la un combustibil solid cu conținut de sulf < 0,5%
- instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de ardere
- introducerea unui sistem de reducere catalitica selectiva
- utilizarea cu precădere a gazelor de rafinarie
- trecerea pe gaze naturale
Reducere emisii de NOx
- reglarea și controlul arderii
- instalatie de preparare și ardere cu concentrator cărbune praf
- automatizarea funcționarii arzatoarelor și pornirea/oprirea lor în funcție de sarcina cazanului
- arderea combustibilului în trepte
- instalarea de arzatoare cu emisii reduse de NOx
Reducere emisii de pulberi
- modernizarea electrofiltru
- utilizarea pacurii cu conținut de sulf < 1%
- utilizarea gazelor de rafinarie drept combustibil
Reducere emisii de SO(2), NOx, pulberi
- modificarea arderii CLG prin implementarea soluției arderii prin pulverizare cu abur
- montarea de mori cu bile
- tehnologii de îmbunătățirea arderii
- modernizare cazan
- montare arzatoare mixte în vederea funcționarii cu GN și CLG
- reducerea consumului specific de pacura.
În cazul depășirii valorilor limita și/sau ale valorilor ținta datorate surselor fixe, se revizuieste autorizația integrată de mediu în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/acțiunilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, dacă este cazul.
5.9. Măsuri în cazul depasirilor valorilor limita și/sau ale valorilor ținta datorate surselor de suprafața (gospodării și industrie mica)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizează toate datele și stabilește de la caz la caz, măsurile/acțiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare măsura/acțiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potențiale de finanțare și rezultatele ce se obțin prin implementarea acțiunii.
Aceste informații se prezintă sintetizat, conform tabelului:
Măsuri/
Acțiuni
Prioritizare
Responsabil
Termen de
realizare
Estimarea
costurilor/
Surse de
finanțare
Rezultat
asteptat
Observații
*)
_____________
- eficienta energetica a clădirilor publice și administrative;
- realizarea/extinderea rețelei de alimentare și distribuție cu gaze naturale a municipiului/localității;
- racordarea locuințelor la rețeaua de distribuție a gazelor naturale;
- utilizarea surselor neconventionale de energie (eoliene, termale etc.).
Notă:
În acest caz, la lucrările Comisiei tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul titularului activității - primăria, care a generat în aerul înconjurător concentratii mai mari decât valoarea limita.
Comisia tehnica elaborează propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare.

Capitolul VI Consultarea publicului în vederea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Conform prevederilor

art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006

privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, în termen de 5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de gestionare, Comisia tehnica informează publicul prin anunț publicat într-un ziar național sau local, afișat la sediul agenției județene pentru protecția mediului și pe pagina acesteia de internet.

Publicul transmite agenției județene pentru protecția mediului comentarii, întrebări sau opinii în termenul prevăzut la

art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 .

Comisia tehnica consemnează comentariile, întrebările sau opiniile publicului într-un formular tip.

Identificarea publicul îndreptățit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare se realizează de către Comisia tehnica.

Aceasta ia în considerare numai comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptățit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor

art. 6 alin. (2), (3) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 .

În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la

art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 , Comisia tehnica desfășoară următoarele activități:

a) analizează comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptățit;

b) reface, după caz, propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei efectuate;

c) afișează noua propunere pe pagina de internet a agenției județene pentru protecția mediului;

d) afișează pe pagina de internet a agenției județene pentru protecția mediului formularul cu răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile publicului identificat conform

art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 .

Propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, refăcută după caz, face obiectul dezbaterii publice.

Comisia tehnica publică anunțul privind organizarea dezbaterii într-un ziar național sau local, îl afișează pe pagina de internet a agenției județene pentru protecția mediului și la sediul autorității publice locale în termen de 15 zile de la data expirării termenului de primire a comentariilor, intrebarilor și opiniilor.

Comisia tehnica organizează dezbaterea publică în locul cel mai convenabil pentru public, în afară orelor de program.

Comisia tehnica desemnează un președinte și un secretar care înregistrează participanții. Părerile participanților se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care se semnează de președinte, secretar și, la cererea publicului, de unul sau de mai mulți reprezentanți ai acestuia.

Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunțată pentru începerea ședinței nu se prezintă nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în procesul-verbal semnat de președinte și de secretar, ședința de dezbatere publică considerându-se încheiată.

În timpul ședinței de dezbatere publică. Comisia tehnica prezintă propunerea programului de gestionare/programului integrat de gestionare și răspunde argumentat intrebarilor, comentariilor și opiniilor participanților.

Secretarul ședinței de dezbatere publică înregistrează întrebările, comentariile și opiniile participatilor, exprimate în cadrul acestei ședințe, pe formularul tip, pe care a consemnat și propunerile primite înainte de data dezbaterii publice.

În termen de 20 zile de la dezbaterea publică, Comisia tehnica desfășoară următoarele activități:

a) examinează comentariile, întrebările sau opinii exprimate în timpul dezbaterii publice;

b) modifica, după caz, propunerea de program;

c) afișează pe pagina de internet a agenției județene pentru protecția mediului formatul tip care conține răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile exprimate în timpul dezbaterii publice.

Modelul anunțului public privind realizarea propunerii de elaborare

a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calității aerului

.................. (denumirea agenției județene pentru protecția mediului), titular al programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calității aerului ......................, anunta publicul asupra inițierii procesului de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare ......................

Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul menționat.

Propunerea de program poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) și la sediul ...................... (consiliul local/consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București) (adresa), în zilele de .............., între orele ................., precum și la următoarele adrese internet: ................................

Informații privind propunerea de program pot fi consultate la sediul ................... (adresa autorităților publice care dețin aceste informații), în zilele de .............., între orele ............

Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, la sediul ................ (agenției județene pentru protecția mediului) sau utilizând mijloace electronice la adresa ................ (adresa e-mail a agenției județene pentru protecția mediului) până la data .......................

Modelul anunțului privind dezbaterea publică

...................... (denumirea agenției județene pentru protecția mediului) anunta publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calității aerului ......... care va avea loc la ............ (adresa), în data de ............, începând cu orele ...............

Propunerea de elaborare a programului poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ................... (adresa), și la sediul ...................... (consiliul local/consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București) (adresa), în zilele de .............., între orele ............. precum și la următoarea adresa web ...................

Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebări/opinii privind propunerea amintita la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................... (adresa) până la data de ..................

Formular pentru consemnarea comentariilor/intrebarilor/opiniilor

publicului privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/

programului integrat de gestionare a calității aerului

Nr.

crt.

Numele și

prenumele

Adresa

Data

primirii

Conținutul pe scurt al

observațiilor

Răspuns

concis

1.

2.

*St*

CAP. VII

Definitivarea, aprobarea și punerea în aplicare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare

7.1. Definitivarea și aprobarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Comisia tehnica ia în considerare rezultatele dezbaterii publice și definitiveaza programul de gestionare/programul integrat de gestionare pe care îl supune aprobării consiliului local sau județean, după cum acesta privește una sau mai multe localități ori întreg județul, în termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.

Decizia consiliului local sau județean după caz, se motiveaza în fapt și în drept și conține informații prevăzute la

art. 9 alin. (3) lit. c) și d) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 .

Consiliului local sau județean după caz afișează decizia la sediul propriu și pe propria pagina de internet și pe pagina de internet a agenției județene pentru protecția mediului, în termen de 5 zile de la luarea acesteia.

După aprobare, programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus la dispoziția publicului.

7.2. Punerea în aplicare și monitorizarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acțiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continua a emisiilor de poluanti în perioada stabilită, cat și pentru a distribui efortul financiar aferent. Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:

- în cazul surselor liniare: autoritățile publice locale;

- în cazul surselor punctuale: titularul de activitate;

- în cazul surselor de suprafața: autoritățile publice locale și populația.

Agenția judeteana pentru protecția mediului, în colaborare cu Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

Responsabilii acțiunilor (autoritatea administrației publice locale și/sau ceilalți titulari de activitate, după caz) din programul de gestionare/programul integrat de gestionare sunt obligați să respecte termenele din program și să

raporteze stadiul acțiunilor și realizarea măsurilor. Aceasta raportare se transmite la agenția judeteana pentru protecția mediului până la data de 15 decembrie a fiecărui an.

Autoritatea judeteana pentru protecția mediului, elaborează anual raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administrației publice locale.

Raportul anual se supune aprobării consiliului local sau județean, după cum programul privește una sau mai multe localități ori întreg județul, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor.

După aprobare, raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune la dispoziția publicului prin grija autorităților administrației publice locale.

Primul raport va cuprinde în introducere datele menționate în capitolele II, III, IV și V din Partea a II-a, urmate de stadiul realizării măsurilor din program.

7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

În timpul derulării unui program de gestionare/program integrat de gestionare, dacă apar depășiri ale valorilor limita și/sau ale valorilor ținta la unul și/sau mai mulți poluati (indicatori) noi, se revizuieste programul de gestionare/programul integrat de gestionare, cu parcurgerea acelorași pasi.

CAP. VIII

Cerințe specifice în context transfrontiera

În zonele din apropierea frontierelor naționale se elaborează și se pun în aplicare programe de gestionare a calității aerului/programe integrate comune de gestionare a calității aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

În situațiile în care se înregistrează depășiri ale valorilor limita și/sau ale valorilor ținta în apropierea frontierelor naționale, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informații publicului din statele respective.

În acest sens, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare pentru teritoriul național, de către agențiile județene pentru protecția mediului și de punere a lor în aplicare.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informații și organizarea intalnirilor între autoritățile competente pentru realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calității aerului.

-------