Ordinul nr. 745/2002

Prezentul ordin stabilește:

a) aglomerarile de pe teritoriul României, în scopul evaluării și gestionării calității aerului în cadrul Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului;

b) criteriile de clasificare a aglomerarilor și zonelor pentru evaluarea și gestionarea calității aerului de pe teritoriul României în cadrul Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului.

Aglomerarea reprezintă o zona cu o populație al carei număr depășește 250.000 de locuitori sau o zona în care numărul populației este egal sau mai mic de 250.000 de locuitori, dar densitatea populației pe kmp justifica necesitatea evaluării și gestionării calității aerului înconjurător.

Zona reprezintă o suprafața în interiorul tarii, ale carei limite sunt precizate în mod convențional în scopul evaluării și gestionării calității aerului, aprobată de Guvern.

Aglomerarile de pe teritoriul României sunt următoarele:

a) municipiul București, inclusiv comunele Magurele, Bragadiru, Jilava, Popesti-Leordeni, Glina, Pantelimon, Dobroesti, Voluntari, Afumati, Otopeni, Mogosoaia, Chitila și Chiajna;

b) municipiul Ploiesti, inclusiv orașul Valea Calugareasca, comunele Brazi, Barcanesti, Berceni, Blejoi și Paulesti;

c) municipiul Pitesti, inclusiv orașul Topoloveni, comunele Bascov, Maracineni, Stefanesti, Calinesti, Leordeni, Cateasca, Oarja, Bradu, Albota și Budeasa;

d) municipiul Constanta, inclusiv Mamaia și Palazu Mare, orașul Navodari și Mamaia-Sat, orașul Eforie (Eforie Nord și Eforie Sud), comuna Tuzla, comuna Costinesti și satul Schitu, și municipiul Mangalia (și stațiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus și Saturn);

e) municipiul Craiova, inclusiv comuna Isalnita;

f) municipiile Brăila și Galați, inclusiv comunele Sendreni, Smardan, Chiscani, Tichilesti, Vădeni și Tudor Vladimirescu;

g) municipiul Iași, inclusiv comunele Aroneanu, Rediu, Miroslava, Ciurea, Barnova, Tomesti și Holboca;

h) municipiul Baia Mare, inclusiv orașul Baia Sprie și comunele Grosi, Sacalaseni, Recea, Tautii-Magheraus și Dumbravita;

i) municipiul Cluj-Napoca, inclusiv comunele Apahida, Feleacu, Floresti, Baciu și Gilau;

j) municipiul Timișoara, inclusiv comunele Dumbravita, Sanandrei, Ghiroda, Mosnita Noua, Giroc, Sanmihaiu Roman, Sacalaz și Becicherecu Mic;

k) municipiul Brașov, inclusiv municipiul Codlea și comunele Ghimbav și Sanpetru.

Întinderea geografică a aglomerarilor este data de limitele teritoriale ale localităților care formează aglomerarile mai sus menționate, limite stabilite în baza reglementărilor legale în vigoare.

Pe baza evaluării preliminare a calității aerului se întocmesc liste cu aglomerari și zone, după cum urmează:

a) lista nr. 1 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decât valoarea limita plus marja de toleranta sau mai mari decât valoarea limita, în caz că nu a fost fixată și o marja de toleranta;

b) lista nr. 2 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt între valoarea limita și valoarea limita plus marja de toleranta;

c) lista nr. 3 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea limita;

d) lista nr. 4 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor de ozon în aerul înconjurător sunt mai mari decât valorile ținta;

e) lista nr. 5 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor de ozon în aerul înconjurător sunt mai mari decât obiectivele pe termen lung, dar mai mici sau egale cu valorile ținta;

f) lista nr. 6 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor de ozon în aerul înconjurător se încadrează în obiectivele pe termen lung.

Lista cu aglomerarile și zonele prevăzută la alin. (1) lit. c) cuprinde următoarele subliste:

a) sublista nr. 3.1 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea limita, dar se situeaza între aceasta și pragul superior de evaluare;

b) sublista nr. 3.2 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea limita, dar se situeaza între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare;

c) sublista nr. 3.3 cuprinde aglomerarile și zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea limita, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare.

Listele prevăzute la alin. (1) și (2) se întocmesc de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - I.N.C.D.P.M. București în colaborare cu autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului.

Listele prevăzute la art. 3 se elaborează în termen de 3 luni de la finalizarea evaluării preliminare realizate în conformitate cu prevederile

Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002

pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare ale dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător și se supun aprobării ministrului apelor și protecției mediului.

Listele aprobate devin anexe la prezentul ordin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Listele prevăzute la art. 3 alin. (1) se întocmesc anual.

Listele prevăzute la art. 3 alin. (2) se supun revizuirii cel puțin o dată la 5 ani, în funcție de rezultatele evaluării calității aerului. În cazul unor modificări semnificative în activitățile care influențează concentratiile ambientale ale poluantilor atmosferici, clasificarea se revizuieste la intervale mai scurte de 5 ani.

În cadrul listelor se va menționa distinct și justificat dacă depășirea valorii limita pentru un anumit poluant atmosferic într-o anumită zona sau aglomerare s-a datorat unor evenimente naturale sau, pentru PM 10 , antrenarii în aer a particulelor naturale în urma imprastierii de nisip pe șosele în timpul iernii.

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului vor furniza documentația justificativă pentru a demonstra ca depășirea valorii limita s-a datorat evenimentelor menționate la alin. (4).

Prin eveniment natural se înțelege activitatea seismică, activitatea geotermala, incendii în păduri, furtuni sau antrenarea în aer și/sau transport aerian de particule naturale din regiuni uscate.

În cazul zonelor și aglomerarilor în care nivelurile unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decât valoarea limita, autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului au obligația de a informa imediat Ministerul Apelor și Protecției Mediului, autoritățile administrației publice locale, direcțiile județene de sănătate publică și celelalte autorități competente și inițiază elaborarea planurilor de acțiune și a programelor de reducere a nivelurilor poluantilor sub valoarea limita.

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului vor coopera cu autoritățile administrației publice locale și cu ceilalți factori responsabili, inclusiv cu titularii de activități, din cadrul aceleiași zone sau aglomerari în vederea aplicării planurilor de acțiune pentru reducerea nivelurilor poluantilor sub valoarea limita.

În zonele și aglomerarile în care nivelurile de poluanti nu depășesc valorile limita autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului vor lua măsurile necesare pentru a păstra cea mai buna calitate a aerului înconjurător, în concordanta cu dezvoltarea durabila.