Decizia nr. 541/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "CET Govora" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 8.836/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Magda Cristina Chiosac, Rodica Pop Luca și Grigore Luca în Dosarul nr. 27.272/245/2006 al Judecătoriei Iași și Societatea Comercială "IFOR" - S.A. din Oradea în dosarul nr. 249/35/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 25D/2007, nr. 92D/2007 și nr. 320D/2007 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 320D/2007 și nr. 92D/2007 la Dosarul nr. 25D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 8.836/2006, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea comercială "CET Govora" - S.A. din Râmnicu Vâlcea.

Prin Încheierea din 8 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 27.272/245/2006, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Magda Cristina Chiosac, Rodica Pop Luca și Grigore Luca.

Prin Încheierea din 5 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 249/35/2007, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "IFOR" - S.A. din Oradea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prin instituirea obligativității achitării unor cauțiuni în cuantum foarte ridicat se împiedică liberul acces la justiție prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. De asemenea, se susține că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 și 24 din Constituție, deoarece se creează o stare de inegalitate între creditori și debitori, precum și o stare de incertitudine pentru recuperarea creanțelor de către creditori. Partea împotriva căreia se ia măsura suspendării provizorii a executării este lipsită de exercițiul dreptului la apărare, deoarece nu este citată, neputând lua cunoștință de conținutul cererii de suspendare.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea arată că textul de lege criticat încalcă dreptul la apărare al creditorului și implicit dreptul acestuia la un proces echitabil, prin lipsirea de posibilitatea de a participa la proces și de a exercita o cale de atac împotriva încheierii irevocabile ce se pronunță fără citarea părților.

Judecătoria Iași arată că măsura instituită de dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă ia în considerare natura urgentă a cauzei, iar nu persoanele care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fața legii. De asemenea, procedura prevăzută de textul de lege criticat nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice.

Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile de lege criticate sunt o expresie a competenței legiuitorului de a stabili, în considerarea unor situații speciale, reguli de procedură speciale. Astfel, suspendarea executării reglementată de textul legal contestat se dispune ca o măsură provizorie numai în cazurile care reclamă o intervenție imediată a justiției, absolut necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. În considerarea acestor rațiuni faptul că părțile nu urmează să fie citate apare ca fiind o măsură justificată, fără a fi de natură a aduce atingere drepturilor constituționale ale părților. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală, se arată că aceasta nu poate fi reținută, întrucât reglementarea dedusă controlului este aplicabilă fără discriminare tuturor celor aflați în ipoteza normei legale.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, posibilitatea suspendării provizorii a executării silite nu aduce atingere liberului acces la justiție, deoarece ori de câte ori se ivesc dificultăți în cursul executării silite ori una dintre părți este nemulțumită de felul cum sunt întocmite actele de executare, instanța va fi sesizată cu rezolvarea contestațiilor la executare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitatea îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Alin. 4 al art. 403 a fost modificat prin

art. I pct. 71 din Legea nr. 219/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 403 alin. 4: "În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare și ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 128 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 24 mai 2005, Curtea a statuat că art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu conține măsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalității în fața legii, întrucât măsura instituită prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fața legii.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile

art. 21 din Legea fundamentală, Curtea a reținut prin Decizia nr. 236 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2006, că dispozițiile art. 403 alin. 4 prevăd posibilitatea ca președintele instanței să dispună, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare, care se judecă potrivit regulilor de procedură din dreptul comun. Așadar, suspendarea provizorie se dispune ca o măsură vremelnică, în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. Împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a dispus o asemenea suspendare provizorie nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile

art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reținut prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, că aceste susțineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgența care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgență care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanței -, iar, pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de președintele instanței nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretențiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile și garanțiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauțiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani, cauțiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea comercială "CET Govora" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 8.836/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Magda Cristina Chiosac, Rodica Pop Luca și Grigore Luca în Dosarul nr. 27.272/245/2006 al Judecătoriei Iași și Societatea Comercială "IFOR" - S.A. din Oradea în Dosarul nr. 249/35/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iunie 2007.