Decizia nr. 237/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 13.427/215/2007 al Judecătoriei Craiova.

La apelul nominal se constată lipsa părțilorκ față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, indicând, în acest sens, jurisprudența Curții în materie, de exemplu

Decizia nr. 14/2005 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 13.427/215/2007, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

contravin principiilor concurenței loiale și libertății comerțului, consacrate de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, deoarece "instituie un monopol al agenților economici specializați și autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale reciclabile". Aceasta deoarece, în lipsa unei obligații exprese prevăzute în actul normativ criticat relativă la practicarea anumitor prețuri și tarife minimale sau maximale, ei pot practica și impune agenților economici propriile prețuri, fără a lăsa agentului economic deținător de deșeuri o "variantă alternativă". Totodată, nu este prevăzută nici obligația agenților economici specializați și autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale reciclabile "de a prelua efectiv deșeurile industriale de la cei care le dețin, astfel încât aceștia pot refuza să negocieze cu anumiți furnizori de deșeuri industriale". În plus, ordonanța de urgență atacată "nu prevede nicio obligație în sarcina agenților economici care dețin deșeuri de a solicita agenților economici care preiau deșeurile industriale prezentarea autorizațiilor cerute, astfel încât existența și valabilitatea acestor autorizații nu pot fi verificate".

Judecătoria Craiova apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât, pe de o parte, prin acestea nu se instituie un monopol al agenților economici autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale reciclabile, în condițiile în care accesul agenților economici la procedura de autorizare este liber și neîngrădit, ci stabilesc doar condițiile în care acești agenți pot desfășura activitatea de reciclare. Pe de altă parte, se arată că argumentele autorului excepției nu au natura unor veritabile susțineri de neconstituționalitate, aspectele criticate putând fi reglementate prin contractul dintre părți.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, în argumentarea punctului său de vedere, susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate stabilesc doar condițiile în care agenții economici autorizați și specializați pot desfășura activități de reciclare a deșeurilor industriale, fără a contraveni, prin aceasta, principiului liberei concurențe și al libertății comerțului, ci, dimpotrivă, dându-le expresie. De asemenea, referirile autorului excepției cu privire la inexistența unor obligații ale acestor agenți economici legate de practicarea unor prețuri și tarife minimale sau maximale, precum și publicarea unor liste cu aceste categorii de agenți nu au valoarea unor reale critici de neconstituționalitate, ci reprezintă aspecte ce pot fi reglementate în baza contractului dintre părți.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

sunt constituționale. Acestea nu numai că nu încalcă dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, invocate, ci, dimpotrivă, se conformează pe deplin principiilor libertății comerțului și liberei concurențe și reglementează, totodată, rolul statului în garantarea dreptului fundamental la ocrotirea sănătății, respectiv a celui la un mediu sănătos, rol consacrat prin art. 34 și 35 din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, având următorul conținut:

"Deținătorii de deșeuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligați să asigure strângerea, sortarea și depozitarea temporară a acestora, cu respectarea normelor de protecție a mediului și a sănătății populației, precum și reintroducerea lor în circuitul productiv prin: (...)

c) predarea către agenții economici specializați, autorizați pentru valorificare, a deșeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de proveniență."

Autorul excepției consideră că actul normativ criticat contravine prevederilor art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, referitoare la libertatea comerțului și la principiul liberei concurențe.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Prin mai multe decizii, de exemplu,

Decizia nr. 49 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 28 februarie 2005,

Decizia nr. 519 din 25 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 26 ianuarie 2005, precum și

Decizia nr. 506 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 20 ianuarie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, statuând, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 , prin prevederea autorizării pentru activitatea de valorificare a deșeurilor industriale reciclabile, nu are ca obiectiv instituirea unui monopol în acest domeniu, ci garantarea existenței unor condiții care să preîntâmpine eventualele pericole asociate acestor activități; dispozițiile criticate, prin conținutul lor, nu au legătură cu practicile anticoncurențiale sau cu concentrarea economică; controlul de constituționalitate nu are ca obiect completarea ori modificarea legilor sau ordonanțelor Guvernului, astfel cum solicită autorul excepției cu privire la introducerea unor prevederi legale referitoare la stabilirea unor prețuri și tarife minimale și maximale; pe de altă parte, stabilirea unor prețuri maximale sau minimale este incompatibilă cu economia de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, consacrată de art. 135 alin. (1) din Constituție.

Întrucât față de cele reținute de Curte în jurisprudența sa în materie nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica această practică, atât soluția, cât și considerentele la care s-a făcut referire mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001

privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 13.427/215/2007 al Judecătoriei Craiova.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2008.