Decizia nr. 584/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Wu Chunli în Dosarul nr. 933/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției, însoțită de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa părții Oficiul Român pentru Imigrări, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției. Aceasta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele expuse și în notele scrise depuse la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât nu contravine prevederilor constituționale și convenționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr.933/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Wu Chunli într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea plângerii împotriva dispoziției de părăsire a teritoriului României emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

În motivarea excepției autoarea acesteia susține că refuzul de a se prelungi dreptul de ședere temporară cetățenilor străini pe motiv că nu au prezentat documente care să ateste că activitatea societăților lor comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri contravine textelor constituționale și convenționale referitoare la protecția proprietății private. Mai arată că textul de lege este discriminatoriu, aplicându-se numai străinilor, nu și cetățenilor români. În fine, susține că textul de lege criticat nu este suficient de accesibil și precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege ce formează obiectul acesteia nu conțin restrângeri ale exercițiului dreptului de proprietate pentru străini.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că prevederile de lege criticate stabilesc condițiile necesare pentru prelungirea dreptului de ședere în scopul desfășurării de activități comerciale pe teritoriul României, "nefiind pus în discuție vreun drept de proprietate asupra vreunui bun". Amintește și jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu aduc atingere dreptului de proprietate și nici nu sunt discriminatorii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 56/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (1) și (2) lit. a): "(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, în următoarele condiții:

a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;

b) deține legal spațiul pentru sediul social;

c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau administrare;

d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții:

a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 44 alin. (1) și (2) privind garantarea proprietății private. De asemenea, susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la convenția amintită, privind protecția proprietății, și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție, referitoare la interzicerea generală a discriminării (ratificat de România prin

Legea nr. 103/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006).

Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 55 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , Curtea reține că instituirea prin textele criticate a unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară sub condiția prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investiții nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conținut și limite sunt stabilite prin lege. Condițiile cerute străinului pentru prelungirea dreptului de ședere în vederea desfășurării de activități comerciale se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în România și se justifică prin însuși interesul pretins de solicitantul dreptului.

De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității

art. 55 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale ca și cele invocate în prezenta cauză. De exemplu, prin

Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, și prin

Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, pentru motivele acolo reținute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluțiile pronunțate cu acele prilejuri și considerentele acestora își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Wu Chunli în Dosarul nr. 933/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008.