Decizia nr. 620/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1 și art. 330^2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 17/1997 17 februarie 1997 pentru modificarea articolului 330^1 din Codul de procedură civilă
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Victor Dan Zlatescu - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Cernescu Caius Iulian Adrian împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 4 iunie 1997 .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 3 decembrie 1997 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 28 martie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.541/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, ridicată de Cernescu Caius Iulian Adrian.
Prin Decizia nr. 176 din 4 iunie 1997, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate, ținând seama de practica sa jurisdicțională, precum și de Legea nr. 17/1997 prin care au fost modificate dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă.
Împotriva deciziei sus-menționate, reclamantul-intimați a declarat recurs, în termen legal, deoarece considera ca "faptul modificării art. 330^1 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 17/1997 confirma ca acesta contravine dispozițiilor Constituției". De asemenea, se critica instituția recursului în anulare, care conduce la instabilitatea raporturilor sociale și afectează autoritatea lucrului judecat. Recurentul considera ca
și anexele sale sunt inexistente, nefiind publicate.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția invocată este nefondata, iar recursul este neîntemeiat.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1 și ale art. 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:
Prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea Constituțională a constatat ca dispozițiile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, declarandu-se totodată neconstituționale dispozițiile art. 330^2 alin. 2 din același cod.
Prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 17/1997, introducându-se termenul de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare. Astfel s-au înlăturat prevederile ce formau obiectul excepției de neconstituționalitate, care admiteau ca recursul în anulare poate fi introdus oricând. Prin Deciziile nr. 52 din 18 martie 1997 și nr. 78 din 22 aprilie 1997, rămase definitive, Curtea Constituțională a reținut ca excepțiile de neconstituționalitate referitoare la acest articol sunt lipsite de obiect.
Argumentele aduse prin recurs nu sunt de natura sa schimbe practica constanta a Curții.
Decizia atacată nu mai putea să se pronunțe asupra textului art. 330^1 din Codul de procedură civilă în forma inițială, deoarece acest text a fost modificat, iar Curtea nu se pronunța asupra textelor ce au fost abrogate sau modificate, soluționarea făcându-se cu respectarea principiilor succesiunii legilor în timp.
Cat privește dispozițiile
Decretului nr. 92/1950 , acestea nu sunt incidente în cauza.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Cernescu Caius Iulian Adrian împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 4 iunie 1997 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.