Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 749/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
24 iunie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 580 din 1 august 2008
Citat de
3 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 9.633 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Shell Gas România" - S.A. din București în Dosarul nr. 15.081/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 15.081/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Shell Gas România" - S.A. din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul invocă art. 16 alin. (1), art. 21, 24 și 53 din Constituția României și susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie posibilitatea executorului judecătoresc de a stabili în mod arbitrar cheltuielile de executare. Pe de altă parte, prin dispozițiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă se creează un dezechilibru în raportul execuțional dintre creditor și debitor. Astfel, imposibilitatea efectuării plății de către terții contractanți către debitor, prin înființarea popririi, poate paraliza întreaga activitate economică a acestuia, favorizând concurența neloială.

Judecătoria Sectorului 1 București nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate cu care a sesizat Curtea Constituțională.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 371^7 alin. 2, 3 și 4: "Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.

Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu.";

- Art. 454 alin. 1: "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 care consacră dreptul la apărare și ale art. 53 referitor la restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin

Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007. Cu acel prilej, instanța constituțională a reținut că, prin intermediul art. 371^1 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit un ansamblu de mijloace procedurale menite să facă posibilă realizarea efectivă a dreptului chiar și în cazurile în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu. Astfel, executarea silită intervine numai în cazul neexecutării de bunăvoie a măsurilor dispuse de judecător, fără a se încălca dispozițiile din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției.

De asemenea, prin

Decizia nr. 206 din 15 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003, Curtea a statuat că "stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 371^7 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Sub imperiul reglementării deduse controlului, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc nu scapă controlului instanțelor de judecată, iar întocmirea acestuia, în condițiile prevăzute de lege, nu lezează în niciun fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, oferă toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi".

Cu privire la dispozițiile

art. 454 din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, că "poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate tocmai asigurarea celerității executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor rațiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somării prealabile a debitorului. Însă în condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoștință despre înființarea popririi, textul de lege criticat nu lezează în niciun fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare. Astfel, în temeiul art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. Așa fiind, susținerea autorului excepției, conform căreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 și 24 din Constituția republicată, este neîntemeiată".

Atât considerentele, cât și soluția deciziilor amintite sunt pe deplin valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Shell Gas România" - S.A. din București în Dosarul nr. 15.081/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.