Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1040/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 1, art. 371^7 alin. 3 și art. 372 din Codul de procedură civilă și art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995

prezumat în vigoare

Data actului: 13 noiembrie 2007
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 826 din 4 decembrie 2007
Citat de: 5 acte
Citează: 6 acte
Structură: 1 articol · 12.333 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 36/1995 12 mai 1995 (prevederi anume) notarilor publici și a activității notariale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 1, art. 371^7 alin. 3 și art. 372 din Codul de procedură civilă și ale

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Societatea Comercială "B.A. Production" - S.R.L. din Târgoviște în Dosarul nr. 310/315/2007 al Judecătoriei Târgoviște.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că dispozițiile art. 371^1 alin. 1 și art. 372 din Codul de procedură civilă reglementează scopul executării silite și principiile ce reglementează această procedură, fără a contraveni prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. În ceea ce privește art. 371^7 alin. 3 din Codul de procedură civilă și

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, statuând că acestea sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 28 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 310/315/2007, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 1, art. 371^7 alin. 3 și art. 372 din Codul de procedură civilă și

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Societatea Comercială "B.A. Production" - S.R.L. din Târgoviște.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 371^1 alin. 1 și ale art. 372 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art. 21 din Legea fundamentală, deoarece permit ca executarea să se facă și în temeiul unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, altul decât hotărârea judecătorească. În ceea ce privește dispozițiile art. 371^7 alin. 3 din Codul de procedură civilă, se arată că, dându-i-se executorului judecătoresc posibilitatea de a cuprinde în procesul-verbal, care devine titlu executoriu, sume stabilite după libera sa apreciere, se încalcă prevederile art. 21 și art. 124 din Constituție. De asemenea, atribuirea calității de titlu executoriu unui act care nu provine de la instanța de judecată, ci de la altă autoritate, în speță notarul public, potrivit

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , contravine prevederilor art. 21 din Constituție.

Judecătoria Târgoviște arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile de lege criticate nu pot fi interpretate ca aducând atingere prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție în condițiile în care, pentru apărarea drepturilor sale, debitorul are deschisă calea acțiunii în justiție prin intermediul contestației la executare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile art. 371^1 alin. 1, ale art. 371^7 alin. 3 și ale art. 372 din Codul de procedură civilă nu pot fi interpretate ca aducând atingere prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție, în condițiile în care, pentru apărarea drepturilor sale, debitorul are deschisă calea acțiunii în justiție prin intermediul contestației la executare. Contestația la executare este judecată de o instanță care, în condițiile în care titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, are posibilitatea de a verifica toate apărările de fond invocate de către debitor. În ceea ce privește dispozițiile

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin numeroase decizii, de exemplu,

Decizia nr. 84 din 25 mai 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999, statuând că acestea sunt constituționale.

Avocatul Poporului, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 1, ale art. 371^7 alin. 3 și ale art. 372 din Codul de procedură civilă, arată că accesul liber la justiție este respectat, deoarece părțile interesate se pot adresa instanțelor judecătorești, pe calea contestației la executare, invocând apărări de fond, dacă apreciază că drepturile, libertățile sau interesele lor legitime au fost încălcate. Mai mult, întreaga procedură de executare silită este prevăzută de lege, fiind respectate astfel atât prevederile interne, cât și cele internaționale referitoare la accesul liber la justiție. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , arată că aceasta nu poate fi reținută. În acest sens, face referire la

Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2004.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 371^1 alin. 1, ale art. 371^7 alin. 3 și ale art. 372 din Codul de procedură civilă și ale

art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu următorul cuprins:

- Art. 371^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se duce la îndeplinire de bunăvoie.";

- Art. 371^7 alin. 3 din Codul de procedură civilă: "Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.";

- Art. 372 din Codul de procedură civilă: "Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.";

Articolul 66

din Legea nr. 36/1995 : "Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin intermediul art. 371^1 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit un ansamblu de mijloace procedurale menite să facă posibilă realizarea efectivă a dreptului chiar și în cazurile în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu. Astfel, executarea silită intervine numai în cazul neexecutării de bunăvoie a măsurilor dispuse de judecător, fără a se încălca dispozițiile din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției.

De asemenea, prin

Decizia nr. 206 din 15 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003, Curtea a statuat că stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 371^7 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Sub imperiul reglementării deduse controlului, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc nu scapă controlului instanțelor de judecată, iar întocmirea acestuia, în condițiile prevăzute de lege, nu lezează în niciun fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, oferă toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 372 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002, Curtea a statuat că acestea sunt constituționale.

Cu privire la dispozițiile

art. 66 din Legea nr. 36/1995 , prin

Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2004, Curtea a reținut că, în materia la care se referă excepția de neconstituționalitate, calificarea actelor notariale care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă ca fiind titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanțe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părților. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voință al părților, așa cum rezultă din chiar încheierea de autentificare, care atestă prezența acestora în fața notarului, identificarea lor, precum și luarea consimțământului fiecăreia, după ce i s-a adus la cunoștință conținutul înscrisului. În măsura în care actul autentificat este pus în executare silită, potrivit art. 399 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, acesta poate face obiectul unei contestații la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.

Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 1, art. 371^7 alin. 3 și art. 372 din Codul de procedură civilă și

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.