Plan din 2 iulie 2008

Secțiunea 1

Descrierea obiectivelor și strategiei statelor membre cu privire la încheierea implementării acquis-ului Schengen și consolidarea și îmbunătățirea controlului frontierei externe

A. Conceptul de strategie de management integrat

În conformitate cu prevederile Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 324/2007 , denumită în continuare Strategia națională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creșterea în complexitate a fenomenului criminalității transfrontaliere, pe direcția principală est-vest și adiacentă, de la sud și nord către vest, prin extinderea la nivel internațional a fenomenului crimei organizate, datorită existenței condițiilor favorabile cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice și religioase și, de asemenea, prin proliferarea amenințărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziției sale geografice (S-E Europei), are un rol important atât în menținerea stabilității și securității în zonă, cât și în dezvoltarea la nivel european.

B. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat (SISF)

Cu referire la pct. 4.1 al Strategiei naționale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - și este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaționale, contextuale, geografice, aparținând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere, precum și pe cele ale Uniunii Europene. Luând în calcul aderarea la Uniunea Europeană, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin PAS, revizuit în anul 2007.

SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente și subsisteme:

a) componenta operațională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaționale;

b) componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei;

c) subsistemul privind controlul la trecerea frontierei;

d) subsistemul IT, subsistemul comunicații mobile radio, subsistemul comunicații fixe, subsistemul comunicații voce-date;

e) subsistemul mobilitate;

f) subsistemul logistic integrat.

În vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin ca stat membru, dar și ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spațiul Schengen, România și-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilității Schengen:

a) întărirea controlului la frontiera externă și a supravegherii zonei frontierei externe, precum și protecția împotriva criminalității transfrontaliere

Acest obiectiv va acoperi parțial nevoile legate de următoarele subsisteme:

1. Subsistemul infrastructură

2. Subsistemul supraveghere la frontieră

2.1. Frontiera verde

2.2. Frontiera albastră

3. Subsistemul de control la trecerea frontierei

4. Subsistemul mobilitate

5. Subsistemul suport logistic integrat

b) creșterea capacității de control prin sporirea posibilităților de furnizare și acces la date

Acest obiectiv va acoperi parțial nevoile legate de următoarele sisteme:

1. Subsistemul de control la trecerea frontierei

2. Subsistemul IT

3. Subsistemul comunicare voce date

4. Subsistemul comunicații mobile radio

5. Subsistemul comunicații fixe

Stabilirea unor coordonate și mecanisme stabile este esențială în vederea îndeplinirii obiectivelor și măsurilor stabilite pentru aderarea la spațiul Schengen.

În continuare se va face o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autoritățile române din punct de vedere legislativ și instituțional în legătură cu aderarea la spațiul Schengen.

Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care, de altfel, constituie baza deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română.

Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element-cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menținerea securității interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migrației ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite nivele. Conform Catalogului Schengen, cele 4 nivele pot fi identificate în structura Strategiei naționale.

a) activități în țări terțe, în special în țări de origine și de tranzit, incluzând colectarea informațiilor de la ofițerii de legătură, precum și rolul-cheie al secțiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor;

b) cooperarea internațională la frontieră;

c) măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul și supravegherea la frontieră);

d) activități viitoare desfășurate pe teritoriul statelor Schengen sau între statele Schengen.

Filtrul I - Activități desfășurate în țări terțe, în special în cele de origine și de tranzit

În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.1 al Strategiei naționale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanță al migrației ilegale și al altor forme de criminalitate transfrontalieră și a prezenta activitățile desfășurate în țările terțe, în special în cele de origine și de tranzit.

Principalele instituții cu competențe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:

a) Ministerul Afacerilor Externe - secțiile consulare și direcțiile generale pentru afaceri consulare;

b) Ministerul Internelor și Reformei Administrative - atașați de afaceri interne și ofițeri de legătură;

c) Ministerul Transporturilor - operatori economici care desfășoară activități de transport internațional de bunuri și mărfuri și/sau de persoane;

d) Ministerul Apărării - atașați de apărare;

e) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(îi) Inspecția Muncii;

(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României și al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate la acordarea vizei și atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor și interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenția Schengen.

În cadrul Strategiei naționale s-a stabilit să fie finanțat prin Facilitatea Schengen subobiectivul acestui filtru referitor la adoptarea și implementarea procedurilor și politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a ușura migrația legală/turismul prin:

a) adoptarea sistemului național IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem;

b) reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spații speciale de procesare a vizelor;

c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor și a documentelor pierdute;

d) instruirea personalului cu atribuții consulare privind aplicarea procedurilor Uniunii Europene în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt.

Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Filtrul II - Cooperarea internațională la frontieră

Cu referire la subpct. 3.3.2 al Strategiei naționale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între țările vecine, precum și între statele membre ale Uniunii Europene și alte state din zonă, ținând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener.

Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe;

b) Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Direcția generală afaceri europene și relații internaționale, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Unitatea Națională EUROPOL, Biroul Național Interpol, Biroul SIRENE;

c) Autoritatea Națională a Vămilor;

d) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;

(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(îi) Inspecția Muncii;

(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.

e) Ministerul Transporturilor.

Prin actuala strategie nu au fost stabilite subobiective pentru acest filtru.

Filtrul III - Controlul și supravegherea frontierei de stat a României

În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.3 al Strategiei naționale, activitățile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră așa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât și aplicarea în consecință a legii.

Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

(i) PFR;

(îi) Oficiul Român pentru Imigrări;

b) Autoritatea Națională a Vămilor;

c) Ministerul Transporturilor;

d) Ministerul Sănătății Publice;

e) Ministerul Apărării;

f) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

g) Garda Națională de Mediu.

Controlul la frontieră constă în:

a) control la trecerea frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei (PTF) pentru a se asigura că persoanele și bunurile acestora, precum și mijloacele de transport sunt autorizate să între sau să iasă de pe teritoriul statelor membre;

b) supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între PTF și supravegherea acestora în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, au la bază analiza de risc privind securitatea internă și amenințările care pot afecta securitatea frontierei.

Prin Strategia națională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru care urmează să fie finanțate prin Facilitatea Schengen:

a) furnizarea infrastructurii, locațiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilități portuare, infrastructura de comunicații, în concordanță cu cerințele Schengen, din cadrul PTF;

b) asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră și pentru diferite tipuri de situații operative, necesar pentru dezvoltarea controlului și supravegherii la frontieră, în concordanță cu cerințele Schengen;

c) construirea sau modernizarea comunicațiilor și sistemelor IT compatibile și interoperabile cu SIS II.

Filtrul IV - Alte activități desfășurate în interiorul teritoriului României

În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.4 al Strategiei naționale, filtrul IV asigură, pe de-o parte sprijinul necesar în desfășurarea operațiunilor de supraveghere și control la frontieră și pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunța la controalele realizate la frontiera internă a Uniunii Europene.

Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

(i) Poliția Română;

(îi) Jandarmeria Română;

(iii) Oficiul Român pentru Imigrări;

(iv) Direcția Generală de Pașapoarte;

(v) Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor;

(vi) PFR;

(vii) Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor;

(viii) Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor;

(ix) Unitatea Specială de Aviație;

b) Ministerul Justiției;

c) Ministerul Afacerilor Externe;

d) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;

(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(îi) Inspecția Muncii;

(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului;

e) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;

f) Ministerul Transporturilor;

g) Ministerul Sănătății Publice;

h) Serviciul de Telecomunicații Speciale;

i) Serviciul Român de Informații;

j) Autoritatea Națională a Vămilor;

k) Garda Națională de Mediu;

l) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migrației ilegale și a infracțiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar și pe termen scurt pentru cetățenii statelor cu potențial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul național, îmbunătățind căutarea, controlul și supravegherea pe baza informațiilor, în concordanță cu legislația națională și, acolo unde există, în baza acordului de cooperare polițienească încheiat conform art. 39 alin. (4) și (5) din Convenția Schengen sau în baza altor acorduri internaționale la care România este parte.

Prin Strategia națională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru, care urmează să fie finanțate prin Facilitatea Schengen:

a) să realizeze, să modernizeze și să interconecteze sistemul IT și de comunicare;

b) să asigure capacitatea instituțională și resursele umane adecvate;

c) să asigure infrastructura adecvată și să doteze cu echipamentul specific activitățile desfășurate în acest filtru.

C. Documente strategice

În conformitate cu prevederile secțiunii 1 a Strategiei naționale, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007 , în contextul negocierilor pe capitolul 24 "Justiție și afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat țărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acțiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la Schengen.

La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinței de aderare la Uniunea Europeană, Documentul de poziție pe capitolul 24 "Justiție și afaceri interne", având ca anexă PAS.

Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziție. A fost evidențiat faptul că PAS va fi monitorizat și revizuit anual, astfel încât la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spațiul Schengen.

De atunci, PAS a fost revizuit în mod regulat. Ultima revizuire a fost cea din anul 2007. Documentul a fost aprobat de Guvern și prezentat Comisiei Europene.

Structura PAS are la bază modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secțiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situația curentă și totodată măsurile legislative, instituționale, administrative și tehnice pentru adoptarea și implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date-limită de execuție. De asemenea, sunt indicate și instituțiile cu responsabilități în implementarea acestor măsuri.

PAS face distincția clară între momentul aderării la Uniunea Europeană și momentul aderării la Convenția Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât și perioada postaderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).

Strategia națională se axează pe activitățile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcția și modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administrațiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor, precum și sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen și care sunt realizate de către PFR, Poliția Română, Oficiul Român pentru Imigrări.

Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită și aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor românești și nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de Comisia Europeană, care, în consecință, a deschis un program multianual PHARE pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document.

Prezentul program susține în mod direct Strategia națională, document de politică strategică aprobat de Guvernul României și aplicabil tuturor autorităților române cu responsabilități la frontiere.

În conformitate cu prevederile pct. 4 din Strategia națională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăți capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:

a) adoptarea și implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei;

b) combaterea statutului României de țară de origine, tranzit și destinație a victimelor traficului de ființe umane;

c) lupta împotriva migrației ilegale,

în contextul creșterii previzibile a migrației la granița externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituțională și investiții pentru lucrări de construcții civile, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate.

Investițiile sunt destinate modernizării și dezvoltării infrastructurii la frontieră și, de asemenea, dezvoltării și eficientizării supravegherii și controlului la granițe, într-un concept integrat, așa cum este definit în Strategia națională.

Prezentul plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susține un număr de "măsuri instituționale" și "măsuri administrative/tehnice" cuprinse în ultima versiune (2007) a PAS pentru România, și anume:

a) PAS secțiunea l - Controlul la frontieră

Trecerea frontierei interne

● Implementarea procedurilor de control al persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne și eliminarea obstacolelor care restricționează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.

Trecerea frontierei externe

● Implementarea Strategiei naționale

● Implementarea programului de achiziție a echipamentului operațional, conținut în Planul unic

● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen și cu cele ale Planului unic.

b) PAS secțiunea V - Cooperare polițienească

Măsuri instituționale

● Dezvoltarea capacității cooperării internaționale a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, atât la nivel central, cât și la nivel local

● Proiectarea și realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC).

● Implementarea programelor de instruire a personalului.

c) PAS secțiunea VII - Arme de foc și muniții

Măsuri instituționale

● Dezvoltare instituțională a Registrului Național al Armelor, în conformitate cu

Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare, și cu

Directiva Consiliului 91/477/CEE

din 18 iunie 1991 privind controlul achiziției și deținerii de arme.

d) PAS secțiunea IX - Sistemul informatic Schengen

● Rețea de comunicații voce și date pentru Ministerul Internelor și Reformei Administrative

● Centru multifuncțional de instruire Schengen

● Componente de comunicații mobile profesioniste (PMR)standard TETRA

● Sistemul Informatic Național de Semnalări, compatibil cu SIS II.

Strategia Poliției de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcțiile și programele globale ale PFR pentru perioada menționată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităților și acțiunilor aparținând instituțiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, capitolul 24 "Justiție și afaceri interne".

Strategia Poliției de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat a urmărit coordonarea unitară de către toate structurile PFR, la nivel central și teritorial, a măsurilor, activităților și acțiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea și evidența infracțiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilități cu normele și procedurile comunitare privind controlul și supravegherea PTF.

Strategia națională urmărește întărirea capacităților operaționale și activitățile specifice ale PFR, interoperabilitatea cu alte instituții naționale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre ale Uniunii Europene și ale țărilor vecine pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere și pentru fluidizarea traficului legal de persoane și bunuri la frontieră.

În referire la Sistemul informatic național de semnalări au fost întreprinse următoarele acțiuni:

a) a fost actualizat PAS 2007, cap. IX "Sistemul informatic Schengen, măsuri tehnice"- cu termenul-limită 31 decembrie 2009;

b) a fost adoptată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2005

privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări, aprobată prin

Legea nr. 345/2005 ;

c) de asemenea, prin

Hotărârea Guvernului nr. 769/2006 , a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Național de Semnalări.

D. Instituțional

Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia națională de autoevaluare, un organism înființat prin

Hotărârea Guvernului nr. 882/2006

privind constituirea Comisiei naționale de autoevaluare Schengen, cu modificările și completările ulterioare. Acest organism stabilește condițiile necesare de administrare pentru ca instituțiile române cu responsabilități în domeniul Schengen să determine o reacție activă în raport cu cerințele de aderare la spațiul Schengen.

În conformitate cu prevederile

art. 4 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 , cu modificările și completările ulterioare, Comisia națională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul și Consiliul interministerial pentru afaceri interne și justiție asupra activității desfășurate și măsurilor dispuse.

În ceea ce privește sistemul de management și control al Facilității Schengen a fost adoptată

Hotărârea Guvernului nr. 895/2007

privind stabilirea cadrului instituțional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea și auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007) 1.417 a Comisiei Europene.

Scurtă descriere a responsabilităților PFR, Autorității Vamale și a Poliției Române

1. Poliția de Frontieră Română (PFR)

În concordanță cu prevederile

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, ofițerii PFR sunt funcționari publici civili cu statut special.

Conform

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001

privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 81/2002 , cu modificările și completările ulterioare, PFR este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin referitoare la supravegherea și controlul frontierelor României, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară și canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanță cu

art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 81/2002 , cu modificările și completările ulterioare, jurisdicția reprezintă suprafața teritoriului național constituită din zona de frontieră - 30 km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului național -, zonele aeroportuare și portuare localizate în afara țării, deschise traficului internațional, Dunărea interioară și Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare și marea teritorială și zona contiguă și zona economică exclusivă a României, în care PFR își exercită atribuțiile conform legii), în zona contiguă și în aria economică exclusivă, menținând ordinea și liniștea publică, în jurisdicția proprie, în condițiile stipulate de către lege.

În jurisdicția sa, PFR are următoarele responsabilități:

a) efectuează supravegherea și controlul la graniță, previne și combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, precum și orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat;

b) apără viața, integritatea și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, alte drepturi și interese legale ale cetățenilor și comunității;

c) controlează documentele în vederea trecerii frontierei la PTF deschise traficului internațional, în zonele de intrare și ieșire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic și treceri simplificate sau alte locații, în conformitate cu prevederile legale;

d) asigură fluența pasagerilor și traficului de bunuri, într-o manieră corectă și civilizată, prin intermediul PTF, împreună cu alte autorități care au, conform legii, competențe de control referitoare la trecerea frontierei de stat;

e) asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condițiile legii, a armelor de foc, munițiilor, armelor de apărare și munițiilor acestora, explozivilor, substanțelor toxice și radioactive;

f) efectuează supravegherea, prin observație directă și permanentă, a spațiului aerian circumscris frontierei de stat și mării teritoriale;

g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor referitoare la frontiera de stat și trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau cu organizații internaționale ori regionale.

2. Autoritatea Națională a Vămilor

Autoritatea Națională a Vămilor are personalitate juridică, este instituție specializată a administrației publice centrale, finanțată de la bugetul de stat, este organizată și funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei și Finanțelor și în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Organizarea și funcționarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Autoritatea Națională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naționale, atribuțiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră și ies din țară.

Autoritatea Națională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport și al bunurilor, precum și al bunurilor și valorilor aparținând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieșirea lor din țară.

Personalul vamal este învestit cu exercițiul autorității publice și are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condițiile legii.

Echipele mobile ale autorității vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească.

În cazul unor infracțiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziția procurorului, împreună cu documentele întocmite și cu mijloacele de probă.

Personalul vamal este îndreptățit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcațiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime și fluviale, precum și în aria portuară.

Autoritatea vamală poate verifica bunurile - subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul țării.

În timpul controlului și verificării exercitate de personalul vamal care are competențe în acest sens, pot fi reținute de la persoanele fizice și juridice documentele de orice tip sau pe orice suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.

Reținerea documentelor este bazată pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:

a) verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri - subiect al regimului vamal, precum și orice alte obiective;

b) obțină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării și examinării bunurilor;

c) efectueze investigații, supravegheri și verificări în cazul unor situații de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale;

d) desfășoare activitățile necesare în vederea gestionării riscului;

e) exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România și alte țări, în scopul verificării conformității cu regulamentele vamale;

f) identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum și persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor lit. a);

g) participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor;

h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administrații vamale străine, în limitele legii și cu respectarea obligațiilor ce îi revin din convențiile și acordurile la care România este parte;

i) obțină, proceseze și utilizeze informații specifice necesare prevenirii și combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri.

3. Poliția Română

Legea nr. 218/2002

privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările ulterioare, stipulează că Poliția Română face parte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică și privată, prevenirea și identificarea infracțiunilor, apărarea ordinii publice și a securității, conform legii.

Structurile Poliției Române care asigură și/sau participă la lupta împotriva criminalității transfrontaliere sunt: Direcția de investigare a fraudelor și Direcția generală de combatere a crimei organizate.

Direcția de investigare a fraudelor are ca principale atribuții protejarea proprietății publice și private, apărarea intereselor cetățenilor și sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor și a grupurilor infracționale locale și străine care încalcă legislația vamală, aduc prejudiciu economiei naționale, sistemului financiar, proprietății publice și private și intereselor legale ale cetățenilor.

Conform prevederilor legale, Direcția de investigare a fraudelor organizează și desfășoară acțiuni operative privind fraudele vamale și, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislației vamale (fraude vamale, operațiuni de import-export etc.) pe întreg teritoriul național.

Direcția de investigare a fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal și, la nivelul fiecărui inspectorat județean de poliție, există ofițeri specializați în investigarea fraudelor în domeniul vamal.

Conform prevederilor legale, Direcția de investigare a fraudelor este structura specializată în investigarea infracțiunilor economico-financiare în vederea obținerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice și private, săvârșite prin încălcarea legislației vamale, în cooperare cu Autoritatea Națională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO), Oficiul Român pentru Imigrări.

DGCCO este structura specializată în identificarea și cercetarea actelor circumscrise crimei organizate (traficul de ființe umane, droguri și materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărți de credit și cărți de credit contrafăcute, traficul internațional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea și evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea.

DGCCO are în competența sa de investigare și cercetare următoarele infracțiuni:

a) contrafacerea de monedă și punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărților de credit și a cecurilor de călătorie;

b) infracțiuni comise prin internet;

c) traficul național și internațional de droguri, substanțe chimice și precursori, precum și consumul ilicit de droguri;

d) traficul de organe și ființe umane, adopțiile internaționale ilegale, rețelele de emigrări și imigrările clandestine;

e) traficul internațional cu materiale strategice;

f) traficul internațional cu vehicule furate;

g) spălarea de bani rezultați din infracțiunile menționate mai sus.

Pentru a-și putea îndeplini atribuțiile, DGCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Națională a Vămilor, cu structuri și alte instituții ale administrației naționale, agenții și organizații neguvernamentale.

La nivel regional și internațional există relații de cooperare cu instituții cu atribuții similare, în special cele din statele membre ale Uniunii Europene sau asociate, precum și cu instituții internaționale cu competențe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE).

Secțiunea 2 Obiective determinate pentru accesarea Facilității Schengen

Se urmărește implementarea proiectelor care au următoarele obiective:

1. întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe și protecția împotriva infracțiunilor la PTF;

2. sporirea abilităților de control prin creșterea capacității privind stocarea de date și accesul la date.

Obiectivul 1

Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe și protecția împotriva infracțiunilor la PTF

Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe este elementul-cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Multe măsuri vor fi implementate cu scopul de a se atinge obiectivele menționate mai sus.

Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiții specifice pentru îndeplinirea controalelor și supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziția și dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT și de comunicații, a vehiculelor speciale, cât și a echipamentului de securitate și a mecanismelor specifice.

Modernizarea PTF la frontiera externă, a punctelor consulare și a facilităților de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se dorește a fi continuat prin intermediul Facilității Schengen.

O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor și dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.

Obiectivul 2

Îmbunătățirea abilității de control prin creșterea capacității de stocare a datelor și de acces la date

Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naționale conținând date referitoare la spațiul Schengen și a sistemului de comunicații corespondent. Baza de date va furniza informații și date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii și va îmbunătăți și facilita schimbul de date, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. O precondiție ca România să poată avea acces la Sistemul informatic Schengen este ca mediul național IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II și VIS.

Secțiunea 3 Rezultate așteptate și impact scontat

Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 va fi dezvoltarea Sistemului integrat de securitate a frontierei, prin îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților personalului român pentru întreaga gamă a activităților prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei și responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS și dezvoltarea sistemului de schimb de date și de comunicații la nivel operațional între autoritățile naționale și agențiile similare din Uniunea Europeană și statele vecine.

Rezultate

Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și Rețeaua de comunicații date-voce (RCDV)

a) Comunicații mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile Ministerului Internelor și Reformei Administrative

b) Comunicații mobile de voce criptate: sporirea interoperatibilității și coordonării între structurile Ministerului Internelor și Reformei Administrative

c) Prototipul SINS extins la nivel național

d) Implementarea copiilor tehnice ale bazelor de date SINS

e) Un mediu de testare capabil să verifice infrastructura și funcționarea aplicației software prin simularea condițiilor reale ale dezvoltării sistemului final de funcționare

f) Personal tehnic pregătit care să sigure funcționarea SINS, monitorizarea și mentenanța

g) Clădiri dedicate SINS, construite și dotate cu toate utilitățile necesare

h) Sistemul național IT de semnalări SINS în vigoare, complet operațional, compatibil cu SIS II.

Extinderea, la nivel de orașe, municipii și sate, a Rețelei integrate de comunicații voce-date (DVCN) a Ministerului Internelor și Reformei Administrative (MIRA), este importantă în vederea asigurării suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA ce concură la crearea mediului informațional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.

Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MIRA

a) Instrument destinat schimbului de informații securizat pentru autoritățile ce cooperează la frontierele externe

b) Reducerea controlului documentelor la frontieră

c) Securitatea controlului documentelor și creșterea eficienței în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricții la frontieră

d) Posibilitatea completării și transmiterii eficiente a rapoartelor celor care lucrează la PTF prin accesul la informații din alte surse create

e) Precondiții pentru interconectarea cu sisteme informaționale similare dezvoltate în Europa.

Centrul multifuncțional de instruire Schengen, în cadrul MIRA

a) Centrul multifuncțional de instruire Schengen, operațional și înzestrat cu toate echipamentele necesare

b) Personal tehnic instruit

Personalul instruit va fi în măsură să:

a) administreze și să mențină sistemele IT;

b) depisteze străini cu rezidență ilegală, potențiali imigranți către statele membre;

c) îmbunătățească depistarea străinilor care comit infracțiuni pe teritoriul statelor membre;

d) pună imediat în aplicare acțiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul țării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil);

e) întocmească o bază de informații necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii și previziuni în domeniu;

f) continue restructurarea instituțiilor având competențe în domeniul migrației.

Oficiul Român pentru Imigrări

a) Dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele și dotările pentru stocarea datelor și procesarea imaginilor, instalate și operaționale

b) Achiziția echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces

c) Îmbunătățirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II și VIS

d) Achiziția echipamentelor necesare pentru preluarea și procesarea datelor biometrice

e) Implementarea datelor biometrice

f) Îmbunătățirea aplicațiilor care utilizează noile tipuri de date.

Inspectoratul General al Poliției Române

Modernizarea sistemului IT al Poliției Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N SIS, astfel:

a) modernizarea echipamentelor IT și a programelor de bază uzuale;

b) înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii și dezvoltării sistemelor IT ale poliției;

c) suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului național al armelor, care vor facilita schimbul de informații conform art. 91 din Convenția Schengen;

d) înzestrarea cu servere și programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS;

e) implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziții de echipamente, aplicații, infrastructură și utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS;

f) implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS;

g) dezvoltarea capacității stocării și retragerii datelor, precum și a implementării de soluții moderne privind salvarea și folosirea datelor prin intermediul Centrului de date;

h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate și integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway);

i) modernizarea aplicațiilor, operarea modificărilor necesare/restructurarea aplicației în conformitate cu cerințele SIS;

j) asigurarea accesului permanent la fluxul de informații, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuțiile operative pentru toate structurile Poliției Române;

k) implementarea de mecanisme și instrumente de lucru moderne pentru îmbunătățirea calității procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze);

l) implementarea de conectori cu alte aplicații;

m) realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului și cu căutarea respectivă;

n) crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet;

o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului;

p) crearea unei interfețe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliției Române;

q) integrarea tuturor datelor și a aplicațiilor sistemului informatic al Poliției Române;

r) extinderea numărului de licențe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL;

s) extinderea numărului echipamentelor IT în funcție de numărul de licențe;

t) crearea de platforme individuale pentru cele 3 școli din Câmpina, Slatina și Sibiu, precum și interconectarea acestora cu platforma de la nivel central;

u) realizarea de materiale de studiu pentru:

(i) instruirea utilizatorilor aplicației SINS;

(îi) instruirea administratorilor aplicațiilor care fac obiectul SINS;

(iii) instruirea specialiștilor IT.

Centrul Internațional de Cooperare Polițienească

- Aplicația SIRENE, creată și instalată, precum și Biroul SIRENE, echipat și operațional, în stare de funcționare, capabil să realizeze eficient activitățile legate de acquis-ul Schengen și practicile Uniunii Europene

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

a) Realizarea studiului de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative și operaționale necesare pregătirii cadrului instituțional și interinstituțional privind implementarea ulterioară a sistemului de informații despre pasageri (Advance Passenger Information System - APIS)

b) Optimizarea resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaționale, logistice, financiare pentru asigurarea condițiilor necesare următoarelor implementări ale sistemelor "Documente false și autentice - FADO" (False and Authentic Documents) și APIS

c) Realizarea și predarea programelor de instruire și de pregătire a instructorilor, din rândul specialiștilor IT, în concordanță cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene, cu modalitățile tehnice și cu standardele în vigoare, astfel încât să se îmbunătățească schimbul de informații, să se asigure securitatea informațiilor și să se combată frauda documentelor și a vizelor, în utilizarea, administrarea și alimentarea cu date a sistemelor și a bazelor de date (așa cum este sistemul FADO, care conține o bază de date cu specimene și metode antifraudă)

d) Realizarea și distribuirea materialelor-suport, ghidurilor practice, regulamentelor și manualelor de proceduri

e) Achiziționarea și instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (stații de lucru, aparate de scanat și echipamente UPS)

f) Construirea de noi locații pentru unitățile operative ale PFR, cu respectarea cerințelor menționate anterior, în special a celor legate de frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste locații le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara orașului, aproape de frontieră de stat

g) Modernizarea și reabilitarea locațiilor operative ale PFR care îndeplinesc standardele din punctul de vedere al amplasării lor.

Capacitatea existentă de supraveghere și control a PFR, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreținerea acesteia și instruirea personalului. Toate acestea vor face ca PFR să își exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condițiile meteorologice.

Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcațiuni de apă, ca o componentă integrată a capacității de supraveghere și control a PFR, precum și a capacității de cercetare/căutare și salvare.

- Echipamente de achiziționat, așa cum rezultă din specificațiile tehnice:

1. navă maritimă pentru supraveghere

1 buc.

2. nave maritime de patrulare și intervenție

3 buc.

3. șalupe fluviale pentru patrulare

10 buc.

4. ambarcațiuni pentru patrulare și intervenție

20 de buc.

5. pontoane de acostare

3 buc.

6. modernizarea mijloacelor de mobilitate navală

7. autoturism de teren pentru munca operativă

150 de buc.

8. autoturism de oraș pentru munca operativă

200 de buc.

9. autospecială pentru transport efective

(microbuz - 8+1 locuri)

300 de buc.

10. autospecială pentru transportul câinilor

50 de buc.

11. autospecială pentru transportul reținuților

46 de buc.

12. motociclete - ATV cu 4 roți

500 de buc.

13. microbuze (16+1 locuri)

100 de buc.

14. autobuze

25 de buc.

Activități:

a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere și control al PFR;

b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare și salvare, precum și pentru patrulele de mediu;

c) livrarea echipamentelor către locațiile specifice; echipament complet operaționalizat, inventariat și securizat;

d) stabilirea unor rutine de întreținere a echipamentului;

e) pregătirea personalului respectiv și deprinderea abilităților de a folosi echipamentul fără supraveghere;

f) furnizarea manualelor de instruire;

g) perfecționarea timpilor de interceptare și a numărului de interceptări reușite;

h) supravegherea continuă la frontiera albastră.

Patrimoniu:

a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerințelor operaționale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente, aflate în afara localităților, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;

b) modernizarea și repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.

Următoarele locații operative vor fi reabilitate:

Nr.

crt.

Locație/tipul lucrării

1

IJPF Galați - Extinderea pavilionului la SPF Oancea

2

IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Halmeu

3

IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Târna Mare

4

IJPF Satu Mare - Reabilitarea și modernizarea SPF Negrești

5

IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Carei

6

IJPF Satu Mare - Modernizarea SzPF Halmeu

7

IJPF Suceava - Reabilitarea SPF Brodina

8

IJPF Suceava - Reabilitarea locației IJPF

9

IJPF Suceava - Reabilitarea SzPF Vicșani

10

IJPF Maramureș - Reabilitarea locației SPF Vișeu de Sus

11

IJPF Maramureș - Reabilitarea locației SPF Sarasău

12

IJPF Maramureș - Reabilitarea locației SPF Sighet

13

IJPF Maramureș - Reabilitarea locației IJPF

14

IJPF Mehedinți - Reabilitarea locației IJPF

15

IJPF Mehedinți - Reabilitarea locației SPF Svinița

16

IJPF Mehedinți - Reabilitarea locației SPF Gârla Mare (Vrata)

17

IJPF Mehedinți - Reabilitarea locației PF II IJPF

18

IJPF Botoșani - Extinderea pavilionului SPF Românești

19

IJPF Timiș - Reabilitarea locației IJPF

20

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Sânnicolau Mare

21

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Cruceni

22

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Lunga

23

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Beba Veche

24

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Moravița

25

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Deta

26

IJPF Timiș - Reabilitarea locației SPF Jimbolia

27

Modernizarea SzPF Jimbolia

28

Modernizarea SzPF Moravița

29

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea și modernizarea locației IJPF

30

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea și modernizarea SPF Naidăș

31

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea SPF Socol

32

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea locației SPF Oravița

33

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea și modernizarea locației

SPF Moldova Veche

34

IJPF Caraș-Severin - Reabilitarea și modernizarea SPF Berzeasca

35

Modernizarea SzPF Naidăș

IJPF - inspectorat județean al poliției de frontieră;

SPF - sector poliție de frontieră;

SzPF - subzonă poliție de frontieră.

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

Modernizarea Sistemului informatic național de evidență a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, la nivel central și la nivelul serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul prefecturilor, prin:

a) achiziționarea echipamentului tehnic și de comunicații;

b) realizarea pregătirii personalului.

Ministerul Afacerilor Externe

a) Elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziție publică în termenele-limită stabilite

b) Achiziționarea aplicațiilor software și a echipamentului necesar pentru funcționarea sistemului VIS, cu respectarea parametrilor specifici stabiliți în manualele de achiziții

c) Pregătirea personalului prin cursuri predate de societatea care a câștigat licitația pentru implementarea aplicației VIS, necesare pentru folosința și mentenanța N VIS

d) Posturile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicații și IT necesare pentru asigurarea procesării aplicațiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen.

e) Secțiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standardele de securitate.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)

Toate orașele din România vor avea puncte de reprezentare ale rețelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicațiilor STS.

Orașele din România vor avea o soluție "Acces Fără Fir la Bandă Largă" (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe stații de bază radio și suficiente unități de abonați radio), care va implementa conexiunea dintre sediile beneficiarilor autorizați și rețeaua locală POP a STS.

Verificarea completă a utilizatorilor, alții decât MIRA, în timpul accesării SINS prin achiziția echipamentului hardware: servere, routere, switch-uri

Achiziție software: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere de autentificare

Configurația echipamentului hardware și software, administrarea și mentenanța acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS.

Secțiunea 1 Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor

Obiectivul nr. 1: Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe și protecția împotriva criminalității transfrontaliere

A. Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

I. Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe, prin creșterea mobilității terestre, fluviale și navale a echipelor PFR

Justificare

Structurile PFR, cu navele și ambarcațiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere și control închegat și eficient, a cărui continuitate în timp și spațiu să asigure acoperirea permanentă a unui spațiu maritim de circa 20.000 kmp(ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4.487 kmp, zona contiguă 4.460 kmp și zona economică exclusivă 10.300 kmp), a frontierei fluviale și a sectorului navigabil al râului Prut, în lungime de 1.589 km.

În apele maritime și fluviale se desfășoară importante activități economice (transport de mărfuri și călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) și de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migrație ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniție, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanță strategică (platforme de foraj și extracție, conducte și cabluri subacvatice), care pot constitui ținta unor acțiuni teroriste cu efecte economice și ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre.

Creșterea mobilității navale, fluviale și terestre va duce la schimbarea concepției de control și supraveghere a frontierelor externe terestre și navale. Proiectul susține pe termen lung activitatea de supraveghere și control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfășurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât și la cea maritimă și fluvială, determinând creșterea eficienței în combaterea criminalității transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanța managementului frontierei se va exprima în raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătățirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne și având la dispoziție un număr suficient de mijloace de transport, și mobilitatea va genera eficiență în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate țările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României.

Ca prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală este necesară achiziția următoarelor mijloace:

Nr.

crt.

Mijloc de mobilitate

navală

Deficit

Propus inițial

pentru a se

achiziționa

prin

Facilitatea

Schengen

Prioritar a se

achiziționa

(propunere

revizuită)

1

Navă maritimă de supraveghere

4

3

1

2

Navă maritimă de patrulare și

intervenție

10

6

3

3

Șalupă fluvială de patrulare

29

16

10

4

Ambarcațiuni de patrulare și

intervenție

23

20

20

5

Pontoane de acostare

6

6

3

6

Modernizare mijloace de

mobilitate navală

NOTĂ:

Deficitul este corelat cu scoaterile din funcțiune ale mijloacelor de mobilitate navală.

Situația actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel:

Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziționate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătățirea semnificativă a supravegherii și controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea Neagră și pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave și întărind componenta navală din cadrul PFR.

După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic și nemaifiind în concordanță cu cerințele actuale ale PFR.

În prezent, supravegherea la marea teritorială și în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziționate de la Poliția Federală Germană de Frontieră, ca o soluție provizorie până la dotarea cu alte nave noi și performante; acestea au fost achiziționate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.

Achiziția navelor maritime de patrulare și intervenție va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depășite, dotate cu echipamente din anii '70-'80, nu au performanțe nautice și nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenția în marea teritorială în cazul unor ținte descoperite de SCOMAR care nu își justifică prezența în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ținte care nu își justifică prezența, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenția cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o țintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la țărm bunuri sau persoane.

Șalupele fluviale de patrulare vor acționa pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la Dunăre și în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internațională, în special de supraveghere și control al navelor sub pavilion al unui stat terț sau care vin dintr-un port al unui stat terț.

În prezent PFR are în dotare doar 5 șalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.

Ambarcațiunile de patrulare și intervenție vor întări activitatea de supraveghere și control pe fluviul Dunărea și vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcațiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.

Prin Programul PHARE 2005 s-a propus achiziția a 50 de astfel de ambarcațiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.

Referitor la sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, din punctul de vedere al mentenanței și al combustibilului necesar exploatării acestora, considerațiile sunt cele de mai jos.

Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziționa prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră și pe fluviul Dunărea și Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova și Serbia).

Termenul de garanție al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenanța fiind asigurată, pentru cazurile de garanție, în mod gratuit, de către constructor prin firmele specializate din România.

Ulterior acestei perioade, PFR va dispune de o bază de reparații nave, ce va fi dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele și personalul necesar întreținerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea, la această bază vor exista și facilități de andocare a navelor.

Prin specificațiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanți ai bazei de reparații nave se va școlariza la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacitățile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult decât atât, pentru nava maritimă de supraveghere și navele maritime de patrulare și intervenție echipa de service a bazei va fi școlarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace. Echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală va fi instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări, precum și a service-ului, cu mijloacele aflate la bordul navei.

Fondurile necesare pentru achiziționarea de piese de schimb și consumabile sunt asigurate anual prin bugetul PFR.

Referitor la asigurarea cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:

a) cantitatea de 500 tone motorină și 200 tone benzină (fondurile necesare achiziționării acestora au provenit din bugetul PFR);

b) realocări bugetare reprezentând echivalentul a 15 tone benzină și 153 tone motorină;

c) în prezent se află în desfășurare achiziția de carburant naval.

Situația cantităților de combustibil consumate în anul 2006 comparativ cu anul 2005 este redată în graficele de mai jos.

În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172,3 tone benzină și 572,1 tone motorină.

În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină și 927,7 tone motorină.

În ceea ce privește consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, autoritățile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră se vor asigura că anual vor fi stipulate în bugetul instituției sumele necesare pentru funcționarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenți, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcționării mijloacelor de mobilitate achiziționate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute anual, prin buget, în conformitate cu prevederile programului anual de aprovizionare tehnico-materială și financiară.

Situația cantităților de combustibil consumate în anul 2006 comparativ cu anul 2005

Rezultate:

a) mobilitate terestră și navală crescută la frontierele externe și capabilă să coopereze cu celelalte forțe din Sistemul de management integrat al frontierei și cu partenerii străini;

b) o eficacitate crescută pentru controlul și supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută.

În scopul atingerii obiectivelor mai sus menționate sunt necesare finanțarea și implementarea următoarelor activități:

Activități:

a) modernizarea/recondiționarea flotei existente (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 "Cunoașterea situației actuale și a capacității de reacție", 5.3 "Modalitate de transport/mobilitate", art. 14 din Codul frontierelor Schengen);

b) modernizarea/recondiționarea navelor existente;

c) asigurarea eficienței prin achiziționarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare și intervenție și adaptarea stațiilor de pe navele bază la caracteristicile situației operative;

d) achiziționarea de mijloace de mobilitate terestră (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 "Cunoașterea situației actuale și a capacității de reacție", 5.3 "Modalitate de transport/mobilitate", art. 12 și 14 din Codul frontierelor Schengen);

e) achiziția de mijloace și echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei și integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei;

f) scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice și uzate moral, și găsirea unei întrebuințări, în conformitate cu legislația și metodologia în vigoare;

g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificațiile tehnice, finanțate prin Facilitatea Schengen.

Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 6 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:

Categoria

Cantitatea

1. Navă maritimă de supraveghere

1, completă

2. Navă maritimă de patrulare și

intervenție

3, complete

3. Ambarcațiune fluvială de patrulare

10, complete

4. Ambarcațiune de patrulare și

intervenție

20, complete

5. Pontoane de acostare

3, complete

6. Modernizarea următoarelor mijloace de

mobilitate navală:

- 4 nave maritime de patrulare

de tipul P 157;

- 2 pontoane de cazare de tipul

PD 50;

- 6 pontoane de cazare de tipul

PD 40

PRF propune achiziționarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificații:

1. Navă maritimă de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completă

a) Destinație: va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a Uniunii Europene, precum și conformarea jurisdicției statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi, precum și posibilitatea de transmisie-recepție a datelor și informațiilor la centrul de comandă, precum și la navele de intervenție.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 60 m, lățime = minimum 9,5 m, viteză maximă = minimum 21 noduri, viteză de patrulare = maximum 12 noduri, rază de acțiune = minimum 1.800 Mm.

c) Echipamente: sistem integrat de navigație (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigație, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicații (GMDSS, sistem de comunicații radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, stație meteo, echipamente de înregistrare), rețea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale și colective de salvare, ambarcațiune de abordaj și control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj și control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaționale sau cu misiunile PFR.

2. Navă maritimă de patrulare și intervenție (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete

a) Destinație: nava maritimă de intervenție reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere și control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenție, intercepție, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și în zona economică exclusivă a României.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 25 m, lățime = minimum 5,5 m, pescaj = maximum 2,5 m, viteză maximă = minimum 40 de noduri, rază de acțiune = minimum 400 Mm.

c) Echipamente: sistem integrat de navigație (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigație, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicații (GMDSS, sistem de comunicații radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, stație meteo, echipamente de înregistrare), rețea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale și colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj și control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR etc.

3. Ambarcațiune fluvială de patrulare - 10 complete

a) Destinație: ambarcațiunea de patrulare și intervenție fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control și intervenție pe fluviul Dunărea.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 16 m, lățime = 4,2 m, pescaj = maximum 1,9 m, viteză maximă = minimum 60 km/h.

c) Echipamente: echipamente de navigație (sistem de navigație multifuncțional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicații (telefon radiomobil, megafon), sistem integrat de observație, echipamente specifice de control.

4. Ambarcațiune de intervenție și patrulare - 20 complete

a) Destinație: ambarcațiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiții de siguranță, ziua și noaptea, tot timpul anului.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 7 m, lățime = minimum 2,5 m, viteză maximă = minimum 60 km.

c) Echipamente: sistem de navigație multifuncțional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncțional profesional de comunicații (radiotelefon mobil, radiotelefon portabil), sistem de observație, propulsie asigurată de un motor inboard.

5. Ponton de acostare cu cabine - 3 complete

a) Destinație: pontonul este destinat pentru acostarea ambarcațiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor și a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării și pe lacuri.

b) Caracteristici tehnice: lungime maximă = minimum 12 m, lungimea cabinei (castelului) = minimum 10 m, lățime maximă = minimum 6 m, lățimea cabinei (castelului) = minimum 4 m.

c) Echipamente: instalații de bord care vor asigura condiții optime de lucru la bord, echipament de comunicații, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.

Observații generale

Este de menționat că în evaluarea financiară au fost luate în considerare instruirea echipajului la locația de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanției și a postgaranției, precum și supravegherea pe fluxul de construcție al acestor mijloace.

Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate 8 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:

Categorie

Cantitate

1. Autoturism de teren pentru munca operativă

150 complete

2. Autoturism de oraș pentru munca operativă

200 complete

3. Autospecială pentru transport efective

(microbuz 8+1 locuri)

300 complete

4. Autospecială pentru transport câini

50 complete

5. Autospecială pentru transport reținuți

46 complete

6. Motocicletă cu patru roți - ATV

500 complete

7. Microbuze (16+1 locuri)

100 complete

8. Autobuze

25 complete

Activități:

a) elaborarea documentației de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestră și navală;

b) desfășurarea licitației pentru achiziționarea mijloacelor de mobilitate terestră și navală;

c) achiziția mijloacelor de mobilitate terestră și navală;

d) recepția mijloacelor de mobilitate terestră și navală;

e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele de mobilitate terestră și navală;

f) distribuirea către structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziționate.

Impact

Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregătește să adere la spațiul Schengen. Creșterea mobilității navale, fluviale și terestre va duce la schimbarea concepției de control și supraveghere a frontierelor externe terestre și navale.

Proiectul susține pe termen lung activitatea de supraveghere și control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfășurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât și la cea maritimă și fluvială, determinând creșterea eficienței în combaterea criminalității transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanța managementului frontierei se va exprima în raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătățirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne și având la dispoziție un număr suficient de mijloace de transport, și mobilitatea va genera eficiența în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate țările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României.

Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:

a) controalele la frontieră și supravegherea frontierei bazată pe analiză de risc;

b) echipamentul adecvat în conformitate cu situația la frontieră;

c) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vamă, poliție, autorități juridice, procurori);

d) măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări și supraveghere;

e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislația națională.

Localizare

Echipamentul achiziționat prin această componentă va fi livrat și instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviul Dunărea și la Marea Neagră.

ALOCAREA MIJLOACELOR DE MOBILITATE TERESTRĂ CE SE VOR ACHIZIȚIONA PRIN

FACILITATEA SCHENGEN

Nr.

Categorii de mijloace de mobilitate terestră

crt

Structură

Autotu

Autotu

Auto-

Auto-

Auto-

Moto-

Micro

Auto-

rism

rism

speci-

speci-

speci-

cicle-

buz

buz

de te-

de

ală

ală

ală

tă cu

(16+1

(26-32

ren

oraș

tran-

tran-

tran-

4 roți

lo-

de

pentru

pentru

sport

sport

sport

ATV

curi)

locuri

muncă

muncă

efec-

câni

reți-

opera-

opera-

tive

nuți

tivă

tivă

(micro

buz

8+1 lo

curi)

1

IJPF Botoșani

8

10

20

4

3

24

8

1

2

IJPF Caraș-Severin

24

15

28

4

3

72

7

1

3

IJPF Constanța

6

16

24

4

4

48

10

3

4

IJPF Galați

5

12

19

4

3

24

8

1

5

IJPF Brăila

3

4

5

1

1

8

1

1

6

IJPF Ialomița

3

4

5

2

1

24

1

1

7

IJPF Iași

6

16

27

4

4

24

8

3

8

IJPF Maramureș

8

12

20

2

3

24

6

1

9

IJPF Mehedinți

15

14

28

3

3

72

9

1

10

IJPF Satu Mare

8

15

27

4

3

24

8

2

11

IJPF Suceava

10

18

17

3

3

24

7

2

12

IJPF Timiș

28

20

38

4

3

82

11

3

13

IJPF Tulcea

10

10

17

2

2

24

5

1

14

IJPF Vaslui

6

10

20

2

2

24

6

1

15

IGPF

10

24

5

7

8

2

5

3

TOTAL:

150

200

300

50

46

500

100

25

IJPF - inspectoratul județean al poliției de frontieră

IGPF - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

NOTĂ:

Pentru elaborarea prezentei alocări a mijloacelor de mobilitate terestră au fost luate în considerare prevederile tabelei de înzestrare, precum și estimările de scoatere din uz aflate în prezent în dotarea structurilor teritoriale ale PFR.

II. Modernizarea și adaptarea/reconfigurarea patrimoniului imobiliar al PFR pentru a corespunde noilor/viitoarelor cerințe ale supravegherii și controlului la frontierele externe - Catalogul Schengen. Frontierele externe. Extrădarea și readmisia - P.2. Infrastructura

Justificare

Majoritatea sediilor utilizate în prezent de PFR sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice și morale, dar și a concepției depășite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare pentru asigurarea condițiilor de muncă la nivelul cerințelor Uniunii Europene.

Datorită noilor concepții de acțiune ale forțelor PFR, s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicațiile principale pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităților de reședință pentru satisfacerea nevoii schimbului de informații și date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituții ale statului român cu atribuții la frontieră, dar și cu cele ale statelor vecine, în locații care asigură racordarea la utilitățile edilitare (rețele de alimentare cu apă și energie electrică, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiții de muncă la nivelul standardelor occidentale.

Pentru implementarea acestor obiective se impune:

a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerințelor operaționale enumerate anterior, în special la viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene;

b) modernizarea și repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului și care vor fi modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea șarpantelor și a teraselor, refacerea și înlocuirea tâmplăriei, repararea instalațiilor, compartimentări corespunzătoare noilor cerințe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalații de încălzire și centrale termice proprii, garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere și intervenție, racorduri la instalațiile de gaze, apă-canal, electrice.

Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii pentru construirea de noi locații pentru PFR și modernizarea anumitor locații existente, precum și 8 contracte de lucrări pentru construirea de noi locații pentru PFR și modernizarea anumitor locații existente.

Nr.

crt.

Localizarea clădirii și tipul de lucrări

1

IJPF Galați - extindere pavilion SPF Oancea

2

IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu

3

IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Târna Mare

4

IJPF Satu Mare - reabilitarea și modernizarea SPF Negrești

5

IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Carei

6

IJPF Satu Mare - modernizarea PCTF Halmeu

7

IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina

8

IJPF Suceava - reabilitarea locației IJPF

9

IJPF Suceava - reabilitarea BPCP Vicșani

10

IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Vișeu de Sus

11

IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Sarasău

12

IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Sighet

13

IJPF Maramureș - reabilitarea locației IJPF

14

IJPF Mehedinți - reabilitarea locației IJPF

15

IJPF Mehedinți - reabilitarea locației Svinița SPF

16

IJPF Mehedinți - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF

17

IJPF Mehedinți - reabilitarea PF II a locației SPF

18

IJPF Botoșani - extindere pavilion la SPF Românești

19

IJPF Timiș - reabilitarea locației IJPF

20

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Sânnicolau Mare

21

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Cruceni

22

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Lunga

23

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Beba Veche

24

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Moravița

25

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Deta

26

IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Jimbolia

27

Modernizarea PCTF Jimbolia

28

Modernizarea PCTF Moravița

29

IJPF Caraș-Severin - reabilitarea și modernizarea locației IJPF

30

IJPF Caraș-Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Naidăș

31

IJPF Caraș-Severin - reabilitarea SPF Socol

32

IJPF Caraș-Severin - reabilitarea locației SPF Oravița

33

IJPF Caraș-Severin - reabilitarea și modernizarea locației

SPF Moldova Veche

34

IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Berzeasca

35

Modernizarea PCTF Naidăș

IJPF - inspectoratul județean al poliției de frontieră

PCTF - punctul de control al trecerii frontierei

SPF - sectorul poliției de frontieră.

Rezultate:

a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerințelor operaționale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităților, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;

b) modernizarea și repararea sediilor operative ale PFR, care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.

Activități

Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfășura următoarele activități:

a) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente;

b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentației de atribuire și a termenilor de referință;

c) contractarea și executarea lucrărilor de construcție;

d) recepția, acceptanța provizorie și finală a lucrărilor.

Impact

Proiectul va avea un impact considerabil, având în vedere că România se pregătește pentru aderarea la spațiul Schengen. Investițiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor și clădirilor conexe situate la PTF și asigurarea suportului logistic vor duce la schimbarea concepției de control în PTF și a supravegherii la frontierelor externe.

Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de management al frontierei, având un impact puternic asupra modului în care activitățile curente sunt desfășurate în cadrul PCTF și în celelalte locații operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul PFR, precum și asigurarea unor condiții mai bune pentru depozitarea mijloacelor logistice și tehnice. Acest proiect va sprijini activitățile de control la frontieră și va avea un impact pozitiv prin îmbunătățirea fluxurilor de pasageri, lupta împotriva criminalității transfrontaliere, performanțe crescute în privința relației costuri-resurse-rezultate, precum și o fluctuație scăzută a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontieră și având o contribuție crescută la securizarea frontierei.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătățiți:

a) echipamentul adecvat în conformitate cu situația la frontieră;

b) coordonarea internă funcțională la toate nivelurile;

c) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vamă, poliție, autorități juridice, procurori);

d) măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări și supraveghere;

e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislația națională.

Localizare

B. Ministerul Afacerilor Externe

1. Modernizarea birourilor consulare române la standarde Schengen

Justificare

În prezent România are 130 de secții consulare și a modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandările și standardele stipulate în Catalogul Schengen. În anul 2007 România a planificat modernizarea altor 15 consulate și secții consulare din cadrul misiunilor diplomatice.

Începând cu anul 2004, Ministerul Afacerilor Externe a implementat un program de modernizare a consulatelor și a secțiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spațiul Uniunii Europene și a deschis consulate generale noi la Sevilla, Barcelona, Lyon, Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârșeț și Shanghai.

Datorită unei cereri ridicate de asistență consulară din partea cetățenilor români stabiliți cu familiile în statele membre, Ministerul Afacerilor Externe a efectuat lucrări pentru implementarea standardelor Schengen la o serie de consulate și secții consulare din cadrul misiunilor diplomatice, după cum urmează:

1. Roma

2. Milano

3. Paris

4. Londra

5. Strasbourg

6. Madrid

7. Atena

8. Varșovia

9. Berlin

10. Praga

11. Bratislava

12. Ljubljana

13. Viena

14. Stockholm

15. Oslo

16. Helsinki

17. Lisabona

18. Dublin

19. Haga

20. Luxemburg

21. Bonn

22. Salonic

23. Munchen.

Pentru aceste lucrări Ministerul Afacerilor Externe a investit în perioada 2004-2007 un buget de 1.210.000 euro, iar fondurile din Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acțiuni eligibile, cum ar fi îmbunătățirea mijloacelor de securitate a clădirilor secțiilor consulare, realizarea de intrări separate către sălile de așteptare pentru solicitanții de viză, echiparea ghișeelor cu sticlă securizată, protecția clădirilor consulare și implementarea standardelor Schengen în sălile de așteptare pentru solicitanții de viză.

Consulatele și secțiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice prezentate în cadrul proiectului "Modernizarea consulatelor la standarde Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia și America Latină.

Lista misiunilor diplomatice și secțiilor consulare ce urmează să facă obiectul modernizărilor și/sau achizițiilor de imobile

Modernizări la secții consulare și consulate generale în anul 2008:

Nr.

crt.

Statul

Localitatea

1.

India

New Delhi

2.

Tunisia

Tunis

3.

F. Rusă

Moscova

4.

China

Beijing

5.

Egipt

Cairo

6.

Ucraina

Odessa

7.

Turcia

Izmir

8.

Bosnia-Herțegovina

Sarajevo

9.

Muntenegru

Podgorița

10.

Macedonia

Skopje

11.

Algeria

Alger

12.

Arabia Saudită

Riad

13.

Columbia

Bogota

14.

Venezuela

Caracas

15.

Peru

Lima

16.

SUA

New York

17.

SUA

Washington

18.

Canada

Ottawa

Achiziții de imobile pentru secții consulare și consulate generale în anul 2008:

Nr.

crt.

Statul

Localitatea

1.

Libia

Tripoli

2.

Maroc

Rabat

3.

Liban

Beirut

4.

Albania

Tirana

5.

Israel

Tel Aviv

6.

Pakistan

Islamabad

7.

Turcia

Istanbul

8.

F. Rusă

Sankt Petersburg

9.

F. Rusă

Rostov pe Don

10.

Ucraina

Cernăuți

11.

China

Shangai

12.

Turcia

Ankara

13.

Ucraina

Kiev

14.

Serbia

Belgrad

15.

Serbia

Vârșeț

16.

Belarus

Minsk

17.

Australia

Sydney

NOTĂ: Pentru imobilele achiziționate va trebui ca ulterior să fie realizate și dotările conform criteriilor Schengen.

Modernizări de secții consulare și consulate generale în anul 2009:

Nr.

crt.

Statul

Localitatea

1.

Africa de Sud

Pretoria

2.

Angola

Luanda

3.

Argentina

Buenos Aires

4.

Armenia

Erevan

5.

Azerbaidjan

Baku

6.

Australia

Canberra

7.

Brazilia

Brasilia

8.

Chile

Santiago de Chile

9.

RPD Coreeană

Phenian

10.

Coreea

Seul

11.

Croația

Zagreb

12.

Cuba

Havana

13.

Emiratele Arabe Unite

Abu Dhabi

14.

Etiopia

Addis Abeba

15.

Filipine

Manila

16.

Georgia

Tbilisi

17.

Indonezia

Djakarta

18.

Iordania

Amman

19.

Irak

Bagdad

20.

Iran

Teheran

21.

Japonia

Tokyo

22.

Kazahstan

Alma-Ata

23.

Kenya

Nairobi

24.

Kuweit

Kuweit

25.

Malaysia

Kuala Lumpur

26.

Mexic

Ciudad de Mexico

27.

Nigeria

Abuja

28.

Qatar

Doha

29.

Senegal

Dakar

30.

Singapore

Singapore

31.

Siria

Damasc

32.

Sri Lanka

Colombo

33.

Sudan

Khartum

34.

Thailanda

Bangkok

35.

Turkmenistan

Ashabad

36.

Uruguay

Montevideo

37.

Uzbekistan

Tașkent

38.

Vietnam

Hanoi

39.

Zimbabwe

Harare

40.

Africa de Sud

Cape Town

41.

SUA

Chicago

42.

SUA

Los Angeles

43.

Canada

Montreal

44.

Brazilia

Rio de Janeiro

45.

Canada

Toronto

În conformitate cu PAS (cap. II. "Vizele. Modernizarea consulatelor"), principala țintă la sfârșitul acestui proces este că toate misiunile diplomatice și secțiile consulare române ar trebui să îndeplinească recomandările din Catalogul Schengen privind cele mai bune practici și recomandări, inclusiv standardele de securitate privind emiterea vizelor, conform Instrucțiunilor consulare comune.

Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate îmbunătățirile necesare la locațiile curente ale secțiilor consulare, acolo unde caracteristicile clădirilor permit implementarea standardelor Schengen, și va închiria locații noi pentru secțiile ce nu permit această posibilitate.

România va furniza, gradual, secțiilor consulare, echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate și va crea pagini web, cu informații despre vize și asistență consulară, disponibile în mai multe limbi străine.

Aceste acțiuni sunt legate de alte proiecte similare ce au beneficiat de oportunități de finanțare prin programe PHARE și sunt asumate de România prin Strategia națională de aderare la spațiul Schengen, PAS și prin Strategia națională. Proiectul "Modernizarea secțiilor consulare la standardele Schengen" inclus în prezentul plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România până la acest moment.

Dezvoltarea viitoare a secțiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice și a consulatelor de carieră are drept scop aderarea României la spațiul Schengen, programată a se realiza în anul 2011.

Rezultate:

a) consulatele române și secțiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice vor îndeplini cerințele stipulate în Catalogul Schengen, precum și recomandările privind eliberarea vizelor în conformitate cu Instrucțiunile consulare comune;

b) consulatele românești și secțiile consulare din misiunile diplomatice vor fi echipate cu echipamente necesare conform standardelor de securitate.

Activități:

a) elaborarea unui raport centralizat care să cuprindă cerințe din Catalogul Schengen care trebuie implementate la fiecare secție consulară;

b) stabilirea priorităților și programarea procesului de lucru la secțiile consulare;

c) pregătirea documentației în conformitate cu legislația națională și cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, cu art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin

Legea nr. 157/2005 , și Decizia Comisiei 1.417/04/IV/2007;

d) lansarea specificațiilor tehnice și a licitațiilor;

e) semnarea contractelor de lucrări și pentru echipamentele de securitate;

f) execuția lucrărilor contractului.

Impact

În conformitate cu prevederile Strategiei naționale, o componentă-cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a României este o politică de vize adecvată, care ar trebui armonizată cu politica de vize a Uniunii Europene. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să asigure o dotare adecvată, pe baza analizei de risc, a secțiilor consulare și a secțiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice cu echipamente de detectare a documentelor false și falsificate. Pe de altă parte, Sistemul de informații privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenționează să îmbunătățească și să stabilească standarde comune referitoare la managementul frontierei.

Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă unde verificările în privința migrației către spațiul Schengen sunt desfășurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile comune referitoare la vize, dreptul de azil și verificări la frontiera externă au fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulație a persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fără încălcarea ordinii și a legii.

Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:

a) controlul documentelor la secțiile consulare și consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor false și falsificate;

c) controlul documentelor de aplicație pentru vize;

d) schimbul de informații prin canalele de comunicații adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgență;

e) coordonarea internă funcțională la toate nivelurile;

f) cooperarea internațională/bilaterală agreată, implementată prin practică la fața locului (de exemplu: schimb de informații, controale în comun, gestionarea situațiilor de readmisie);

g) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare intensificată, verificări și supraveghere.

2. Înființarea unui centru de instruire pentru personalul cu responsabilități consulare

Justificare

Înainte de numirea într-un post consular, toți diplomații și consulii români sunt pregătiți la Direcția Relații Consulare și CNV din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu toate cerințele consulare și procedurile privind vizele.

La CNV, viitorii funcționari consulari sunt pregătiți pentru a opera sistemul visa on-line, folosit de România pentru a procesa cererile de vize, a emite vizele după obținerea aprobării și a tipări documentele temporare de călătorie pentru cetățenii români care și-au pierdut pașapoartele.

România intenționează să creeze Centrul de pregătire consulară în conformitate cu toate recomandările Schengen incluzând proceduri aferente asistenței consulare a cetățenilor proprii și a cetățenilor Uniunii Europene. În stabilirea acestei unități, Ministerul Afacerilor Externe asigură o mai bună pregătire a funcționarilor săi consulari, înainte de a fi numiți la o secție consulară română din lume.

Activitățile Centrului de pregătire consulară vor include:

a) pregătirea formatorilor în domeniul aplicării Instrucțiunilor comune consulare (ICC);

b) alinierea instrucțiunilor naționale de vize în conformitate cu ICC;

c) instruire în domeniul Sistemului de management pentru vize;

d) pregătirea manualelor de instruire;

e) proceduri-standard pentru evaluarea aplicării vizelor în conformitate cu cerințele Schengen și a condițiilor de acordare a vizelor, precum:

(i) documentație necesară;

(îi) asigurare de călătorie;

(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea documentelor, folosind echipament de depistare a falsului tip RETRO-CHECK și SECURITECH;

(iv) proceduri de notificare pentru respingere;

(v) proceduri de distrugere a colantului de viză;

(vi) reguli de acces în Sistemul național pentru vize și în bazele de date SIS.

Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată regulat, iar funcționarii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi chemați anual, pentru menținerea la curent cu noutățile în domeniu, în special cei aflați la post în zone cu risc ridicat de migrație.

Beneficiarii Centrului de pregătire consulară vor fi toți diplomații cu atribuții consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, în total 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum și personalul din cadrul CNV.

Rezultate:

a) înființarea unui centru de pregătire consulară după modelul secției consulare, dotat cu toate echipamentele necesare pentru activitatea consulară, pentru familiarizarea cu practica utilizată în activitatea consulară de către viitoarele birouri consulare;

b) pregătire consulară la cerințele recomandărilor Schengen;

c) crearea unui corp consular profesionist pentru a asigura cooperarea la standardele Uniunii Europene, ca factor de extremă importanță în evaluarea amenințării imigrației ilegale.

Activități:

a) elaborarea unui raport centralizat cu cerințe din Catalogul Schengen care trebuie implementate la Centrul de pregătire consulară;

b) stabilirea priorităților și programarea procesului de lucru la Centrul de pregătire consulară;

c) pregătirea documentației în conformitate cu legislația națională și cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, și Decizia Comisiei 1.417/04/IV/2007;

d) lansarea specificațiilor tehnice și a licitațiilor;

e) semnarea contractelor de lucrări;

f) execuția lucrărilor contractului.

Impact

Instruirea personalului consular va asigura că verificările în privința imigrației în spațiul Schengen sunt efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele, dreptul de azil, iar verificările la frontiera externă conform ICC.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătățiți:

a) controlul documentelor, efectuat în cadrul secțiilor consulare și al consulatelor de carieră;

b) detectarea documentelor false și falsificate;

c) controlul documentelor în vederea aplicării vizelor;

d) conceptul clar de instruire (de bază și ulterior) este necesar pentru asigurarea abilităților operaționale, cunoașterea legislației, a limbii etc.;

e) cooperare internațională/bilaterală agreată, implementată în practică la locație (de exemplu: schimb de informații, controale comune, gestionarea situațiilor de readmisie);

f) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea căutării, prin verificări și supraveghere.

Obiectivul nr. 2: Îmbunătățirea abilității de control prin creșterea capacității de stocare a datelor și de acces al datelor

A. Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației

1. Extinderea implementării SINS la nivel național

Justificare

După aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă fază, care presupune pregătirea și adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în vederea aderării la spațiul Schengen.

România a inițiat o pregătire sistematică pentru a adera la spațiul Schengen în paralel cu desfășurarea activităților necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Începând cu luna ianuarie 2007, eforturile au fost accelerate și axate pe îndeplinirea condițiilor necesare pentru a deveni stat membru Schengen.

Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea ulterioară a capacității operaționale a MIRA de a implementa acquis-ul Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completă și operaționalizarea SINS compatibil cu SIS II. Îndeplinirea acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe și a securității interne și va asigura, de asemenea, un schimb de informații intensificat cu statele membre Schengen și Sistemul central SIS, care implică o combatere eficientă a crimei organizate transfrontaliere, a terorismului, traficului cu mașini furate, cu droguri și armament, a migrației ilegale și reducerea riscului de emitere a vizelor pentru cetățenii care au restricții de a intra pe teritoriul statului nostru.

La data aderării României la spațiul Schengen, SINS va furniza date către Sistemul de informații Schengen, în conformitate cu cerințele Schengen. SINS va conține atât semnalările de interes Schengen emise de către autoritățile române, care vor alimenta C.SIS II, cât și semnalările de interes non-Schengen (de interes național). Acest sistem va fi disponibil tuturor autorităților competente în vederea consultării și/sau actualizării SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de prevederile Convenției Schengen.

Extinderea implementării SINS la nivel național va realiza următorul obiectiv: extinderea funcționalităților aplicației software de la nivelul central al SINS către autoritățile cu drept de consultare a datelor din SINS și asigurarea conectării cu acestea, în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 345/2005 .

În privința concluziilor și recomandărilor experților statelor membre ale Uniunii Europene, autoritățile române au luat următoarele măsuri:

- fondurile necesare pentru obținerea serviciilor publice de consultanță IT & C pentru implementarea și auditarea SINS au fost alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu planul de implementare a SINS. Anunțul de licitație a fost elaborat și lansat în vederea cumpărării serviciilor de consultanță pentru implementarea SINS. Serviciile de consultanță vor avea următoarele rezultate:

a) studiul de fezabilitate;

b) proiectul tehnic;

c) caietul de sarcini;

d) auditarea implementării sistemului.

Procedura de achiziție publică a contractului va fi finalizată în primul semestru al anului 2008;

- în concordanță cu PAS 2007 se vor realiza următoarele acțiuni în scopul îndeplinirii tuturor condițiilor de preaderare la acquis-ul Schengen:

- implementarea fazei-pilot a SINS, compatibil cu SIS II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 Sistemul național IT de semnalări, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a implementa faza-pilot a SINS pentru sistemul central și pentru autoritățile care efectuează furnizare și consultare de date. Proiectul va avea următoarele etape:

a) anunțul de licitație pentru contractul de implementare a SINS;

b) semnarea contractului;

c) livrarea echipamentelor;

d) asigurarea conexiunilor.

Implementarea proiectului "Extindere a implementării Sistemului Informatic Național de Semnalări la nivel național" se va baza pe caietul de sarcini elaborat pe parcursul contractului serviciilor de consultanță.

Rezultate

Scopul proiectului este de a realiza extinderea implementării SINS la nivel național, compatibil și capabil de a se conecta la SIS II, pentru toate autoritățile competente cu drepturi de consultare a datelor din SINS.

Rezultatele proiectului vor fi (contractele urmează a fi încheiate):

a) extinderea prototipului SINS la nivel național;

b) realizarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS;

c) realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica funcționarea infrastructurii și a software-ului de aplicație, prin simularea condițiilor reale de funcționare a sistemului final;

d) pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea și întreținerea SINS;

e) construirea clădirii (pavilion central) dedicate SINS.

f) realizarea utilităților, dotarea și amenajarea clădirii SINS și a amplasamentului acesteia;

g) managementul de proiect.

Rezultatele exacte ale acestui proiect vor fi definite după finalizarea serviciului de consultanță finanțat de la bugetul național.

Activități

Înainte de începerea proiectului, următoarele etape vor fi deja realizate:

a) licitația;

b) semnarea contractului;

c) caietul de sarcini și proiectul tehnic vor fi elaborate de către compania care va câștiga contractul pentru serviciile de consultanță privind proiectarea și auditarea implementării SINS;

d) livrarea echipamentelor.

Pentru extinderea prototipului SINS la nivel național vor fi desfășurate următoarele activități:

a) realizarea software-ului de aplicație pentru SINS, care să asigure funcționalitățile operaționale și administrative, precum și de securitate informatică, în conformitate cu standardele și practicile sistemelor similare din spațiul Schengen;

b) realizarea interfețelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a permite introducerea, procesarea și consultarea datelor, în conformitate cu drepturile de acces definite în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 345/2005 ;

c) adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea securității întregului sistem la nivelul stocării și manipulării datelor, a transmisiei acestora, a accesului la aplicație și la echipamente pentru toți utilizatorii cu drepturi de consultare;

d) testarea software-ului de aplicație, a funcționalităților sistemului și acceptanța finală.

Pentru realizarea copiilor tehnice ale SINS vor fi desfășurate următoarele activități:

a) realizarea celor două copii tehnice ale bazei de date SINS, care vor fi utilizate pentru consultarea datelor de către autoritățile competente.

b) achizițiile necesare pentru realizarea infrastructurii (tehnică de calcul, echipamente de comunicație, sisteme de prevenire a accesului neautorizat, sisteme de prevenire a incendiilor, birotică, telecomunicații etc.).

c) din punct de vedere funcțional trebuie realizată sincronizarea copiilor tehnice cu baza de date centrală SINS.

Pentru realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica funcționarea infrastructurii și a software-ului de aplicație, prin simularea condițiilor reale de funcționare a sistemului final, vor fi desfășurate următoarele activități:

- dotarea cu echipamente care să aibă caracteristici tehnice similare cu cele ale echipamentelor sistemului final, dezvoltarea unor baze de date de test și elaborarea unor reguli și proceduri de testare.

Pentru pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea și întreținerea SINS, vor fi desfășurate următoarele activități:

- cursuri de pregătire pentru cadrele MIRA care au sarcini în exploatarea, monitorizarea și întreținerea sistemului. Pregătirea poate lua forma unor cursuri, seminarii, grupuri de lucru, workshopuri sau schimburi de experiență cu alte state membre Schengen.

Pentru construirea clădirii destinate SINS vor fi întreprinse următoarele activități:

a) elaborarea proiectului clădirii;

b) construirea clădirii SINS;

c) dezvoltarea infrastructurii de rețea Gigabit Ethernet;

d) dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații și instalarea centralei telefonice;

e) implementarea adecvată a rețelei electrice și UPS a clădirii;

f) asigurarea prizelor și circuitelor de iluminare electrică în interiorul și exteriorul clădirii;

g) dezvoltarea infrastructurii pentru instalația de aer condiționat, centrală termică și sistemul de ventilație al clădirii.

Pentru dezvoltarea utilităților clădirii și îmbunătățirilor clădirii și locației, vor fi întreprinse următoarele activități:

a) racordare la rețeaua metropolitană de comunicații;

b) dezvoltarea sistemului de supraveghere video în interiorul și exteriorul clădirii;

c) achiziția echipamentelor necesare pentru instalația de aer condiționat, centrala termică și instalația de ventilație a clădirii;

d) asigurarea sistemului de protecție antiincendiu și paratrăsnet a clădirii;

e) dezvoltarea sistemului antifurt și punctului de control al accesului în clădire;

f) achiziția echipamentului necesar pentru instalațiile de gaz, apă și canalizare ale clădirii și conectarea la rețelele publice;

g) dezvoltarea sistemului radio-TV;

h) construcția gardului clădirii, drumurilor de acces și zonei de parcare pentru personal;

i) achiziția echipamentului de birou (mobilier, echipament tehnic) și lifturi.

Management de proiect:

a) identificarea obiectivelor;

b) elaborarea documentației de programare;

c) elaborarea documentației pentru anunțul de licitație;

d) audit al implementării sistemului;

e) elaborarea rapoartelor de progres.

Impact

Realizarea proiectului va avea un impact foarte important la frontiera externă prin atingerea următoarelor rezultate:

a) controlul și supravegherea în PTF externe vor fi consolidate în continuare. Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;

b) va crește eficiența activităților de supraveghere la frontierele externe;

c) situația privind infrastructura, facilitățile adecvate și echipamentul necesar pentru efectuarea controalelor la frontieră va fi îmbunătățită;

d) bazele de date vor fi armonizate și pregătite să comunice atât între ele, cât și pe plan internațional, prin VIS și SIS;

e) îmbunătățirea activităților de cooperare și a mecanismelor în vederea combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere, traficului cu vehicule furate, droguri și armament și migrației ilegale;

f) scăderea riscului de a elibera vize pentru cetățenii care au restricții de a intra pe teritoriul statului român.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătățiți:

a) detectarea documentelor false și falsificate;

b) controlul documentelor referitoare la cererea de viză;

c) schimbul de informații prin canalele de comunicație adecvate, punctele de contact locale, proceduri de urgență;

d) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autoritățile judiciare, procurorii);

e) echipamentul de comunicație compatibil;

f) măsurile pentru a preveni imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră în interiorul teritoriului prin căutări aprofundate, controale și supraveghere.

2. Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MIRA, corelat cu definitivarea implementării platformei unice TETRA

Justificare

În contextul măsurilor necesare pentru îmbunătățirea căutărilor, controalelor și supravegherii pe teritoriul național, obiectivul strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).

Scopul proiectului este achiziția de terminale radio TETRA pentru structurile MIRA. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura TETRA implementată pentru componenta mobilă a SIS II.

Platforma Radio Mobilă (PMR) TETRA reprezintă componenta mobilă a MIRA - Rețeaua de comunicații integrată date-voce ce permite rularea aplicațiilor informatice (inclusiv aplicații specifice Schengen) chiar și în mediul mobil. În conformitate cu PAS 2007, extinderea platformei TETRA pentru acoperire națională este un obiectiv important pentru România. Termenul-limită pentru acest obiectiv este asumat pentru anul 2009.

În final, platforma TETRA va asigura o gamă largă de servicii, aplicații informatice și funcții de sistem specifice PMR.

Proiectul propus capitalizează investițiile (făcute de Guvernul român și Uniunea Europeană) pentru implementarea standardelor ETSI (Institutul European de Standarde în Telecomunicații), tehnologia TETRA în România. Conceptul nostru constă în faptul că o singură platformă guvernamentală TETRA (ce constă în infrastructură TETRA + terminale radio TETRA) trebuie să constituie baza pentru:

a) componenta mobilă a Sistemului de Securitate al Frontierei Române;

b) componenta mobilă a SIS II.

Scopul proiectului propus este de a furniza structurilor din cadrul MIRA terminale radio TETRA, în contextul în care programul existent implementează platforma TETRA la nivel național [inclusiv programul pentru subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MIRA și Compania Europeană de Apărare Aeronautica și Spațială (EADS)].

Una dintre principalele componente ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este subsistemul TETRA (comunicații digitale radio mobile); subsistemul (denumit în continuare TETRA-SISF) cuprinde două componente:

a) subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MIRA-EADS (acoperă 18 județe de frontieră), denumit în continuare TETRA-EADS;

b) subsistemul TETRA implementat prin programul de finanțare al Uniunii Europene-PHARE RO 2004/016-772.03.04. 02. B2 (acoperă celelalte 3 județe de frontieră: Galați, Vaslui, Iași), denumit în continuare TETRA-PHARE.

EADS are obligația contractuală de a furniza în cadrul subsistemului TETRA-EADS interfața intersistemului TETRA ETSI (ISI) și, în calitate de sistem integrator, de a implementa ISI pe baza integrării TETRA-EADS- TETRA-PHARE. (cu alte cuvinte, interoperabilitatea între cele două componente).

Subliniem faptul că TETRA-SISF este o parte a platformei naționale TETRA, realizată pentru instituțiile guvernamentale; platforma națională TETRA se implementează prin eforturile mai multor instituții din România, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Unul din cele mai importante instrumente de decizie pentru implementarea platformei naționale TETRA este acquis-ul Schengen referitor la telecomunicații și art. 44 alin. (2) lit. d) din Convenția Schengen, așa cum sunt clarificate și detaliate în Catalogul Schengen vol. IV secțiunea 11(2).

Platforma națională TETRA este bazată pe două principii:

a) evitarea suprapunerilor legate de investiții (indiferent de sursa de finanțare);

b) interoperabilitatea dintre componente.

În ceea ce privește implementarea sistemului TETRA, ca urmare a contractului încheiat cu firma EADS, suntem în măsură să prezentăm următoarele informații:

a) în prima fază (aflată în derulare) a contractului încheiat între MIRA-EADS, subsistemul TETRA-EADS este implementat în 4 județe de frontieră: Tulcea, Brăila, Botoșani, Suceava și acoperă nevoile pentru terminalele TETRA din structurile MIRA. În consecință, nu este prevăzut ca terminalele TETRA din aceste 4 județe să fie furnizate prin Facilitatea Schengen;

b) în următoarea fază a contractului încheiat între MIRAEADS subsistemul TETRA-EADS este implementat în restul județelor de frontieră, dar acoperă numai într-o proporție rezonabilă nevoile PFR (ținând cont că cerințele utilizatorilor pentru terminale au fost definite în anul 2005 și, în același timp, PFR a suplimentat personalul) și limitativ nevoile celorlalte structuri ale MIRA (pentru cooperarea cu PFR în acțiuni comune). În consecință, terminalele TETRA prevăzute a fi furnizate prin Facilitatea Schengen în aceste 14 județe de frontieră completează terminalele furnizate prin EADS, astfel capitalizând investițiile făcute de Guvernul României în infrastructura TETRA.

Una dintre principalele cauze ale renegocierii contractului încheiat între MIRA-EADS este evitarea suprapunerilor investițiilor între contract și programele de finanțare ale Uniunii Europene.

Rezultate

Achiziția de echipamente include:

a) terminale portabile TETRA;

b) terminale mobile TETRA, care urmează a fi instalate pe vehicule cu motor;

c) terminale fixe TETRA, care urmează a fi instalate în locațiile fixe;

d) accesorii pentru terminalele TETRA;

e) terminale pentru date (ETD- Echipament pentru terminalul de date);

f) echipamente pentru extinderea acoperirii radio (MOD - Mod de operare direct).

Pe durata implementării acestui proiect se are în vedere încheierea a 4 contracte, după cum urmează:

a) achiziționarea de terminale TETRA pentru structurile MIRA (structuri centrale și subordonate): terminale portabile, mobile și fixe în București, parțial pentru IGPF în județul Constanța, terminale mobile și fixe pentru județele Brașov, Constanța și Ialomița;

b) achiziționarea de terminale TETRA fixe și mobile pentru structurile MIRA situate în următoarele județe: Argeș, Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, Cluj, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Vâlcea și Vrancea. Procurarea de componente hardware și software pentru extensia aplicației "Locația automată a vehiculelor";

c) achiziționarea de terminale portabile TETRA pentru structurile MIRA situate în următoarele județe: Argeș, Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Cluj, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Ialomița, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Vâlcea și Vrancea. De asemenea, va fi completată cantitatea de terminale TETRA procurată prin Programul PHARE 2004/016-772.03.04./02.B2, pentru îmbunătățirea nivelului de înzestrare a structurilor MIRA în județele Iași, Vaslui și Galați;

d) achiziționarea de terminale TETRA pentru structurile MIRA în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Satu Mare, Timiș și Teleorman;

e) perioada de implementare a proiectului este planificată a începe în prima jumătate a anului 2008 și va dura până în a doua jumătate a anului 2010.

Activități

În fiecare dintre cele 4 contracte sunt prevăzute cele mai importante activități, după cum urmează:

a) elaborarea documentației de licitație;

b) lansarea cererii de ofertă;

c) evaluarea ofertelor;

d) desemnarea câștigătorului și semnarea contractului;

e) derularea contractului;

f) livrarea terminalelor radio;

g) instalarea terminalelor radio fixe și mobile;

h) finalizarea contractului: acceptanță și plată.

Impact

Securitatea frontierei statului român este asigurată de către PFR, în strânsă cooperare cu multe alte structuri ale MIRA și cu alte instituții române.

România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ia măsuri pentru prevenirea migrației ilegale, precum și împotriva infracționalității transfrontaliere. În interiorul teritoriului statelor Schengen aceste acțiuni sunt derulate prin măsuri evoluate de căutare, verificare și supraveghere.

Proiectul propus îmbunătățește capacitatea comunicațiilor mobile de voce (asigurând în același timp criptarea) pentru structurile operative ale MIRA în interiorul teritoriului național (al patrulea filtru din cadrul Sistemului de Securitate al Frontierei) și adaugă posibilitatea comunicațiilor mobile de date (de exemplu, verificarea cu mijloace mobile a documentelor etc.).

3. Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA

Justificare

Obiectivul acestui proiect este de a răspunde următoarelor exigențe:

a) necesitatea identificării celor mai bune soluții în ceea ce privește subsistemele de control la frontieră care vor asigura o modalitate sigură de verificare și confruntare a datelor personale din documentele de călătorie cu datele stocate în bazele de date centrale;

b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în sistemele informatice ale MIRA, datele clasificate și, de asemenea, protecția datelor personale.

Scopul este determinat de faptul că implementarea acestei soluții la nivelul MIRA va îmbunătăți confidențialitatea, siguranța și nivelul de încredere al datelor schimbate între instituțiile MIRA (și între utilizatori) în concordanță cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul la frontiere).

Proiectul vizează în principal următoarele:

a) întărirea controlului la frontiere (în special în PTF) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt nivel de securizare;

b) creșterea eficienței pentru supraveghere și control la frontierele externe;

c) creșterea securizării datelor schimbate între autoritățile de la frontieră (și/sau structurile MIRA).

Implementarea acestui proiect reprezintă prima (și principala) fază pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la sistemele realizate din fondurile aferente Facilității Schengen.

În acest moment, nivelul de securizare de acest fel nu este în concordanță cu SIS și cu cerințele la nivel național pentru manipularea datelor personale ori de altă natură.

Parametrii ce urmează a fi optimizați:

a) identificarea documentelor falsificate și contrafăcute;

b) verificarea documentelor de solicitare a vizei;

c) schimbul de informații prin intermediul canalelor de comunicații corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgență;

d) funcționarea procesului de coordonare internă la toate nivelurile;

e) echipamentul de comunicații compatibil;

f) măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea măsurilor de căutare, control și supraveghere;

g) schimbul de informații prin intermediul canalelor de comunicații corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgență, echipamentul compatibil de comunicații.

Rezultate

Rezultatele garantate ale acestui proiect sunt:

a) accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicații și/sau baze de date relevante;

b) un instrument sigur de schimb de date între autoritățile competente de la frontierele externe;

c) reducerea timpului de control al documentelor la punctele PTF;

d) dezvoltarea securizării controlului de documente și detectarea eficientă a persoanelor care au făcut fapte care constituie obiectul unor restricții la PTF;

e) crearea posibilității întocmirii unor rapoarte complete și eficiente ale personalului de la PTF prin accesul la informații furnizate de alte surse;

f) dezvoltarea unor condiții preliminare pentru interconectarea cu sisteme informatice similare, europene și internaționale.

Pe parcursul implementării acestui proiect se preconizează încheierea a 3 contracte, după cum urmează:

a) consultanță și servicii de asistență tehnică (contract de service). Pe parcursul executării contractului de service vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, caietul de sarcini și va fi asigurată evaluarea licitației și faza de implementare;

b) extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA - faza de implementare, asistența tehnică pentru toate fazele proiectului;

c) suportul logistic pentru managementul de proiect, care va include achiziționarea echipamentului necesar pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului.

Activități:

a) contractare de consultanță și servicii de asistență tehnică:

(i) stabilirea componenței comitetului de conducere și a grupului de lucru din partea beneficiarului și a consultantului;

(îi) evaluarea sistemelor existente și viitoare, care necesită implementarea PKI;

(iii) faza de documentare/pregătire pentru personalul din partea beneficiarului;

(iv) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere ce necesită a fi avizată/modificată de beneficiar);

(v) realizarea studiului de fezabilitate și a soluției optime de implementare a PKI;

(vi) realizarea documentației tehnice și de licitație pentru contractarea fazei de implementare;

b) faza de contractare și implementare a PKI:

(i) stabilirea componenței comitetului de conducere și a grupului de lucru din partea beneficiarului și a consultantului;

(îi) evaluarea sistemelor existente și viitoare care necesită implementarea PKI;

(iii) implementarea unui sistem pilot PKI (pentru un număr limitat de utilizatori/aplicații);

(iv) implementarea PKI la nivel central;

(v) implementarea PKI la nivel local;

(vi) faza finală de implementare PKI și de acceptanță.

Impact

Implementarea sistemului va asigura:

a) mediu securizat pentru interogarea datelor de către personalul PFR;

b) instrument pentru schimbul de date securizat dintre autoritățile cu atribuții la frontiera externă;

c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea frontierei;

d) sistem cu grad ridicat de securitate pentru controlul documentelor și identificarea eficientă a persoanelor date în consemn la frontieră;

e) posibilități crescute pentru raportarea completă și eficientă, prin acces la informații din alte surse, de către personalul din PTF;

f) stabilirea condițiilor de bază pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european și internațional.

4. Realizarea extinderii RCVD a MIRA pentru asigurarea suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne, precum și pentru SIS

Justificare

Obiectivul proiectului este în concordanță cu Convenția Schengen, titlul 4, cu privire la SIS. Realizarea acestui proiect este o condiție pentru finalizarea pregătirilor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiții la baza de date SINS și apoi la componenta națională a SIS. Astfel, proiectul are o contribuție semnificativă în aplicarea acquis-ului Schengen și întărirea controlului la frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuții în domeniul Schengen la baza de date SINS.

În același timp, implementarea acestui proiect reprezintă și o recomandare a experților Comisiei Europene, exprimată în Raportul misiunii "peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în perioada 6-10 februarie 2006. Rețeaua RCVD a MIRA este foarte extinsă și conectează toate structurile, asigurând infrastructura de comunicații pentru cooperarea structurilor MIRA, inclusiv cele cu atribuții în domeniul Schengen, precum și securizarea frontierei externe a Uniunii Europene.

Rezultate

Implementarea acestui proiect are ca rezultat finalizarea pregătirilor tehnice pentru asigurarea accesului în condiții bune la SINS, apoi la componenta națională a SIS pentru structurile cu atribuții în domeniul Schengen.

Rezultatul proiectului este extinderea RCVD la nivelul municipiilor, orașelor și satelor de pe teritoriul României pentru asigurarea suportului de comunicații la nivelul de acces necesar structurilor MIRA care participă la crearea mediului informatic în cooperarea europeană pe segmentul afaceri interne.

În timpul implementării acestui proiect este prevăzută încheierea a 7 contracte, după cum urmează:

a) dezvoltarea RCVD pentru municipii, altele decât reședință de județ;

b) dezvoltarea RCVD pentru orașe cu mai mult de 20.000 de locuitori;

c) dezvoltarea RCVD pentru orașe cu populația cuprinsă între 15.000 și 20.000 de locuitori;

d) dezvoltarea RCVD pentru orașe cu populația cuprinsă între 10.000 și 15.000 de locuitori;

e) dezvoltarea RCVD pentru orașe cu populația mai mică de 10.000 de locuitori;

f) dezvoltarea RCVD pentru comune;

g) contracte de servicii de management al proiectului ce va conține: elaborarea documentelor de licitație, planificarea activităților din proiect, controlul implementării, evaluarea rezultatelor, elaborarea rapoartelor de progres și finale.

Durata de executare a proiectului este planificată să dureze între primul trimestru al anului 2008 și ultimul trimestru al anului 2009.

Activități

Finalizarea extinderii RCVD va fi implementată în următoarea ordine:

a) pentru municipii, altele decât reședințele de județ;

b) pentru orașe cu peste 20.000 de locuitori;

c) pentru orașe cu 15.000-20.000 de locuitori;

d) pentru orașe cu 10.000-15.000 de locuitori;

e) pentru orașe sub 10.000 de locuitori;

f) pentru comune.

Activitățile acestor contracte sunt:

a) întocmirea caietului de sarcini;

b) semnarea contractului;

c) livrarea echipamentelor;

d) configurarea echipamentelor;

e) instalarea echipamentelor în locații;

f) cursuri de pregătire;

g) servicii de telecomunicații;

h) acceptanța finală.

Activitățile pentru managementul proiectului sunt:

a) identificarea obiectivelor;

b) asigurarea resurselor umane;

c) elaborarea documentației privind planificarea;

d) elaborarea documentației pentru caietul de sarcini;

e) audit privind implementarea sistemului;

f) elaborarea rapoartelor privind desfășurarea proiectului.

Impact

Proiectul ușurează transferul informațiilor operative on-line pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.

Parametrii ce vor fi ameliorați:

a) schimbul de informații prin canalele de comunicații dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgență;

b) funcționarea coordonării interne la toate nivelurile;

c) echipamente de comunicații compatibile.

Implementarea proiectului va fi desfășurată împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (pe baza infrastructurii complementare dezvoltate prin proiectul "Extindere și consolidare a infrastructurii de comunicații WAN-ATM a STS la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar instituțiilor publice la nivelul structurilor teritoriale").

5. Centrul multifuncțional de pregătire Schengen

Justificare

Obiectivul general al acestui proiect este oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în implementarea aquis-ului Schengen și în activități conexe. În plus, se dorește facilitarea implementării componentelor acquisului Schengen, legislației specifice în acest domeniu și procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.

Scopul proiectului este:

a) pregătirea personalului managerial din structurile operative MIRA în ceea ce privește exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis Schengen și în ceea ce privește cooperarea cu celelalte instituții internaționale implicate;

b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea și mentenanța SIS și SINS;

c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri MIRA implicate în procesul de aderare, precum și cunoașterea procedurilor omologate în spațiul Schengen.

Rezultate

a) Personalul pregătit va fi capabil să:

(i) administreze și să mențină sistemele informatice;

(îi) detecteze străinii cu ședere ilegală și potențialii imigranți către statele membre;

(iii) îmbunătățească detectarea străinilor care comit ilegalități pe teritoriul României sau care au comis infracțiuni pe teritoriul statelor membre;

(iv) ia măsurile necesare pentru a aplica măsurile de repatriere necesare, pentru străinii care nu au drepturi de ședere pe teritoriul țării noastre (inclusiv solicitanții de azil respinși);

(v) stabilească o bază de date, necesară pentru a redacta statistici, studii etc.;

(vi) continue restructurarea instituțiilor cu competențe în domeniul migrației.

b) Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen va facilita restructurarea instituțiilor cu competențe în domeniul migrației și politicii de vize, în vederea alinierii cu standardele și practicile Uniunii Europene, printr-o cooperare sporită.

c) Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen va deveni o instituție regională și europeană importantă din punctul de vedere al cooperării în domeniul Schengen.

3 contracte urmează să fie încheiate în timpul implementării acestui proiect:

a) consultanță și service pentru asistență tehnică;

b) reabilitarea centrului și echipamentelor, bunurilor și serviciilor;

c) asistență logistică pentru managementului proiectului.

Durata de executare a proiectului este planificată să dureze între trimestrul I 2008 - trimestrul III 2009.

Activități:

a) contractarea serviciilor de consultanță și asistență tehnică:

(i) evaluarea centrului existent (cu cele două locații: liceele MIRA din Ploiești și Buzău). Transformarea acestuia în centru de pregătire multifuncțional. Stabilirea necesarului de lucrări de amenajare/ reabilitare. Dimensionarea volumului de dotări. Dimensionarea necesarului de cursuri de pregătire a instructorilor deja angajați și a sistemelor de pregătire tip e-Learning;

(îi) realizarea studiului de fezabilitate și a soluției tehnice optime;

(iii) realizarea proiectului tehnic și a documentației de atribuire aferente fazei de implementare;

b) contractarea implementării:

(i) reabilitarea și modernizarea centrului, achiziția de echipamente, asigurarea conexiunilor necesare, elaborarea aplicațiilor software;

(îi) testarea aplicației și a funcționalității sistemului;

(iii) asigurarea formatorilor;

(iv) elaborarea programei de pregătire, a cursurilor în conformitate cu necesitățile de pregătire identificate în colaborare cu structurile beneficiare;

(v) implementarea și derularea programelor de pregătire.

Impact

Pregătirea personalului cu responsabilități în:

a) exploatarea sistemelor informatice Schengen, pentru detectarea falsurilor și prevenirea emigrației ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigrației ilegale;

b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului de droguri și spălării de bani, lupta împotriva traficului de persoane;

c) implementarea unei strategii anticorupție;

d) cunoașterea prevederilor de lucru/exploatare în rețelele de comunicații de date din spațiul Schengen.

În cadrul formării inițiale se va asigura pregătirea de specialitate, în principal, a personalului destinat să își desfășoare nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituțiilor/structurilor cu responsabilități Schengen.

Parametrii care urmează a fi îmbunătățiți:

a) detectarea documentelor false și falsificate;

b) controale ale documentelor necesare pentru cererile de viză;

c) schimbul de informații prin canale de comunicație, puncte locale de contact, proceduri de urgență;

d) stabilirea unui concept clar de pregătire, necesar pentru acoperirea abilităților operative, cunoștințelor legislative, limbilor străine etc.;

e) echipament compatibil de comunicații.

Inspectoratul General al Poliției Române

Întărirea capacității sistemului informatic al Poliției Române necesar implementării SIS II

Justificare

Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creșterea capacității de control prin intermediul sporirii capacității de a oferi date și accesul la baza de date.

Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT al Poliției Române, necesar pentru implementarea SIS II, în vederea sporirii capacității de a combate fenomenul criminalității la frontiera externă, respectând standardele SIS II.

Situația actuală a Sistemului informatic al Poliției Române se prezintă astfel:

Comunicații:

Infrastructura de comunicații se bazează pe RCVD a MIRA, aceasta ajungând până la nivelul IJP, iar în 26 de județe până la nivelul polițiilor municipale din reședințele de județ.

Hardware:

În momentul de față, la nivelul Poliției Române sunt aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai există câte un server la fiecare IJP, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.) există o fermă de servere (DB Server, File Server, Web Server, Exchange Server, Application Server etc.)

Software:

Din punctul de vedere al aplicațiilor, la momentul actual sunt date în producție aplicațiile: "Evidența persoanelor urmărite" și "Evidența autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicații web, client server, dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio. NET, cu baze de date Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice stație care este legată la RCVD. Aplicația "Evidența obiectelor furate" se află în reproiectare, pentru a fi portată pe aceleași tehnologii ca și celelalte două.

Pregătire:

La nivelul Poliției Române a fost implementată platforma de învățământ la distanță e-learning. Sistemul e-learning poate fi accesat de pe orice stație conectată la rețea. Pregătirea cadrelor se face în continuare și în sistemul clasic de învățământ, în centrele și școlile specializate.

Măsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite:

a) construcția instituțională și investiții, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate - precizările referitoare la implementarea SIS;

b) pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers va putea fi îndeplinită de Poliția Română prin implementarea proiectelor propuse.

De asemenea, în cadrul Convenției Schengen titlul IV "Sistemul de Informații Schengen", la cap. 1 este prevăzută Crearea SIS, iar la cap. 2, funcționarea și utilizarea SIS.

Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite următoarele sarcini cumulative:

a) modernizarea hardware-lui și software-lui (software-lui managementului de bază și de sistem) sistemului IT al Poliției Române pentru accesul beneficiarilor operatori la actualizarea/ consultarea datelor SINS și în perspectiva datelor NSIS care vor prevedea:

(i) dotarea cu echipamentul IT necesar aplicațiilor utilizatorilor finali să acceseze datele SIS II;

(îi) suplimentarea echipamentului IT necesar Registrului național al armelor, care va permite efectuarea schimbului de informații, în conformitate cu art. 91 al Convenției Schengen;

(iii) dotarea cu servere și software necesare formării unei esențe arhitecturale a sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS;

(iv) implementarea unui sistem care va permite managementul logistic, managementul infrastructurii și al beneficiarilor în vederea securizării accesului la datele SINS;

b) realizarea subsistemului privind managementul stocării datelor furnizate de Poliția Română în vederea compatibilizării cu SINS și în viitor cu NSIS, ceea ce va permite implementarea principiilor referitoare la asigurarea utilității și accesului beneficiarilor la datele respective timp de 24h/7zile. Acest lucru implică:

(i) dezvoltarea capacității de a stoca și de a recupera datele furnizate de Poliția Română în SIS, precum și implementarea soluțiilor moderne pentru salvarea și redarea acestora prin intermediul creării unui centru de date;

(îi) sistem software pentru managementul stocării datelor și integrarea acestuia în cadrul unui portal;

c) proiectarea subsistemului pentru modernizarea aplicațiilor Poliției Române, compatibilitatea acestora cu SINS și SIS II, precum și accesul la date/aplicații prin intermediul unui portal unic și securizat (gateway-type point) va permite alinierea datelor și aplicațiilor Poliției Române la cerințele SIS, precum și accesul național și aplicațiile SIS de către utilizatorii finali prin intermediul unei interfețe/în conformitate cu cerințele stipulate de SIS.

Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învățământ la distanță e-learning din cadrul Poliției Române va transforma actuala platformă într-un instrument de pregătire a utilizatorilor operativi care au acces la baza de date SINS.

Atât echipamentele hard, cât și cele soft vor fi integrate în SISPOL - Sistemul Sectorial de Informații al Poliției Române.

Rezultate

Sarcina 1:

Modernizarea echipamentelor IT și a software-ului de bază prin achiziționarea de echipamente IT, cum ar fi servere, stații de lucru, imprimante, multifuncționale, licențe software de bază pentru aplicații, după cum urmează:

a) 1.1. dotarea cu 210 servere tip I, 450 de servere tip II și 10 servere tip III, plus accesorii, un software de management, necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;

b) 1.2. dotarea cu 5.025 de stații de lucru, 50 de multifuncționale laser, 760 de imprimante laser a/n de rețea, 55 de imprimante laser color, 25 de echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 de scannere;

c) 1.3. achiziționarea unui sistem software ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicațiilor, al infrastructurii și utilizatorilor, în vederea accesului securizat la datele SINS:

(i) inventarierea hardware-ului;

(îi) inventarierea software-ului;

(iii) automatizarea proceselor IT;

(iv) managementul configurării și mentenanța software-ului, precum și integrarea în portal;

(v) managementul identităților și acceselor în sistemele informatice dedicate;

d) 1.4. achiziționarea unui sistem software care va realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la datele SINS:

a) integrarea sistemului antivirus într-o interfață unică de gestionare a aplicațiilor de securitate;

b) implementarea criptării și decriptării informațiilor;

c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de servere și de aplicații;

d) detectarea acceselor neautorizate;

e) implementarea unor aplicații de depistare a vulnerabilităților;

f) controlul accesului la internet;

g) utilizarea unei interfețe unice pentru gestionarea aplicațiilor de securitate.

Sarcina 2:

Managementul stocării datelor Poliției Române pentru compatibilizarea cu SINS și în perspectivă cu NSIS

Rezultate:

a) achiziționarea unui Data Center care să cuprindă:

(i) un sistem de servere de înalta disponibilitate (servere în sistem cluster, Storage Area Network și sistem profesional de backup) și balansare de trafic pentru sediul central;

(îi) un sistem de Disaster Recovery pentru un site secundar (servere, UPS de mare capacitate);

b) sistem software pentru managementul stocării datelor și integrarea lui într-un portal

Sarcina 3:

Modernizarea aplicațiilor Poliției Române, compatibilizarea acestora cu SINS și SIS II, precum și accesul la date/aplicații printr-un punct unic și securizat de tip portal

Rezultate:

a) 3.1. achiziționarea unui document de consultanță privind modificările care trebuie aduse aplicațiilor: "Furt auto", "Urmăriți", "Obiecte furate" și "Registrul național al Armelor și a bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanță cu cerințele SINS și SIS II;

b) 3.2. achiziționarea unei soluții de portal, pentru ca aplicațiile "Furt auto", "Urmăriți", "Obiecte furate" și "Registrul național al Armelor" să fie accesate dintr-un punct unic și securizat;

c) implementarea soluției de Portal și integrarea aplicațiilor respective în acesta, în vederea realizării următoarelor:

(i) modernizare aplicații, realizarea modificărilor necesare/reproiectarea aplicațiilor în conformitate cu cerințele SIS;

(îi) asigurarea accesului permanent la fluxurile de informații, în timp real, pentru îndeplinirea atribuțiilor operative ale tuturor structurilor din Poliția Română;

(iii) implementarea mecanismelor și instrumentelor moderne de lucru pentru îmbunătățirea calității actului decizional (elaborarea de statistici, rapoarte, prognoze);

(iv) realizarea de conectori pentru alte aplicații;

(v) realizarea unui portal automat de căutare automată în toate bazele de date în funcție de drepturile utilizatorului și de criteriul de căutare pentru aplicațiile:

1. Urmăriți general;

2. Furt auto;

3. Obiecte furate;

4. Registrul Național al Armelor;

(vi) crearea unui punct de acces unic la resursele ce pot fi accesate prin tehnologie Web;

(vii) autentificarea utilizatorilor doar la nivelul portalului;

(viii) crearea unei interfețe standard către toate resursele Sistemului Informatic al Poliției Române;

(ix) integrarea tuturor datelor și aplicațiilor Sistemului Informatic al Poliției Române.

Sarcina 4:

Upgrade-ul platformei de învățământ la distanță e-learning din cadrul Poliției Române ca instrument de pregătire a utilizatorilor operativi care au acces la baza de date SINS

Rezultate:

a) extinderea numărului de licențe în conformitate cu dezvoltarea SISPOL, prin suplimentarea cu 50.000 de licențe;

b) achiziționarea unui număr de 45 de servere pentru cele 42 de de IJP-uri și pentru cele 3 școli de agenți și două servere hardware și rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate și back-up pentru nivelul central;

c) crearea de platforme individuale pentru cele 3 școli (Câmpina, Slatina, Sibiu) și interconectarea lor cu platforma de la nivel central;

d) crearea de lecții pentru:

(i) pregătirea a 50.000 de utilizatori de aplicații SINS;

(îi) pregătirea a 15 administratori de aplicații care fac obiectul SINS din cadrul Centrului de Comunicații și Informatică;

(iii) pregătirea a 45 de specialiști IT din cadrul structurilor de resurse umane ale Inspectoratului General al Poliției Române, atât la nivel central, cât și local;

e) achiziționare de upgrade aplicație și personalizare pentru noua arhitectură a Inspectoratului General al Poliției Române, cuprinzând analiză, culegere de specificații, scrierea de cod (actualizarea software-ului), testare și asigurarea calității

Activități:

a) redactarea specificațiilor tehnice și a caietului de sarcini;

b) procedurile de achiziție și semnarea contractului;

c) implementarea proiectului.

Impact

Domeniul de incidență al proiectului se regăsește printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1.417 din 4 aprilie 2007 - partea referitoare la acquis-ul Schengen și la fluxul de numerar în perioada 2007-2009, care prevede la cap. I art. 2 paragraful 1 lit. b "investiții în toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT și software...)" iar la paragraful 2 "acțiunile trebuie să se subscrie parțial sau în totalitate acquis-ului Schengen și să aibă legătură cu protecția viitoarelor frontiere externe, chiar dacă aceste acțiuni nu au loc la viitoarele frontiere externe".

Parametrii care urmează a fi îmbunătățiți:

a) schimbul de informații prin canalele corecte de comunicație, puncte locale de contact, proceduri de urgență;

b) un concept clar de pregătire (de bază și continuă) care să acopere abilitățile operaționale, cunoașterea legislației, a limbilor străine etc.;

c) funcționarea coordonării interne la toate nivelurile;

d) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliție de frontieră, vamă, poliție, autorități judiciare, procurori);

e) echipamente de comunicații compatibile.

f) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere pe teritoriul țării prin intensificarea cercetărilor, verificărilor și a supravegherii.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Asistență tehnică pentru pregătirea condițiilor necesare implementării ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic Documents On-line) și APIS (Advance Passenger Information System)

Justificare

Scopul proiectului este pregătirea cadrului instituțional și îmbunătățirea cooperării interinstituționale pentru a obține condițiile necesare implementării sistemelor FADO și APIS.

Prezentul proiect va fi o continuare a dotării cu echipamente IT&C livrate prin programe PHARE finalizate și în desfășurare, și, în același timp, va fi complementar acestora. Proiectul este complementar altor contracte prin care se realizează continuarea implementării sistemelor FADO și APIS, cu alte cuvinte pregătește condițiile organizaționale necesare și oferă pregătirea personalului cu atribuții în domeniu, la standarde europene, contribuind la îmbunătățirea cadrului de cooperare interinstituțională și a armonizării procedurilor interinstituționale în stadiul preliminar implementării sistemelor FADO și APIS.

Prin acest proiect se urmărește:

a) identificarea condițiilor pregătitoare necesare și propunerea de soluții de ordin tehnic, financiar, procedural, normativ, operațional și de dezvoltare a resurselor umane în vederea pregătirii cadrului instituțional și interinstituțional pentru implementarea ulterioară a sistemelor FADO și APIS;

b) dezvoltarea competențelor tehnice în domeniul IT&C necesare specialiștilor IT/C ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) în vederea adoptării celor mai bune soluții/condiții de pregătire a implementării sistemelor FADO și APIS, respectiv în domeniul schimbului de informații și al combaterii fraudei în documente și vize, al utilizării, administrării și alimentării cu date a sistemelor și bazelor de date;

c) îmbunătățirea cooperării interinstituționale prin armonizare procedurală și crearea cadrului necesar îmbunătățirii realizării schimbului de informații și combaterii fraudei în documente și vize.

Asistența tehnică cerută de acest proiect constituie o fază preliminară pentru crearea capacității instituționale, respectiv pregătirea resurselor umane, un stadiu absolut necesar implementării ulterioare a FADO și APIS, care va contribui la prevenirea migrației ilegale, a criminalității transfrontaliere, a actelor teroriste și va asigura securitatea transportului aerian și a călătorilor, pentru alinierea la cerințele Schengen.

Rezultate

Rezultatele garantate ale proiectului sunt:

a) studiul de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative și operaționale necesare pregătirii cadrului instituțional și interinstituțional pentru implementarea ulterioară a APIS;

b) resursele umane, tehnice, tehnologice, informaționale, logistice, financiare etc., optimizate pentru asigurarea condițiilor necesare implementării ulterioare a FADO și APIS;

c) programul de pregătire a specialiștilor IT&C și de formare a formatorilor, în conformitate cu cele mai bune practici europene, standarde și modalități tehnice referitor la sistemele FADO/APIS, în vederea îmbunătățirii realizării schimbului de informații, a asigurării securității informațiilor și combaterii fraudei în documente și vize, a utilizării, administrării și alimentării cu date a sistemelor și bazelor de date (întrucât sistemul FADO cuprinde o bază de date cu specimene și metode de falsificare);

d) materialele-suport, liniile directoare/manualele de procedură produse și distribuite;

e) echipamentul necesar achiziționat și instalat în sprijinul implementării FADO (stații de lucru, scannere și echipamente UPS).

Este prevăzută încheierea a două contracte, după cum urmează:

a) contractul de servicii, care va acoperi primele 4 rezultate de mai sus;

b) contractul de furnizare, ce acoperă ultimul rezultat descris mai sus.

Durata de execuție a proiectului este planificată între trimestrul I 2008 și trimestrul III 2009.

Activități

Pentru ducerea la îndeplinire a acestor acțiuni vor fi desfășurate următoarele activități:

a) evaluarea generală a nevoilor de pregătire-dezvoltare ale PFR privind legislația, procedurile, cadrul instituțional și interinstituțional, cunoștințele și capabilitățile resurselor umane, resursele logistice etc., necesare pregătirii și asigurării precondițiilor pentru implementarea ulterioară a sistemelor FADO și APIS;

b) realizarea unui studiu ca rezultat al evaluării de nevoi, care să cuprindă soluțiile adecvate nevoilor identificate, în termeni de dezvoltare organizațională și schimbare, îmbunătățire a cadrului legislativ și procedural, a celui de cooperare interinstituțională, de instruire a personalului, suport logistic etc. - măsuri de îmbunătățire tehnică și operațională;

c) elaborarea și derularea unui program de instruire (și de formare a formatorilor) pentru îmbunătățirea/modernizarea cunoștințelor și abilităților personalului din domeniul IT&C, necesare implementării sistemelor nominalizate sau similare, cu accent pe teme ca: metode practice de aplicare a sistemelor, folosirea, administrarea, alimentarea cu date a bazelor de date și sistemelor informatice, securitatea informațiilor, metode de falsificare, specimene, schimb de informații, combaterea fraudelor în documente și vize etc.;

d) producerea materialelor auxiliare instruirii, manuale de proceduri, ghiduri practice;

e) elaborarea și realizarea unui schimb de experiență cu o instituție similară dintr-un alt stat membru care a implementat sau este în curs de implementare a unor sisteme similare celor FADO/APIS;

f) achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare implementării sistemului FADO.

NOTĂ:

Specificațiile tehnice pentru echipamentele necesare implementării FADO (stații de lucru, scanere și UPS) au fost deja elaborate.

Impact

Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregătește să adere la spațiul Schengen. Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiție majoră atât în infrastructură, cât și în pregătirea personalului, pentru a putea face față viitoarelor provocări pe care aderarea la spațiul Schengen le va aduce.

Astfel, un impact în domeniului dotării cu echipamente IT&C va duce inevitabil și la o solicitare de instruire a personalului IT&C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software etc. De aici se impun unele dintre rezultatele dotării cu echipamente IT&C și ale instruirii/formării profesionale a personalului din domeniu:

a) programe noi de pregătire în domeniul specific;

b) creșterea cooperării cu experții din statele membre Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiții cât mai bune și a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat;

c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de competență, care să fie în concordanță cu acquis-ul Schengen și care vor trebui să fie însușite de către tot personalul PFR.

Asistența tehnică solicitată prin intermediul acestui proiect constituie o etapă preliminară de creare a capacității instituționale, respectiv de pregătire a resurselor umane, etapă absolut necesară implementării ulterioare a sistemelor FADO și APIS, care vor contribui la prevenirea migrației ilegale, a infracționalității transfrontaliere, a actelor de terorism și la asigurarea securității transportului aerian și a siguranței călătorilor, în vederea alinierii la cerințele Schengen.

Parametrii care urmează să fie îmbunătățiți:

a) cooperare locală, multilaterală și bilaterală;

b) schimb de informații prin canale de comunicare, puncte locale de contact și proceduri de urgență;

c) controale la frontieră în baza unor analize de risc;

d) echipamente de comunicare compatibile;

e) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale și supraveghere;

f) măsuri pentru repatriere, în concordanță cu legislația națională.

Centrul de Cooperare Polițienească Internațională

Crearea aplicației SIRENE și investiții în infrastructură, achiziționarea de echipament tehnic și de calcul în vederea operaționalizării Biroului SIRENE

Justificare

Obiectivul major este sporirea capacității de stocare și accesare a informațiilor de către autoritățile române implicate în lupta împotriva criminalității transfrontaliere și operaționalizarea Biroului SIRENE în vederea asigurării unui control eficient la frontierele externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.

Scopul proiectului este:

a) crearea și instalarea aplicației aferente Biroului SIRENE și achiziționarea infrastructurii IT&C, precum și a echipamentului IT necesar desfășurării activității operaționale a biroului:

(i) achiziționarea necesarului pentru infrastructura Biroului SIRENE (rețele de comunicații, sisteme pentru prevenirea accesului neautorizat, sisteme pentru prevenirea incendiilor etc.);

(îi) achiziționarea echipamentului de birotică, a echipamentului IT și de telecomunicații necesar funcționării Biroului SIRENE, în conformitate cu planul de dezvoltare al Biroului SIRENE;

(iii) interconectarea aplicației SIRENE cu SINS și realizarea testelor de funcționare la nivel central;

b) pregătirea operatorilor Biroului SIRENE și a utilizatorilor finali în vederea utilizării aplicației și a sistemului IT prin accesarea/furnizarea informațiilor prin SINS:

(i) pregătirea internă a operatorilor Biroului SIRENE național. Aceștia vor beneficia de un training inițial bazat pe o aplicație de lucru off-line creată pentru acest program de specializare;

(îi) instruirea profesională a utilizatorilor finali ai SIS, respectiv a lucrătorilor MIRA, care ocupă deja anumite posturi de lucru și care vor beneficia de stagii de specializare în domeniul Schengen. Aceste cursuri au ca scop principal însușirea aptitudinilor profesionale necesare în utilizarea SIS și a schimbului de informații dintre birourile SIRENE. Acest training va însuma seminarii, grupuri de lucru, ateliere de lucru, schimb de experiență cu alte state membre ale Spațiului Schengen.

SIS II și Biroul SIRENE reprezintă instrumente-cheie în cooperarea tranfrontalieră dintre statele membre Schengen. Implementarea acestora la nivel național reprezintă două dintre criteriile esențiale ale aderării la Uniunea Europeană și la spațiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale Uniunii Europene reprezintă un avantaj în aderarea României la acest spațiu. În acest context, înființarea unui Birou SIRENE funcțional și a SINS devine o necesitate.

Proiectul propus, prin cele două componente, de investiții și pregătire, creează premisele necesare pentru dotarea Biroului național SIRENE cu resursele materiale și logistice impuse de standardele și prevederile legale specifice, precum și pentru pregătirea operatorilor Biroului SIRENE.

Aceste investiții vor asigura funcționalitatea Biroului SIRENE la standarde operaționale, acesta urmând să devină principalul instrument care va asigura protecția celei mai mari frontiere externe a spațiului Schengen. Înființarea Biroului național SIRENE va asigura un schimb de informații eficient cu birourile SIRENE din celelalte state membre, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, a bunelor practici în domeniu, constituind un canal de cooperare polițienească internațională, suplimentar față de cele cunoscute deja: Interpol, Europol, Centrul SECI, birourile de atașați și ofițeri de legătură acreditați.

I. Contribuție la Strategia națională privind aderarea la spațiul Schengen și/sau la Planul de acțiune Schengen.

Strategia națională de aderare a României la Spațiul Schengen:

Principalele măsuri avute în vedere, în funcție de fiecare domeniu al cooperării Schengen, se referă la Capitolul 4.2 Construcția instituțională și investiții, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate, respectiv Sistemul Informatic Schengen, vizând în special:

- pct. 3 - "Activități tehnice și administrative privind înființarea Biroului SIRENE România"

- pct. 7 - "Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazei de date SIS II; operaționalizarea Biroului SIRENE (partea operativă și tehnică)"

- PAS

SIS este un capitol important în cadrul PAS 2007, care include mai multe măsuri asumate de România pentru îndeplinirea criteriilor necesare dobândirii calității de stat membru Schengen, după cum urmează:

a) Măsuri instituționale:

- 2.4 - Întocmirea de module de pregătire pentru operatorii SIRENE (domenii de interes: limbi străine, cooperare Schengen, analiză de risc, statistici, criterii de performanță, IT etc.)

b) Măsuri administrative și tehnice:

(i) 1.2 - Crearea aplicației SIRENE și a copiei off-line pentru modulul de training pentru operatorii SIRENE;

(îi) 1.7 - Achiziționarea echipamentului necesar pentru dezvoltarea infrastructurii SIRENE (mobilier și echipamente de birou, sisteme de prevenire a accesului neautorizat, dispozitive de prevenire a incendiilor);

(iii) 1.9 Achiziționarea de sisteme IT&C pentru funcționarea SIRENE, în concordanță cu planul de dezvoltare SIRENE.

Rezultate

Rezultatele garantate ale proiectului sunt:

a) va fi realizată aplicația SIRENE, iar Biroul SIRENE va fi dotat corespunzător din punct de vedere tehnic și al comunicațiilor, astfel încât să fie capabil să efectueze în mod eficient schimbul de informații cu celelalte birouri SIRENE, la standardele impuse de acquis-ul Schengen și de cele mai bune practici în domeniu;

b) aproximativ 40 de operatori SIRENE vor fi pregătiți să realizeze schimbul de informații la standarde profesionale;

c) instituțiile beneficiare cu drept de acces (consultare și furnizare) la SIS (IGPR, IGPFR, Oficiul pentru Imigrări, Direcția Generală de Pașapoarte, Institutul Național pentru Evidența Persoanelor, Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date, Direcția Regim Permise Auto și Înmatricularea Vehiculelor, Ministerul Justiției, Ministerul Public) vor dispune de personal pregătit pentru utilizarea SINS și a schimbului de informații prin birourile SIRENE, precum și pentru furnizarea de informații pentru SINS, compatibil SIS II.

II. Acquis-ul Schengen relevant:

a) Convenția Schengen - art. 92-119

Obligația de a crea un birou național SIRENE se regăsește în prevederile Convenției Schengen.

De asemenea, trebuie menționate art. 92 alin. 4 din Convenția Schengen și Regulamentul Consiliului nr. 871/2004 privind introducerea unor noi funcții ale Sistemului de Informatic Schengen, inclusiv în combaterea terorismului, aceasta reprezentând baza pentru înființarea Biroului SIRENE la nivelul statelor membre, cu respectarea legislației naționale: "Statele membre vor schimba, în concordanță cu legislația națională, prin intermediul autorităților competente (SIRENE), toate informațiile suplimentare necesare în urma înregistrării unei alerte și pentru a asigura întreprinderea de măsuri relativ la persoanele sau obiectele înregistrate în Sistemul Informatic Schengen și care au fost identificare în urma unor căutări. Aceste informații vor fi utilizate numai în scopurile în care au fost transmise."

Este important să fie menționat

Regulamentul (CE) nr. 1.987/2006

al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la crearea, operaționalizarea și utilizarea celei de-a doua generații a Sistemului Informatic Schengen (SIS II), care stipulează în art. 7 alin. 2 "Fiecare stat membru va desemna autoritatea care să asigure schimbul tuturor informațiilor suplimentare (Biroul SIRENE) în concordanță cu prevederile Manualului SIRENE."

b)

Regulamentul (CE) nr. 1.987/2006

al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la crearea, operaționalizarea și utilizarea celei de-a doua generații a Sistemului Informatic Schengen (SIS II) (JO nr. L 381 din 28 decembrie 2006);

c)

Regulamentul (CE) nr. 1.986/2006

al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la accesul la cea de-a doua generație a Sistemului Informatic (SIS II) prin intermediul serviciilor din cadrul statelor membre responsabile cu emiterea certificatelor de înregistrare a (JO nr. L 381 din 28 decembrie 2006);

d) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.988/2006 din 21 decembrie 2006, care modifică

Regulamentul (CE) nr. 2424/2001

privind dezvoltarea celei de-a doua generații a Sistemului de Informații Schengen (SIS II) (JO nr. L 411 din 30 decembrie 2006);

e) art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană;

f) Decizia Comisiei Europene din 4 aprilie 2007 privind gestionarea și controlul Facilității Schengen - partea referitoare la acquis-ul Schengen și la fluxul de numerar în perioada 2007-2009.

Încă de la creare, Biroul SIRENE a fost beneficiarul unui proiect de înfrățire instituțională PHARE 2002 - RO02/IB/JH - 03 "Asistență tehnică și juridică pentru implementarea acquisului Schengen" cu Franța și Spania. Proiectul menționat a fost un proiect comun, care a conținut aspecte juridice și tehnice, având ca rezultat un cadru juridic pentru un sistem IT&C, compatibil cu SIS -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 345/2005 . Proiectul a oferit și o primă proiecție a modului de organizare a Biroului SIRENE în momentul în care va deveni complet operațional, prin evidențierea misiunilor specifice ale muncii prin intermediul SIRENE, precum și a țintei pe care trebuie să și-o fixeze România din perspectiva viitoarei conectări la SIS. A fost elaborată o concepție generală privind Biroul SIRENE din România, care stabilește principalele direcții ale organizării funcționale a acestuia, necesarul de personal, instruirea personalului și importanța unui software adecvat. Documentele elaborate se referă, în principal, la sarcinile principale ale oricărui birou SIRENE, fără a aborda sau a intră în detaliile privitoare la procedurile interne ale fiecărui stat membru.

Planul de dezvoltare a Biroului SIRENE a fost elaborat în cadrul proiectului menționat și a constituit baza măsurilor din PAS 2007 actualizat. Acest document conține aspecte care guvernează regimul juridic pentru Biroul SIRENE, un manual despre procedurile naționale, necesarul de echipament și de resurse umane și necesarul de evaluare pentru echipamentele IT&C și pentru aplicația SIRENE, după cum urmează:

Se preconizează încheierea a două contracte în cadrul acestui proiect, respectiv:

a) crearea unei aplicații SIRENE și instruirea operatorilor care o vor utiliza;

b) investiții în echipamente IT&C necesare pentru operaționalizarea Biroului SIRENE.

Activități

Legate de rezultatul 1:

a) evaluarea necesarului de echipament pentru personalul Biroului SIRENE în concordanță cu acquis-ul Schengen;

b) lansarea licitației în vederea achiziționării echipamentului IT&C necesar pentru operaționalizarea Biroului SIRENE;

c) achiziționarea și instalarea echipamentului IT&C

Nr.

crt.

Tipul de echipament

Utilitatea

Cantitatea

1

Stația de lucru

Șef Birou SIRENE

1

Adjunct șef Birou SIRENE

1

Secretariat

2

Șef de tură

1

Operatori

5

Specialiști IT

1

Interpreți

2

Magistrați

1

2

Imprimante de rețea

Operatori + șef de tură

2

Secretariat

1

Șeful și adjunctul șefului

Biroului SIRENE

1

3

Scanner

Operatori

minim 2

4

Server

Server de messenger cu sistem

SIRPIT

1

Server de messenger local

1

Server de fișiere pentru stocarea

electronică a documentelor

10

Server SGBD

1

Server pentru aplicații (aplicația

SIRENE, aplicația pentru circuitul

electronic al documentelor etc.)

1

Server Active Directory

1

5

Rețea

Rețea locală de comunicații

31 de

porturi X 100

6

Telefoane

Posturi telefonice interne și

internaționale

10X300

7

Fax

Faxuri cu imagine de calitate

ridicată

2X450

d) proiectarea, designul și implementarea aplicației SIRENE;

e) încărcarea aplicației cu datele relevante/introducerea datelor relevante în program;

f) evaluarea finală a calității și testele de întreținere;

g) interconectarea cu C.SIS și cu alte birouri SIRENE.

Legate de rezultatele 2 și 3:

a) evaluarea resurselor umane în domeniul SIS/SIRENE, atât la nivelul SIRENE, cât și la nivelul utilizatorilor finali;

b) elaborarea curriculei de pregătire pentru operatori și utilizatori finali, în concordanță cu programul coordonat de MIRA prin Direcția generală management resurse umane, intitulat "Conceptul integrat de pregătire profesională a personalului implicat în procesul de aderare la spațiul Schengen";

c) participarea la module de pregătire a operatorilor SIRENE și a utilizatorilor finali. Cele mai importante teme ale sesiunilor de pregătire vor fi: introducere generală și cunoștințe de bază privind SIS/SIRENE, importanța Biroului SIRENE în cadrul cooperării polițienești în spațiul Schengen, categorii de date introduse în SIS, reguli ce trebuie respectate în consultarea/furnizarea de date în SIS etc.;

d) schimbul de experiență și vizite de studiu în alte state membre pentru o înțelegere mai bună a aspectelor teoretice în acest domeniu;

e) participarea la sesiunile de pregătire pentru personalul IT implicat în activități SIS II în cadrul Centrului multifuncțional de pregătire Schengen, sub egida Direcției Generale IT&C.

Impact

Indicatori de impact:

a) Biroul național SIRENE va deveni instrumentul principal care va asigura protecția frontierelor externe ale spațiului Schengen;

b) operaționalizarea Biroului național SIRENE va asigura un schimb eficient de date și informații cu alte birouri naționale SIRENE din alte state membre, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen și cu cele mai bune practici din domeniu.

Biroul SIS II și SIRENE sunt instrumente-cheie în cooperarea transfrontalieră dintre statele Schengen. Implementarea lor la nivel național reprezintă două dintre criteriile de aderare la spațiul Schengen. Asigurarea unui nivel înalt de control la frontierele externe ale Uniunii Europene extinse este o problemă-cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen. Ținând cont de aceasta, înființarea unui birou SIRENE în cadrul SINS devine o necesitate.

Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt următorii:

a) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autorități judiciare);

b) echipamentul de comunicații compatibil;

c) cooperarea având la bază acorduri internaționale sau bilaterale, aplicată ad-hoc (schimb de informații, controale comune, gestionarea situațiilor de readmisie);

d) schimbul de informații prin canalele de comunicații adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgență.

Direcția Regim Permise Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCÎV)

Modernizarea sistemului informatic al DRPCÎV în vederea consultării datelor din SINS și NSIS

Justificare

Obiectivul general al proiectului este creșterea capacității de control prin asigurarea informațiilor și accesului la date, în domeniul de competență, pentru consultarea/furnizarea informațiilor către SINS, compatibil cu SIS II.

În ceea ce privește responsabilitățile naționale, DRPCÎV gestionează Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, care conține date în raport cu art. 92-119 din Convenția Schengen. Măsurile obligatorii din competența acestei structuri pentru consultarea/furnizarea SINS sunt stabilite în Strategia națională și în PAS.

Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor gestionează alerte Schengen referitoare la vehiculele cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc, trailerele care au încărcătură ce nu depășește 750 kg, certificatele de înmatriculare/permisele de conducere în alb ce au fost furate, însușite fără drept, pierdute sau invalidate și certificatele de înmatriculare a vehiculelor, permisele de conducere și plăcuțele cu numere ale vehiculelor care au fost furate, însușite, pierdute sau invalidate.

Arhitectura bazei de date naționale este centralizată, iar introducerea de date se realizează de către fiecare serviciu public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor organizat în cadrul instituției prefectului.

Rezultate

Rezultatele așteptate și contractele proiectului:

a) dezvoltarea Sistemului informatic național de evidență a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor din punct de vedere operațional și tehnic pentru consultarea/furnizarea datelor din SINS, la nivel central.

Prin acest contract vor fi achiziționate două servere de capacitate mărită pentru unitatea centrală;

b) achiziționarea de echipamente pentru consultarea datelor din SINS de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Prin acest contract vor fi achiziționate 60 de stații, 42 de imprimante cu software în managementul securității și conectare la DVCN (Rețeaua integrată de comunicații voce - date), la nivel local;

c) instruirea în ceea ce privește procedurile naționale pentru SIS, proceduri operaționale și tehnice. Pe baza acestui contract vor fi pregătiți 50 de ofițeri de poliție și 100 de agenți de poliție pe teme de legislație europeană, SIS, procedurile naționale SIS, procedurile naționale SIRENE etc.

Durata execuției proiectului este planificată în luna iulie 2009 și până în luna iunie 2010.

Activități

Planul de modernizare include următoarele activități:

a) elaborarea documentației de licitație;

b) desfășurarea pentru procedurile de licitație;

c) atribuirea contractului;

d) desfășurarea activităților conform prevederilor legale;

e) livrarea, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor;

f) instruirea personalului din punct de vedere operațional și tehnic.

Impact

Dezvoltarea Sistemului informatic național de evidență a permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, din punct de vedere operațional și tehnic, astfel încât să furnizeze datele și informațiile necesare pentru autoritățile de aplicare a legii, responsabile de controlul și supravegherea frontierei, precum și pentru autoritățile de pe teritoriul național care aplică măsuri de prevenire a criminalității transfrontaliere.

Rezultatele proiectului vor fi următoarele:

a) asigurarea mecanismelor operaționale și tehnice prin care, înainte de autorizarea unei operațiuni de înmatriculare a vehiculelor sau eliberare a certificatelor de înmatriculare/ permiselor de conducere, datele să fie verificate în baza națională de semnalmente;

b) furnizarea către SINS a alertelor relevante Schengen, din competența DRPCÎV;

c) baza de date centrală va fi compatibilă și pregătită să furnizeze alertele relevante Schengen;

d) dezvoltarea infrastructurii tehnice astfel încât toate serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor să consulte datele din SINS;

e) pregătirea personalului cu privire la procedurile operaționale și tehnice.

Oficiul Român pentru Imigrări (ORI)

1. Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS II și VIS

Justificare

Scopul proiectului este actualizarea aplicațiilor IT și a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificațiile tehnice ale SIS II și VIS.

În prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de compatibilitate cu SIS II și VIS. Totuși, în lumina unei armonizări depline, este necesară dezvoltarea sistemelor ORI, atât referitor la bazele de date, cât și la aplicații.

Structura bazei de date trebuie extinsă și completată pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II și VIS într-un format compatibil.

Aplicațiile necesită upgradarea secțiunii de consultare a bazelor de date, astfel încât timpul de răspuns să se mențină în limitele impuse de SIS II și VIS.

În plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesară dezvoltarea unor module pentru obținerea, procesarea și managementul datelor biometrice ale cetățenilor care solicită vize, precum și pentru imprimarea vizelor pe documente, la PTF.

Deoarece ciclul de viață al componentelor hardware procurate urmează să ia sfârșit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.

Sporirea numărului de date prelucrate și stocate, datorită creșterii numărului de dosare din baza de date și a preluării procesului de prelucrare a datelor biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente, operaționale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate de stocare, viteză de procesare).

În vederea creării modulelor de obținere a datelor biometrice pentru imprimarea vizelor, în PTF va fi necesară achiziționarea echipamentelor pentru amprentarea digitală a solicitanților de viză, similare cu cele care vor funcționa în cadrul misiunilor diplomatice din România.

Politica de securitate referitoare la sistemele informaționale ale ORI furnizează o protecție corespunzătoare a informației, în ceea ce privește protecția fizică a acestora, accesul la echipamente și date, în conformitate cu competențele și prevederile legale curente.

Cu toate acestea, se consideră că nivelul de securitate și confidențialitate a sistemului ar trebui îmbunătățit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului actual.

Rezultate

Printre rezultatele garantate se numără:

a) achiziționarea echipamentelor de acces securizat;

b) upgradarea structurii bazei de date prin intermediul corelării diferitelor tipuri de date cu informațiile din cadrul SIS II și VIS;

c) achiziționarea echipamentelor de obținere și prelucrarea a datelor biometrice;

d) implementarea datelor biometrice;

e) upgradarea cererilor de utilizare a noilor tipuri de date.

Activități:

a) modificări ale bazei de date;

b) modificări ale aplicațiilor IT;

c) introducerea datelor biometrice;

d) înlocuirea treptată a echipamentului ieșit din starea de funcționare;

e) achiziționarea echipamentului necesar pentru preluarea, procesarea și stocarea datelor biometrice;

f) achiziționarea și punerea în funcțiune a dispozitivelor pentru codificarea datelor din canelele de comunicație existente;

g) achiziționarea și instalarea dispozitivelor pentru identificarea utilizatorilor cu scopul de a controla accesul la stațiile de lucru, potrivit soluției tehnice abordate, scanerului de amprente sau cardului magnetic care vor dubla accesul criptat;

h) supravegherea electronică a accesului din cadrul locațiilor ORI în care sistemul SMIS poate fi accesat;

i) pregătirea tuturor utilizatorilor cu privire la metodele de folosire a echipamentelor achiziționate.

Impact

Proiectul propus va contribui la reducerea riscului cu privire la acceptarea la ghișeu a documentelor de identitate, de călătorie și a celor privind statutul civil contrafăcute, la reducerea numărului de cazuri în care dreptul de ședere a fost obținut prin fraudă și va diminua timpul necesar pentru procesarea aplicațiilor depuse pentru prelungirea dreptului de ședere.

Prezentul proiect va continua alinierea aplicațiilor naționale la sistemele IT ale Uniunii Europene SIS și VIS.

Parametrii care vor fi abordați:

a) controale făcute asupra documentelor la secțiile consulare și la consulatele de carieră;

b) detectarea falsurilor și a documentelor falsificate;

c) controale asupra documentelor de aplicare a vizei;

d) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere din interiorul teritoriului prin cercetări sporite, verificări și supravegheri care trebuie perfecționate.

2. Realizarea și integrarea în sistemul informatic al ORI a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, de călătorie și de stare civilă, folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranță ale acestora

Justificare

Scopul acestui proiect este să creeze un instrument pentru personalul ORI, care să permită depistarea tentativelor de fraudă menite obținerii, în mod ilegal, a dreptului de ședere.

Prin proiectul PHARE 0107.17 ORI a realizat un sistem IT pentru gestionarea străinilor, prin contracte de investiție.

Până la sfârșitul anului 2004 a fost implementat un proiect-pilot la nivelul a 4 județe, iar până la sfârșitul anului 2005 sistemul a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.

Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect-pilot pentru un sistem on-line de procesare a aplicațiilor VISA a fost finanțat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct central localizat la Ministerul Afacerilor Externe și conectat direct la MIRA. Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE 2002/000-586.04.14.

Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem informațional pentru putere decizională și este stabilit în cadrul Planului de acțiune 2007 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2007

pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010.

În activitatea uzuală de serviciu, personalul ORI se confruntă cu multe cazuri în care trebuie să ia decizii referitoare la documentele de identitate și la cele care privesc statutul civil ale cetățenilor străini, fără posibilitatea de a le compara cu exemplarele originale în acel moment. O bibliotecă virtuală cu informații relevante ar fi un instrument eficient, pentru personalul menționat, în detectarea documentelor contrafăcute și falsificate.

Rezultate

Rezultatele garantate sunt:

a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor și a echipamentului aferent pentru stocarea datelor, instalat și operațional;

b) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor, a echipamentului aferent și a echipamentului software, instalat și operațional pentru captare/prelucrare de imagini;

c) o fază-pilot pentru proiectul operațional din cadrul sistemului IT pentru gestionarea străinilor.

În cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur contract de furnizare.

Cantitățile și echipamentul vor fi determinate după încheierea studiului de fezabilitate, coordonat de către Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul MIRA.

În cadrul acestui proiect se va finaliza contractul de achiziții. Cantitatea minimă de echipament achiziționat va fi:

Nr.

crt.

Echipamentul

Cantitatea

1

Stație de lucru grafică

1

2

Server (incluzând stocarea)

1

3

Priză multifuncțională

4

4

Scanner

4

5

Imprimantă laser color

2

6

Software de prelucrare grafică

1

7

Dispozitiv de stocare externă

2

Durata de executare a proiectului este prevăzută a se întinde pe parcursul primelor două trimestre ale anului 2008.

Activități:

a) analizarea specificațiilor referitoare la funcțiile sistemului;

b) crearea specificațiilor tehnice, potrivit necesităților corespunzătoare de implementare a sistemului;

c) dezvoltarea sistemului, incluzând, totodată, achiziționarea și instalarea software-ului și echipamentelor necesare, conform proiectului și specificațiilor tehnice;

d) testarea funcțiilor sistemului;

e) sistemul de implementare;

f) sesiune de instruire referitoare la utilizarea bibliotecii virtuale.

Impact

Proiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghișee a documentelor de identitate, călătorie și statut civil contrafăcute, în vederea reducerii numărului de cazuri în care dreptul de rezidență este obținut fraudulos, precum și la diminuarea perioadei necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a dreptului de rezidență.

Proiectul curent va continua procesul de armonizare a cererilor naționale cu sistemele informaționale ale Uniunii Europene, respective SIS și VIS.

Parametrii abordați vor fi:

a) controlul documentelor la secțiile consulare și la consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor false sau falsificate;

c) controlul documentelor incluse în cererile de viză;

d) măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii și intensificării verificărilor, a controalelor și supravegherii.

B. Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

Dezvoltarea Sistemului Național de Semnalări privind Vizele (N-VIS)

Justificare

România a dezvoltat un sistem informatic național, numit "Visa on Line", folosit de către misiunile diplomatice și secțiile consulare pentru a procesa cererile de viză. Folosind sistemul informatic, funcționarul consular transmite electronic un formular de aplicație, inclusiv o fotografie color, către CNV, unde, în funcție de cetățenia solicitantului și de tipul de viză solicitat, aplicația este procesată fie de către CNV, fie de către ORI.

CNV este responsabil pentru examinarea și aprobarea/ respingerea aplicațiilor pentru vizele de ședere pe termen scurt, solicitate de către cetățeni din terțe state fără risc de migrație. ORI procesează aplicațiile pentru vizele de ședere pe termen lung, precum și aplicațiile pentru vizele de ședere pe termen scurt pentru cetățeni care provin din țările incluse în lista statelor cu risc ridicat de migrație.

Ca urmare a Strategiei naționale și a PAS, România începe în anul 2007 implementarea componentei naționale a VIS (N VIS) pentru:

a) a îmbunătăți schimbul de informații dintre statele membre privind aplicațiile pentru vize;

b) a contribui la îmbunătățirea cooperării consulare;

c) a preveni fenomenului de "visa shopping";

d) a facilita verificarea faptului că deținătorul și titularul vizei sunt aceeași persoană, la PCTF externă;

e) a contribui la identificarea și repatrierea imigranților ilegali;

f) a facilita aplicarea

Regulamentului (CE) nr. 343/2003

al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe.

Sistemul N VIS va fi administrat de CNV.

Pentru a implementa N VIS, România a adoptat planuri strategice, precum Strategia națională privind aderarea la spațiul Schengen, PAS și Strategia națională. MAE va pregăti pentru dezvoltare Sistemul național pentru informare privind vizele (NS-VIS), folosind finanțare prin Programul PHARE pentru asistență tehnică. Durata estimativă pentru implementare este până în anul 2009.

Obiective:

- inițierea, dezvoltarea și implementarea pe infrastructura sistemului visa on line a componentei naționale a NS-VIS, care să cuprindă componenta VISION și interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) și SINS.

Rezultatele urmărite:

a) consultarea riguroasă și în timp util, în sistem on line, a statelor membre ale Convenției Schengen privind cererile de vize pentru spațiul Uniunii Europene;

b) sprijin în identificarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere ori rezidență pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul la frontierele interne, inclusiv în scopul returnării acestora;

c) prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a fiecăruia dintre statele membre;

d) facilitarea luptei împotriva fraudei;

e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene și pe teritoriul statelor membre;

f) preîntâmpinarea acțiunilor de "visa shopping".

Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura de comunicații existentă între sediul central al MAE și posturile consulare, iar interfața de aplicații existentă va fi schimbată, astfel încât posturile consulare să poată accesa sistemul visa on line (utilizat de ORI); vor fi create conexiuni cu NS-VIS de către instituțiile guvernamentale române, introducând datele în baza de date creată, întreținută și modernizată de ORI; totodată, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul sistemului VISION; vor fi achiziționate componente de hardware și software necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.

Rezultate

Proiectul vizează:

a) contract de audit al implementării pentru NS-VIS. Obținerea documentelor necesare în vederea organizării licitației, respectând termenele stabilite;

b) contract de implementare a proiectului pentru NS-VIS și VISION. Achiziționarea aplicațiilor de software și a echipamentului aferent, necesar punerii în funcțiune a NS-VIS, în parametrii stabiliți, specificați în manualele de achiziție;

c) contract de asistență tehnică pentru cursul de formare destinat managementului proiectului VIS. Instruirea personalului prin intermediul cursurilor predate de către o firmă desemnată în urma procesului de licitație pentru implementarea aplicațiilor VIS, necesare la utilizarea și menținerea NS-VIS;

d) echiparea posturilor consulare cu infrastructura de comunicații și IT necesară în vederea armonizării procesului de prelucrare a cererilor de viză cu standardele Schengen.

În cadrul acestui proiect se vor finaliza 3 contracte:

a) cursuri de management de proiect VIS;

b) implementarea VIS, VISION;

c) auditul implementării VIS.

Durata de execuție a proiectului este planificată începând cu al doilea trimestru al anului 2008 și până în al doilea trimestru al anului 2010.

Activități:

a) crearea unei fișe de post pentru fiecare membru al echipei, stabilită în vederea monitorizării programelor care presupun compatibilitate totală cu standardele Schengen, în ceea ce privește echipamentul și activitățile;

b) implicarea experților desemnați din cadrul direcțiilor generale de comunicații și tehnologia informației, de management logistic și administrativ, consiliere generală și servicii financiare în redactarea documentației necesare licitațiilor și procedurilor de achiziție, bazată pe analizele efectuate și pe manualele de achiziție;

c) revizuirea și controlul progreselor realizate pe baza calendarului de activități stabilit între părțile contractante, având în vedere obținerea standardelor optime de calitate, cu respectarea concomitentă a planificării și a termenelor.

Asistența tehnică acordată în vederea dezvoltării NS-VIS:

a) proiectul tehnic - elaborarea unui document care să conțină descrierea specificațiilor tehnice și funcționale ale sistemului informatic de semnalizare, în conformitate cu acquis-ul Schengen și cu specificațiile tehnice ale SIS II;

b) specificații tehnice - elaborarea unui document care să conțină specificațiile tehnice ale:

(i) software-ului pentru aplicații;

(îi) hardware-ului și software-ului de referință;

(iii) software-ului destinat comunicațiilor și securității;

(iv) bazei de date;

(v) echipamentelor de conectare;

(vi) altor echipamente necesare funcționării sistemului;

c) dosarul de licitație - elaborarea dosarului de licitație, conform specificațiilor tehnice și proiectului tehnic.

Impact

În conformitate cu prevederile Strategiei naționale, o componentă-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române, este reprezentată de o politică adecvată de acordare a vizelor, care ar trebui armonizată cu politica europeană în domeniu.

În acest context, MAE trebuie să asigure dotarea corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice și consulare cu echipament de detectare a documentelor false sau falsificate.

Pe de altă parte, VIS va constitui un nou instrument menit să îmbunătățească controlul la frontiera externă și să stabilească standarde comune cu privire la managementul frontierei.

Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă, în cadrul căreia se întreprind controale privind migrația în spațiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementări, bine definit. Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil și controlul la frontierele externe au fost adoptate de Guvernul României pentru a permite libera circulație a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fără ca acestea să tulbure în vreun fel legea și ordinea.

Formarea de personal consular de un înalt profesionalism va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a verificării imigranților în spațiul Schengen; aceste verificări se vor derula în conformitate cu reglementările privind acordarea vizelor, a dreptului la azil și controlul la frontierele externe, specificate în Instrucțiunile consulare comune.

Parametrii care urmează a fi îmbunătățiți:

a) controalele efectuate asupra documentelor la secțiile consulare și consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor falsificate;

c) controlul documentelor necesare cererilor de viză;

d) cooperarea multilaterală, bilaterală și locală;

e) schimbul de informații prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor aplicabile în caz de urgență;

f) coordonarea internă la toate nivelele.

Măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificărilor, controalelor și supravegherii

C. Serviciul Telecomunicații Speciale (STS)

1. Extensia și consolidarea rețelei de comunicații integrate WAN-ATM la nivelul orașelor din România pentru asigurarea fluxului necesar de informații pentru instituțiile publice guvernamentale, până la nivelul structurilor teritoriale

Justificare

STS oferă servicii de comunicații securizate pentru autoritățile publice locale și instituțiile din România, conform legislației în vigoare. Până în prezent, infrastructura integrată de comunicații, deținută și operată de STS, poate furniza servicii de comunicații până la nivelul celor 41 de reședințe de județ și în municipiul București.

Spre deosebire de STS, alți furnizori de pe piața de comunicații oferă servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară și nu garantează aceeași gamă a serviciilor în toată țara. De asemenea, serviciile oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT&C ale autorităților publice locale.

Infrastructura STS se bazează pe rețeaua integrată multiservicii a statului, cu puncte de prezență (comutatoare multiservicii în tehnologie ATM) în București și în toate reședințele de județ. Comutatoarele ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între comutatoarele din nucleul rețelei ATM și, respectiv, STM-1/155Mbps, între acestea și cele din reședințele de județ). Trebuie specificat faptul că prezentul proiect va utiliza și alte tehnologii recomandate de reglementările Uniunii Europene. Resursele de transport pentru rețeaua multiservicii a statului sunt asigurate de mai multe rețele, aflate, de asemenea, în proprietatea și operarea STS: rețeaua națională de fibră optică și rețeaua națională de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluțiile de acces, care conectează sediile autorităților publice beneficiare la cel mai apropiat punct de prezență al rețelei multiservicii a statului din reședințele de județ și municipiul București, sunt, de asemenea, în proprietatea și în operarea STS și se bazează pe soluții tehnice radio (microunde PDH și sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi torsadate de cupru) și fibră optică.

La momentul actual, STS nu deține resurse de comunicații proprii pentru a distribui serviciile rețelei integrate multiservicii a statului către beneficiarii autorizați, cu sedii în locații din afara reședințelor de județ. Pentru a ajunge la locațiile situate în afara reședințelor de județ și a municipiului București, STS închiriază servicii de comunicații de la operatorii comerciali. Această soluție are marele dezavantaj că securitatea și disponibilitatea unor astfel de legături nu corespund cerințelor de comunicații ale autorităților publice din domeniul ordinii publice și siguranței naționale.

Proiectul propus va asigura autorităților publice cu responsabilități în domeniul ordinii publice și siguranței naționale, la nivelul tuturor orașelor din România, posibilitatea de acces securizat și redundant la infrastructura integrată de comunicații a statului.

Rezultate

Rezultate garantate:

a) toate orașele din România vor avea puncte de reprezentare a rețelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicațiilor STS;

b) orașele din România vor avea o soluție Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe stații de bază radio și suficiente unități de abonați radio), care va implementa conexiunea dintre sediile beneficiarilor autorizați și rețeaua locală POP a STS.

Se preconizează ca pe parcursul acestui proiect să se încheie 6 contracte, după cum urmează:

a) echipamente radioreleu de mare capacitate;

b) dulapuri metalice de exterior;

c) echipamente de acces;

d) echipamente multiservicii în tehnologie ATM;

e) servicii de amenajare de amplasamente de telecomunicații;

f) servicii de instalare, comisionare și punere în funcțiune de legături radioreleu de mare capacitate.

Durata de execuție a proiectului este preconizată a se desfășura între al doilea trimestru al anului 2008 și al doilea trimestru al anului 2010.

Activități:

a) proiectarea - include elaborarea și aprobarea proiectului, întocmirea și aprobarea documentației pentru licitație;

● mijloace - resursele tehnice și umane ale STS pentru analiza locațiilor, proiectarea detaliată a rețelei și elaborarea documentației pentru achiziție;

b) procedura de achiziție - include toate etapele legale până la semnarea contractelor;

● mijloace - resursele tehnice și umane ale STS;

c) implementare - include obținerea avizelor de colocare și lucrări de amenajare de amplasamente, derularea livrărilor de echipamente și a transportului acestora în amplasamente, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor, integrarea de rețea și acceptanța;

● mijloace - resursele tehnice și personalul STS pentru integrarea de rețea. Contracte de achiziție de echipamente și servicii pentru proiectarea și amenajarea amplasamentelor, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor.

Impact

Infrastructura de comunicații propusă va furniza autorităților publice competente acces securizat la secțiunea națională din SIS ll. Acoperirea geografică a infrastructurii în cauză va include toate orașele din România. În cazul lor, interconectivitatea este administrată de MIRA.

Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt:

a) cooperarea multilaterală, bilaterală și locală;

b) schimbul de informații prin canale de comunicații corespunzătoare, puncte de contact locale și proceduri de urgență;

c) funcționarea coordonării interne la toate nivelele;

d) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autoritățile judiciare);

e) echipamentele compatibile de comunicații;

f) acordurile de cooperare internațională și bilaterală puse în practică la fața locului (de exemplu: schimb de informații, puncte de control comune, administrarea situațiilor de reintegrare).

Măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul țării prin intensificarea verificării, controalelor și a supravegherii.

2. Realizarea interfeței de validare și preautentificare pentru utilizatorii SINS, alții decât MIRA

Justificare

În prezent, conform

Legii nr. 455/2001

privind semnătura electronică, există o singură autoritate de certificare, la nivel MIRA, autorizată de STS, pentru certificare încrucișată cu alte instituții [cu Sistemul Național de Apărare (SNA)]. Soluția prevede conectarea acestei autorități la Autoritatea de Certificare a Tranzitului din cadrul STS, exclusiv în vederea administrării anumitor informații ale instituțiilor SNA. De asemenea, a fost menționat un număr limitat de licențe pentru utilizatorii acestei autorități de certificare. Gradul de acoperire a necesităților reale, la nivelul MIRA, este de 1% prin implementarea acestei autorități de certificare.

Obiective principale:

a) realizarea interfeței de validare și preautentificare pentru utilizatorii SINS, alții decât utilizatorii MIRA;

b) obținerea suportului și a serviciilor de consultanță;

c) implementarea infrastructurii PKI la nivel central;

d) implementarea infrastructurii PKI la nivel teritorial.

În concluzie, importanța acestui proiect rezultă din necesitatea unei validări unice și a preautentificării interfeței pentru utilizatorii SINS.

Rezultate

Rezultatele garantate constau în verificarea completă a credențialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a utilizatorilor, alții decât MIRA, la accesarea SINS.

Este preconizat ca pe parcursul acestui proiect să se încheie două contracte, astfel:

a) achiziția și instalarea echipamentului necesar;

b) managementul proiectului.

Durata de execuție a proiectului este planificată să se desfășoare între al treilea trimestru al anului 2008 și al doilea trimestru al anului 2009.

Activități:

a) achiziție de echipamente hardware: servere, echipamente de rutare și comutație;

b) achiziție de programe de calculator: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere de autentificare;

c) instalarea, configurarea, administrarea și întreținerea echipamentelor IT și a programelor de calculator vor fi realizate de către personalul specializat al STS.

Impact:

a) un mecanism unitar în ceea ce privește coordonarea și cooperarea operațională;

b) o analiză de risc comună integrată;

c) echipamente interoperaționale și un personal instruit;

d) cadru legislativ comun.

Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt:

a) schimbul de informații prin canale de comunicații corespunzătoare, puncte de contact locale, proceduri de urgență;

b) schimbul de informații între autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autoritățile judiciare);

c) echipamente compatibile de comunicații;

d) măsuri de prevenire a imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul țării prin intensificarea căutării, controalelor și a supravegherii;

e) măsuri care să permită repatrierea în concordanță cu legea națională.

Secțiunea 2 Autoritatea principală însărcinată cu implementarea măsurilor/acțiunilor (organism intermediar)

Nume:

Ministerul Internelor și Reformei

Administrative

Adresă:

Piața Revoluției nr. 1 A, sectorul 1,

București, România

Numele persoanei responsabile

Corneliu Alexandru

(reprezentant autorizat):

Funcția persoanei responsabile

Director general al Direcției generale

(reprezentant autorizat):

afaceri europene și relații internaționale

Șeful Serviciului fonduri PHARE

Persoană de contact:

Meda Voicu

Funcția persoanei de contact:

Șeful Serviciului fonduri PHARE

Telefon:

(40 21) 315 26 17

Fax:

(40 21) 311 35 55

E-mail:

ceip@mai.gov.ro

Nume:

Ministerul Afacerilor Externe

Adresă:

Aleea Alexandru nr. 24, sectorul 1,

București, România

Numele persoanei responsabile

Lucian Leuștean

(reprezentant autorizat):

Funcția persoanei responsabile

Secretar general

(reprezentant autorizat):

Telefon:

(40 21) 319.21.08; 319.21.25

Fax:

(40 21) 319.68.62

E-mail:

mae@mae.ro

Nume:

Direcția generală afaceri consulare

Persoană de contact:

Gabriel Micu

Funcția persoanei de contact:

Consilier diplomatic

Telefon:

(40 21) 319 68 75; 319 68 70

Telefon (visa center):

(40 21) 232 55 07

Fax:

(40 21) 319.68.69

E-mail:

gabriel.micu@mae.ro

Nume:

Serviciul de Telecomunicații Speciale

Adresă:

Splaiul Independenței nr. 323 A,

sectorul 6, București

Numele persoanei responsabile

Marcel Opriș

(reprezentant autorizat):

Funcția persoanei responsabile

Director

(reprezentant autorizat):

Persoană de contact:

Florin Șcheau

Funcția persoanei de contact:

Șeful Serviciului management programe

Telefon:

+40-21-3113225; +40-744.682.205

Fax:

+40-21-2222289

E-mail:

fscheau@stsnet. ro

Secțiunea 3 Complementaritatea și consistența cu măsurile implementate prin alte instrumente

Dezvoltările în domeniul justiției și afacerilor interne au debutat cu mulți ani în urmă în vederea pregătirii aderării la Uniunea Europeană și la spațiul Schengen. Ca urmare, sprijinul Uniunii Europene - în special în cadrul programelor PHARE - a fost utilizat pentru implementarea programelor de dezvoltare tehnică, de infrastructură, precum și în domeniul construcției instituționale sau al instruirii experților. În conformitate cu planurile de implementare a acestor programe cu sprijin din partea Uniunii Europene, începute anterior, realizarea actuală a altor programe constituie necesitatea prezentei asistențe în vederea sprijinirii agențiilor de aplicare a legii. Programele PHARE 2001, 2002, 2003 și proiectele ce vor fi cofinanțate prin Facilitatea de tranziție se concentrează pe îmbunătățiri în domenii referitoare la aderarea la spațiul Schengen. În acest context, planificarea măsurilor în domeniul Facilității Schengen se va desfășura avându-se în vedere realizările și proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor constitui subiectul unui proces responsabil și atent de planificare în scopul evitării duplicării și suprapunerilor.

Secțiunea 4 Vizibilitatea cofinanțării Uniunii Europene

Informare și publicitate

Informarea și publicitatea vor fi subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile competente la nivel național, regional și local. Conținutul măsurilor Schengen va fi publicat în cea mai adecvată formă. Astfel de documente vor fi diseminate și vor fi disponibile tuturor părților interesate. Se va asigura o prezentare consistentă a materialelor de informare și de publicitate.

Măsurile de informare și publicitate la fața locului vor include instalarea de panouri publicitare, plăci permanente cu informații la investițiile în infrastructură.

Vizibilitatea

Finanțarea Uniunii Europene va fi vizibilă prin diseminarea informației la beneficiarii potențiali, la toate persoanele care vor beneficia de pe urma măsurilor Facilității Schengen. Prin mass-media se vor face informări în cea mai adecvată manieră în privința acțiunilor cofinanțate de Uniunea Europeană.

a) Campanii publice

Principiile care trebuie să guverneze relațiile cu mass-media sunt următoarele: promptitudine, transparență, acuratețe și neutralitate politică.

Relațiile cu mass-media vor cuprinde următoarele instrumente de comunicare: comunicate de presă, conferințe de presă, briefing-uri, interviuri, vizite de presă.

Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea și încheierea unui proiect, precum și cu ocazia încheierii anumitor stagii de proiect, cu condiția ca informațiile respective să fie noutăți: proiectul să fie de interes pentru public și/sau să aibă impact la nivelul cetățenilor (de exemplu, creșterea calității serviciilor publice).

Conferința de presă va fi organizată când informația destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permițând astfel dezbaterea publică. Aceste cazuri pot fi următoarele: proiectul se discută deja în media, proiectul este o noutate/o realizare importantă în domeniu, proiectul este complicat și cere multe explicații/clarificări.

Briefing-urile și interviurile vor fi organizate pentru a oferi mass-mediei informații tehnice specifice referitoare la proiectul care este în derulare.

Vizitele de presă pot fi organizate pentru reprezentanții presei, pentru a permite o mai bună înțelegere în domeniul stadiului proiectului.

b) Afișe

Afișele vor sublinia mesajul care trebuie transmis și trebuie să cuprindă, ca elemente de identitate, marca EU și/sau marca EU-România, împreună cu marca beneficiarului.

c) Materiale video/audio

În cazul videoclipurilor folosite pentru comunicate de presă prin televizor/video va fi inserat simbolul Uniunii Europene o perioadă suficientă pentru a fi citit. Textul "Proiect finanțat de către Uniunea Europeană" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum și în cazul clipurilor audio.

Inserarea textului "Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene" este, de asemenea, obligatorie. În cazul clipurilor audio pregătite pentru comunicatele de presă prin casete radio sau audio, acest text trebuie citit.

Aceste mențiuni nu sunt obligatorii în cazul campaniilor de informare publică.

d) Publicații

Publicațiile pot fi: pliante, broșuri de informare/povești de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicației (de preferință pe prima copertă) vor apărea sigla Uniunii Europene și sigla terței părți.

Pe ultima copertă se plasează o casetă tehnică, ce va conține următoarele:

(i) titlul programului;

(îi) editorul materialului;

(iii) data publicării;

(iv) textul: "Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene".

e) Bannere

Bannerul va conține, pe lângă titlul programului/proiectului, sigla Uniunii Europene și sigla terței părți. Bannerul va avea următoarele caracteristici tehnice:

(i) 2,5 m x 0,8 m, pentru o sală care poate găzdui până la 100 de persoane;

(îi) 4 m x 1,2 m, pentru o sală mai mare sau în exterior.

Manual de identitate vizuală

Panouri pentru afișare temporară și plăci pentru amplasare

Panourile care anunță (co-)participarea Uniunii Europene la finanțarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia, într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementării proiectului și în următoarele 6 luni după închiderea acestuia.

Numărul și dimensiunile panourilor trebuie să corespundă anvergurii operațiunilor și trebuie să fie suficient de vizibile, astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului.

Următoarele elemente informative vor fi prezente, în mod obligatoriu, pe panou:

(i) titlul proiectului/investiției;

(îi) sigla Uniunii Europene;

(iii) sigla terței părți și sigla contractantului;

(iv) valoarea proiectului și termenul limită.

Pentru recunoașterea implicării Uniunii Europene în finanțarea construcției sau renovării unor clădiri cu destinație publică sau socială, se vor amplasa în apropierea intrării acestora plăci inscripționate. Dimensiunea recomandată a acestor plăci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie să se integreze arhitecturii și aspectului general al clădirii.

Inscripția va conține sigla Uniunii Europene, sigla terței părți, precum și un text care să reflecte contribuția Uniunii Europene, de exemplu: "Clădirea acestei școli a fost consolidată cu sprijinul UNIUNII EUROPENE", precum și anul execuției lucrării.

Anunțuri publicitare

Se vor face anunțuri publice cu ocazia lansării proiectelor, licitațiilor, cererilor de oferte etc.

Autocolante și plăcuțe pentru active fixe

Autocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe și/sau rambursabile (mașini, mobilă, utilaje, echipamente, rechizite etc.) obișnuite în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângă intrarea sau pe ușile clădirilor unde se desfășoară asemenea proiecte. Autocolantele vor fi plasate la vedere, pe partea din față a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor depinde de suprafața disponibilă pentru afișare. Autocolantul va include sigla Uniunii Europene.

Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de peste 100.000 euro, toate echipamentele vor avea fixate plăcuțe de tip metalic sau similar, de dimensiunea 75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene și textul:

Contract nr. ......./Lot nr. ...../Articol nr. ......./Seria nr. .....

Alte produse

Pentru produse de informare care vor fi folosite în scopul asigurării vizibilității va fi inserată o casetă tehnică, care trebuie să cuprindă următoarele:

(i) titlul proiectului;

(îi) editorul materialului;

(iii) data publicării;

(iv) textul "Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Uniunii Europene".

Secțiunea 5 Costuri operaționale (logistică și asistență tehnică)

A. Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Direcția generală audit intern

Aplicație informatică pentru managementul de proiect, risc și conformitate

În scopul realizării unui sistem fiabil de management de proiect, care să conțină toate proiectele și caracteristicile Facilității Schengen, va fi dezvoltată o aplicație informatică ce va cuprinde module unificate pentru managementul de proiect, risc și conformitate. Acest software va corespunde minimum următoarelor specificații:

a) Soft de depozitare

Aplicația va documenta și va întreține informația într-un sistem central de înregistrări, incluzând politicile, minutele de management, regulamentele, cadrul de control și conformitate, precum și procesele de lucru. Softul de depozitare va conține și legături la biblioteci referitoare la risc și control, către cadre multiple de control și regulamente internaționale. Această centralizare a informațiilor-cheie va simplifica managementul de risc, va promova transparența proceselor și va diminua costurile relative la inițiative.

b) Soft de control al proceselor

Această aplicație va oferi o abordare bazată pe risc, care va alinia toate controalele-cheie către riscuri, în scopul de a promova comportamentul angajaților către direcția dorită și pentru a optimiza procesele. Aplicația de control al proceselor va integra automat procesele de risc pentru întreaga organizație, va furniza sprijin pentru conformitate, va stopa violări ale controlului pentru prioritizarea acțiunilor corective și va preveni slăbiciunile materiale în privința dezvoltării și persistenței. Softul va integra automat monitorizarea controlului pentru aplicații software și nonsoftware.

c) Soft de management al riscului

Această aplicație va ajuta la implementarea proceselor colaborative de management al riscului în vederea furnizării unei analize ample a punctelor de risc la diferite niveluri ale organizației, prin toate entitățile organizației, proceselor și infrastructurii IT. Softul va fi proiectat intuitiv pe baza proceselor colaborative pentru direcționarea managementului de risc, precum și a managementului din domeniile legislative, de risc operațional, analizând oportunitățile în lumina acestor riscuri și dezvoltând răspunsuri adecvate.

d) Soft de management al sustenabilității

Aplicația de management al sustenabilității se va baza pe rapoarte de sustenabilitate, practici de măsurare, considerând în primul rând performanța organizațională către o dezvoltare sustenabilă. Softul de management al sustenabilității va reduce efortul și timpul necesare realizării rapoartelor de sustenabilitate și va crește credibilitatea și auditabilitatea raportării programelor.

Direcția generală Schengen

Direcția generală afaceri europene și relații internaționale

Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației

Direcția generală financiară

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Inspectoratul General al Poliției Române

Oficiul Român pentru Imigrări

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

Centrul de Cooperare Polițienească Internațională

B. Ministerul Afacerilor Externe

C. Serviciul de Telecomunicații Speciale

D. Ministerul Economiei și Finanțelor

1. Oficiul de Plăți și Contractare

2. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centrală de Evaluare

E. Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României

Asistență tehnică și logistică

Având în vedere sumele importante care vor finanța proiectele propuse prin acest plan indicativ, de asemenea complexitatea proiectelor, numărul mare de beneficiari, agenții și instituții implicate, precum și cerințele Uniunii Europene și legislația națională, este necesar a fi introdus și dezvoltat un domeniu adițional care va susține și va sprijini sistemul de management, implementare și control. Vor fi implementate contracte care vor acoperi minimum următoarele:

a) monitorizare și evaluare intermediară;

b) controale și verificări/audit ale/al proiectelor în toate fazele, la fața locului;

c) asistență tehnică pentru programare și implementare (de exemplu: elaborare de documentație, verificare a calității documentației);

d) instruirea echipelor implicate în gestionarea proiectelor;

e) sprijin contabil;

f) asistență și sprijin pe timpul fazei de licitație;

g) asistență tehnică și juridică, consultanță și reprezentare în instanță;

h) traducere și translație;

i) echipament de birotică, echipamente hard/soft pentru management, monitorizare și evaluare, consumabile, service pentru echipamente, echipamente pentru translație simultană;

j) logistică pe timpul întrunirilor;

k) sprijin logistic, ce va cuprinde minimum: închiriere de săli de conferință, transport, catering;

l) acțiuni de vizibilitate.

În acest proiect vor fi incluse costuri ce vor acoperi:

a) diferențe ale ratelor de schimb valutar;

b) aprobări/avize de construcție, taxe, alte documente, aprobări avize necesare în conformitate cu legislația în vigoare;

c) taxele existente în conformitate cu legislația în vigoare sau taxele ce ar putea apărea;

d) studii de fezabilitate, proiecte tehnice, studii de impact asupra mediului etc.

--------------