Decizia nr. 634/1997

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Nestianu Valeriu împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 8 iulie 1997 .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4 decembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților legal citate, și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 20 martie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.755/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, ridicată de Nestianu Valeriu.

Prin Decizia nr. 317 din 8 iulie 1997, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă.

Aceasta soluție s-a fundamentat pe practica jurisdicțională a Curții Constituționale în materia recursului în anulare.

Împotriva deciziei sus-menționate, Nestianu Valeriu a declarat recurs, în termen legal, cu motivarea ca, prin aceasta decizie, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat și asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 56/1993 și ca judecarea excepției s-a făcut fără citarea părților.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 138/1997, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Nici una dintre autoritățile menționate nu a comunicat punctul ei de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

În ceea ce privește recursul declarat în cauza, se retine ca acesta este neîntemeiat. Primul motiv de recurs, constând în nesoluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 31 din Legea nr. 56/1993, nu poate fi primit, deoarece, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate prin încheiere. Întrucât, în speta, instanța n-a reținut prin încheiere excepția privind art. 31 din Legea nr. 56/1993, considerând ca aceasta nu este o dispoziție de care depinde soluționarea cauzei, asa cum cer prevederile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu era competența să soluționeze o astfel de excepție.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi reținut, deoarece, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în redactarea anterioară, Curtea Constituțională avea dreptul, dacă aprecia ca excepția de neconstituționalitate este vadit nefondata, sa o soluționeze cu unanimitate de voturi, fără citarea părților. Acestea au însă dreptul de a declara recurs, asa cum s-a făcut și în speta, iar acesta se judeca în mod obligatoriu în ședința publică și cu citarea părților.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Nestianu Valeriu împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 8 iulie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 1997.