Decizia nr. 113/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6, 11, 26, 31-36, 47 și 107 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, considerând că prevederile legale sunt discriminatorii pentru unii dintre creditori în raport cu alții.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.145/40/2005, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6, 11, 26, 31-36, 47 și 107 din Legea nr. 85/2006 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. în cauza ce are ca obiect deschiderea procedurii insolvenței față de autorul excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 6, 11, 26, 31-36, 47 și 107 din Legea nr. 85/2006

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (2), art. 44, 45 și 126 din Constituție. Se arată că dispozițiile legale criticate creează competențe atribuite judecătorului-sindic care au ca rezultat crearea unei instanțe extraordinare. Textele de lege criticate creează, în același timp, un regim preferențial pentru unii creditori în detrimentul altora și al debitorului, iar operatorii economici sunt puși în situația de a intră în faliment din cauza unor întârzieri în înregistrarea documentelor contabile. Mai arată că prin restrângerea exercițiului dreptului debitorului de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile, precum și prin indisponibilizarea acestora se încalcă principiul libertății comerțului și inviolabilitatea proprietății private.

Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este întemeiată. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens este invocată jurisprudența Curții Constituționale.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că niciuna dintre criticile formulate de autorul excepției nu este întemeiată. Astfel, consideră că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu contravin principiului egalității în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, consideră că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului, iar liberul acces la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6, 11, 26, 31-36, 47 și 107 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, astfel cum a fost modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

Dispozițiile legale criticate reglementează competența tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, stabilind că procedurile prevăzute în conținutul legii vor fi exercitate de un judecător-sindic, principalele atribuții ale judecătorului-sindic, începerea procedurii insolvenței, deschiderea procedurii, precum și hotărârea judecătorului-sindic prin care se decide intrarea în faliment.

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele texte din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică și art. 126 privind instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej s-a reținut că în cadrul procedurii insolvenței "sunt stabilite unele reguli derogatorii de la dreptul comun, fiind însă aplicabil

art. 149 din Legea nr. 85/2006 , potrivit căruia prevederile legale se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial român și ale

Legii nr. 637/2002

cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței.

Astfel, sunt respectate atât principiul constituțional al accesului la justiție, cât și cel al dreptului la apărare. Legiuitorul a avut în vedere, la instituirea lor, ocrotirea intereselor părților, în sensul de a se evita formularea șicanatorie a cererilor de recuzare, asigurând efectuarea cu celeritate a atribuțiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, pe care le impun desfășurarea și finalizarea procedurii insolvenței". Totodată, Curtea a reținut că "regulile de procedură prevăzute de

Legea nr. 85/2006

se aplică în mod echitabil creditorilor și debitorilor aflați în situație identică și care se încadrează în ipotezele normelor juridice respective, fără a institui privilegii sau discriminări, fiind astfel respectate dispozițiile art. 16 din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".

În legătură cu susținerile referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 26 din Legea nr. 85/2006 , Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 1.232 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008. Astfel, prin acea decizie, respingând excepția, s-a reținut că nu este încălcat art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 și art. 44 alin. (2) din Constituție. S-a arătat că

art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

dă debitorului, față de care s-a solicitat deschiderea procedurii, posibilitatea de a contesta existența stării de insolvență.

În sfârșit, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat și asupra celorlalte dispoziții legale criticate. Astfel, prin

Decizia nr. 378 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2007, Curtea a constatat că dispozițiile

art. 31, 47 și 48 din Legea nr. 85/2006

sunt constituționale. Curtea observă că, în această cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de același autor al excepției în același dosar al aceleiași instanțe, în cadrul căreia a formulat critici asemănătoare cu cele formulate în prezenta cauză.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față Pentru aceleași considerente urmează să fie respinse și criticile de neconstituționalitate ale

art. 11, 32-36 și 107 din Legea nr. 85/2006 .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6, 11, 26, 31-36, 47 și 107 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009.