Decizia nr. 208/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Decizia nr. 18/2001 18 ianuarie 2001 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 și 337 din Codul…
- Decizia nr. 195/2002 27 iunie 2002 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 și 337 din Codul…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Shyti Blenis în Dosarul nr. 6.238/118/2008 al Tribunalului Constanța - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.238/118/2008, Tribunalul Constanța - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Shyti Blenis.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece îngrădește dreptul de a solicita extinderea efectelor cu privire la alte persoane, astfel încât inculpatul poate fi condamnat pentru o infracțiune mai gravă decât cea pe care a săvârșit-o, neavând mijloacele procesuale de a se apăra, aceste mijloace nefiind puse la îndemâna judecătorului. Se mai arată că textul conține norme contrare dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, prin aceea că lasă la latitudinea exclusivă a procurorului extinderea procesului penal cu privire la alte persoane.
Tribunalul Constanța - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 337 din Codul de procedură penală nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la apărare al inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 337 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "În cursul judecății, când se descoperă date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatului sau date cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoană.
Dispozițiile art. 336 se aplică în mod corespunzător."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, cu raportare la art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, prin raportare la o serie de texte din Constituție invocate și în prezenta cauză și față de critici similare.
Astfel, prin
Decizia nr. 762 din 18 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 337 din Codul de procedură penală, reținând că procedura extinderii procesului penal cu privire la alte persoane este în concordanță cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție, referitor la rolul Ministerului Public, potrivit căruia, "în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor". Corespunzător acestor atribuții constituționale, Ministerul Public este singurul îndreptățit să ceară extinderea procesului penal, așa cum este singurul care întocmește actul de acuzare. Această simetrie juridică respectă accesul liber la justiție și nu contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece se aplică fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Mai mult, prin
Decizia nr. 484 din 29 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 28 iunie 2007, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 337 din Codul de procedură penală, a reținut că, în situația în care procurorul nu formulează o cerere de extindere a procesului penal, partea interesată poate sesiza organele de urmărire penală, în temeiul art. 221 "Modurile de sesizare", respectiv art. 279 "Organele cărora li se adresează plângerea" din Codul de procedură penală. Se asigură, astfel, accesul liber la justiție și, în mod corespunzător, toate garanțiile ce caracterizează un proces echitabil, inclusiv sub aspectul asigurării dreptului la apărare și al îndeplinirii exigențelor privind înfăptuirea justiției.
Aceeași soluție de respingere a criticii de neconstituționalitate a pronunțat Curtea, pentru considerentele de mai sus, și prin
Decizia nr. 195 din 27 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 august 2002, și
Decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 26 martie 2001.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, atât considerentele, cât și soluția din deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Shyti Blenis în Dosarul nr. 6.238/118/2008 al Tribunalului Constanța - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.