Decizia nr. 612/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

privind grațierea și procedura acordării grațierii, excepție ridicată de Claudiu Marian în Dosarul nr. 4102.01/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4102.01/320/2006, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

privind grațierea și procedura acordării grațierii, excepție ridicată de Claudiu Marian în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 78 referitoare la Intrarea în vigoare a legii, deoarece, în opinia sa, instanța de judecată nu a aplicat în mod corect legea mai favorabilă cuprinsă în art. 136 alin. 3 din Codul penal, potrivit căruia, în caz de grațiere, termenul de reabilitare curge de la data actului de grațiere. De asemenea, instanța de drept comun a reținut în mod nelegal aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) din Codul penal referitoare la recidiva postexecutorie.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii. În pofida acestui principiu, textul legal criticat instituie un tratament inegal pentru persoanele aflate în aceeași situație juridică. Astfel, în cazul în care o faptă a fost comisă în participație de mai mulți autori, este posibil ca, din motive obiective, unul dintre autori să fie condamnat la o dată ulterioară și deci să fie privat de drepturile de care au beneficiat ceilalți, respectiv să fie lipsit de efectele grațierii pentru perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a actului de grațiere și rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de condamnare.

În sfârșit, autorul excepției mai consideră că

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

contravine prevederilor art. 78 din Constituție, deoarece legea nu poate intră în vigoare în cazuri individuale, ci, având un caracter general, ar trebui să conțină data exactă de la care va produce efecte juridice.

Judecătoria Târgu Mureș opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

privind grațierea și procedura acordării grațierii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 16 octombrie 2002, care au următorul conținut: "Atunci când legea de grațiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, grațierea își produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 385 din 25 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 , statuând că prevederile, "potrivit cărora grațierea își produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare atunci când legea de grațiere intră în vigoare înaintea acestei hotărâri, nu sunt de natură a afecta principiul egalității cetățenilor în fața legii, deoarece se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică circumscrisă de text. De altfel, prin

Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 546/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Curtea a statuat că este încălcat principiul egalității atunci când se limitează aplicarea legii de grațiere la pedepse, măsuri și sancțiuni stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive până la intrarea în vigoare a legii, excluzându-se pedepsele, măsurile și sancțiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârșite până la această dată.

Dispozițiile legale criticate nu contravin nici prevederilor constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, deoarece nu conțin nicio dispoziție de natură a interzice aplicarea acestuia. De altfel, potrivit

art. 21 din Legea nr. 546/2002 , dispozițiile legii criticate «se aplică numai cererilor de grațiere depuse după intrarea ei în vigoare, precum și cererilor de grațiere anterioare, dacă această reglementare este mai favorabilă.»

Însă modul de aplicare a dispozițiilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

nu mai este o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare, care nu intră în competența instanței de contencios constituțional.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la art. 78 din Constituție, deoarece, potrivit

art. 22, Legea nr. 546/2002

a intrat în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, stabilirea acestui moment satisface pe deplin exigența constituțională referitoare la intrarea în vigoare a legii, potrivit căreia acest lucru se poate face și la o dată ulterioară prevăzută în textul ei."

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002

privind grațierea și procedura acordării grațierii, excepție ridicată de Claudiu Marian în Dosarul nr. 4102.01/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2010.