Decizia nr. 852/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2007

pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepții ridicate de Uniunea Județeană Teritorială Sanitas - Gorj în Dosarul nr. 16.043/95/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 248D/2010, nr. 325D/2010 și nr. 326D/2010 având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 8.512D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 248D/2010, nr. 325D/2010 și nr. 326D/2010 la Dosarul nr. 8.512D/2009.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 248D/2010, nr. 325D/2010 și nr. 326D/2010 la Dosarul nr. 8.512D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât se invocă aspecte de interpretare și aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 noiembrie 2009, 11 ianuarie 2010, 12 ianuarie 2010 și 18 ianuarie 2010, pronunțate în dosarele nr. 16.043/95/2008, nr. 16.036/95/2008, nr. 2.890/95/2009 și nr. 16.041/95/2008, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2007

pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepții ridicate de Uniunea Județeană Teritorială Sanitas - Gorj în cauze având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate, prin deosebirea de tratament juridic pe care o consacră între diferitele categorii de salariați din sistemul bugetar cu referire la plata primei de concediu, încalcă principiul egalității. Se arată că textul legal nu vizează și primele de concediu prevăzute în contractele colective de muncă, ci numai pe cele care rezultă din acte normative.

Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2), ale art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2007

pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 20 decembrie 2007, care au următorul cuprins:

"(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001-2006.

(2) Intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe de urgență, conform alin. (1): funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din justiție, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale, începând cu anul intrării acestora în vigoare."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) privind criteriile de discriminare și art. 16 privind principiul egalității.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției pornește de la o premisă greșită în critica sa de neconstituționalitate, întrucât sugerează faptul că textul legal criticat, reglementând modalitatea de eșalonare a acordării primelor de concediu prevăzute numai prin actele de reglementare primară, încalcă art. 16 din Constituție. Dacă nu s-ar fi limitat la acestea, textul criticat ar fi fost aplicabil cu privire la toate primele de concediu de care ar beneficia personalul bugetar, deci și cu privire la cele rezultate din contractele colective de muncă, astfel cum este cazul autorului excepției. Or, acest lucru ar fi însemnat ca legiuitorul primar sau delegat să fi adoptat un act de reglementare primară care să fi vizat situații juridice ce rezultau dintr-un contract colectiv de muncă, ceea ce este inadmisibil. Într-o atare situație, legea ar deveni un act secundar, subordonat unui act principal - contractul colectiv de muncă - deja existent. În acest sens, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, a statuat că "încheierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste convenții sunt izvor de drept, dar forța lor juridică nu poate fi superioară legii. În consecință, convențiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie"; în caz contrar "s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, și anume primordialitatea legii în reglementarea relațiilor sociale. În consecință, negocierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea dispozițiilor legale existente".

De asemenea, Curtea, prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a mai statuat că dispozițiile art. 41 alin. (5) din Constituție, privind caracterul obligatoriu al convențiilor colective, nu exclud "posibilitatea legiuitorului de a interveni, din rațiuni de interes general, pentru modificarea unor dispoziții din contractele colective de muncă, reglementând soluții care să răspundă nevoilor sociale existente la un moment dat".

Contractele colective de muncă sunt garantate și se execută întocmai de către părțile sale, eventualele litigii născute în temeiul acestora urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Faptul că angajatorul nu a acordat primele de concediu la care erau îndrituiți angajații nu are drept efect obligația legiuitorului de a edicta norme de reglementare primară spre a stabili un termen de eșalonare. Din contră, se naște dreptul la acțiune al angajatului în baza contractului colectiv de muncă semnat și în condițiile Codului muncii sau ale

Legii nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă.

În aceste condiții, Curtea nu poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi reglementat de art. 4 alin. (2) și art. 16 din Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2007

pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, excepții ridicate de Uniunea Județeană Teritorială Sanitas - Gorj în dosarele nr. 16.043/95/2008, nr. 16.036/95/2008, nr. 2.890/95/2009 și nr. 16.041/95/2008 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2010.