Decizia nr. 414/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007

pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008

pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de Ridy Iosif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.962/271/2007, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007

pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008

pentru prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de intimatul Ridy Iosif Carol, prin mandatar, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece, pe de-o parte, ordonanțele Guvernului criticate au fost adoptate fără a exista situații extraordinare a căror reglementare să nu poată fi amânată, iar, pe de altă parte, acestea încalcă accesul liber la justiție.

Judecătoria Oradea - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, deoarece prorogarea unor termene în vederea unei bune administrări a justiției ca serviciu public s-a făcut ținând seama de gravele consecințe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenței suportului tehnic necesar și care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanțelor judecătorești.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile:

-

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 77/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009;

-

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007

pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată prin

Legea nr. 127/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 2 iunie 2008;

-

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008

pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008, aprobată prin

Legea nr. 100/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2009.

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 - Statul român, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind liberul acces la justiție, art. 52 alin. (3) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 73 alin. (3) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 82 alin. (2) privind validarea mandatului și depunerea jurământului de către Președintele României, art. 108 alin. (3) și (4) privind hotărârile și ordonanțele Guvernului, art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă, art. 124 privind independența justiției, art. 125 alin. (3) privind incompatibilitățile judecătorilor, art. 126 alin. (1) și (2) privind instanțele judecătorești și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Cu privire la dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , precum și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008 , Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este nemotivată, deoarece simpla enumerare în susținerea acesteia a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

În ceea ce privește

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2007 , prin care s-a dispus prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente până la data de 1 ianuarie 2009, astfel cum a fost aprobată prin

Legea nr. 127/2008 , Curtea a constatat că aceasta și-a încetat aplicabilitatea, iar încetarea aplicabilității unui act normativ atrage o soluție de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 703 din 5 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 12 iunie 2009, și

Decizia nr. 335 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007, încetarea aplicabilității unui act normativ atrage o soluție de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

De altfel, în același sens, Curtea s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție invocate și în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 1.559 din 7 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011, Curtea respingând ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a acestora, excepție invocată de același mandatar ca și cel din prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2007

pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008

pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de Ridy Iosif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2011.