Decizia nr. 613/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Armașu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, care formează obiectul Dosarului nr. 3.094D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.472D/2010 și nr. 4.199D/2010, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Consiliul Local al Comunei Băneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 3.472D/2010 și nr. 4.199D/2010 la Dosarul nr. 3.094D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.865/101/2010, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Armașu într-o cauză având ca obiect o acțiune în anularea unui act emis de autoritățile publice locale.

Prin Încheierea din 6 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 262/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepția de neconstituționalitate, ridicată de Consiliul Local al Comunei Băneasa într-o cauză având ca obiect o acțiune în anularea unui act emis de autoritățile publice locale.

Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Alexandru Gheorghe Chivari într-o cauză având ca obiect o acțiune în anularea unui act emis de autoritățile publice locale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă principiul autonomiei locale, în componenta sa organizatorică, în condițiile în care mandatul de consilier local, ales prin votul liber exprimat de către comunitatea locală, încetează de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calității de membru al unui partid, prin decizia unilaterală a partidului respectiv, nicidecum a comunității care l-a învestit. Se arată că o măsură luată de un partid politic produce efecte deosebit de importante la nivelul unei autorități publice locale, încetarea mandatului de consilier local, pentru motive ce nu țin de activitatea acestuia în cadrul instituției, intervenind automat.

Se critică faptul că sancționarea delimitării unui membru de politica partidului său cu pierderea calității de consilier câștigate prin vot, în condițiile în care "realitățile politice din România de astăzi ne obligă să admitem că este posibil ca un întreg partid să fie deturnat de la valorile pe care le-a proclamat", încalcă libertatea gândirii și a opiniilor, restrângându-se în mod nejustificat și exercitarea dreptului la asociere. Se susține, de asemenea, că se instituie o discriminare între aleșii locali, pe de o parte, și primari și parlamentari, pe de altă parte, cărora nu le încetează mandatul în cazul în care pierd calitatea de membru al partidului politic pe a cărui listă au fost aleși.

Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă și Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificată și completată prin

Legea nr. 249/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;".

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) care statuează principiul egalității în drepturi, art. 29 alin. (1) cu referire la libertatea gândirii și a opiniilor, art. 40 care consacră dreptul de asociere, art. 120 care instituie principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale și art. 121 privind autoritățile locale și orășenești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la același dispoziții constituționale ca și cele invocate în prezentele cauze conexate. Astfel, prin

Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reținut că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul și asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. Curtea a constatat că textul criticat nu conține prevederi contrare dispozițiilor art. 16 din Constituție, acesta aplicându-se deopotrivă tuturor consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Cât privește pretinsa discriminare între consilierii locali sau județeni, pe de o parte, și primari, pe de altă parte, Curtea a observat că distincția pe care o face textul asupra modalității de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleși locali, supuși unui statut distinct atât prin

Legea nr. 393/2004 , cât și prin

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . În mod analog, statutul diferit al parlamentarilor și modalitatea de alegere a acestora prin scrutin uninominal, în baza

Legii nr. 35/2008 , justifică existența unor deosebiri în ce privește cazurile de încetare a mandatului, prin comparație cu situația consilierilor locali sau județeni, care sunt aleși pe baza scrutinului de listă.

Totodată, prin

Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea a reținut că electoratul acordă votul său candidaților înscriși pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini funcții publice la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii și pe care urmează să îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier județean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică.

Referitor la criticile formulate prin raportare la dispozițiile art. 29 alin. (1) și art. 40 din Constituție, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, că încetarea calității de consilier local sau de consilier județean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădește libertatea conștiinței persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei și concepții despre lumea înconjurătoare, a opiniilor și a opțiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conștiinței implică, inevitabil, și libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor spirituale de orice fel. În strânsă legătură cu cele două libertăți se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. Or, prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

nu conțin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertățile fundamentale amintite.

În ceea ce privește invocarea normelor constituționale care instituie principiile de bază ale administrației publice locale, Curtea a observat, prin

Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, că nu au incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate, al cărui obiect îl reprezintă un text referitor la încetarea calității de consilier local sau județean.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluția pronunțată prin deciziile menționate și motivele care au stat la baza acestora își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Armașu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, de Consiliul Local al Comunei Băneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011.