Decizia nr. 711/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987,
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Constantin Camburu în Dosarul nr. 34.179/212/2009 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 34.179/212/2009, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Constantin Camburu într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, prin
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, s-au acordat persoanelor care au participat la Revoluția din 1989 titluri de revoluționari, recunoscându-li-se astfel, dreptul la onoare.
permite doar preschimbarea titlurilor vechi, acordate în baza
Legii nr. 42/1990 , iar nu acordarea unor titluri noi, astfel încât persoanele care nu au solicitat din motive obiective acordarea de titluri de revoluționar potrivit
nu pot obține titluri în baza
Judecătoria Constanța - Secția civilă își exprimă opinia în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate, raportat la art. 16 alin. (1) din Constituție. Instanța judecătorească constată că nu există nicio rațiune pentru care persoanele care nu au obținut titluri de recunoaștere a calității de luptător în baza
Legii nr. 42/1990 , să nu poată obține, în prezent, o asemenea recunoaștere din partea acelorași organisme abilitate ale statului, în mod similar persoanelor care au acționat până în momentul abrogării respectivei legi. Or, se poate observa că fiecare dintre aceste categorii de persoane se află în aceeași situație, aceea de luptător al Revoluției din 1989, astfel că și tratamentul juridic aplicabil acestora trebuie să fie egal sau cel puțin inegalitatea să fie justificată pe baze obiective. Pe de altă parte, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 30 alin. (6) din Constituție. Lipsirea petentului de un titlu care se acordă participanților la evenimente ce au marcat istoria țării nu are semnificația încălcării dreptului la onoare.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece nerespectarea termenelor instituite de
constituie o lipsă de diligență a titularului dreptului, ce nu poate fi invocată ca argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) și (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prevederi care au, în prezent, următorul conținut: "(1) Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri:
a) Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;
b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:
1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta;
2. Luptător Reținut - atribuit celor care au fost reținuți de forțele de represiune ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției;
3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;
c) Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.
(2) Titlurile instituite la alin. (1) se vor acorda în condițiile prezentei legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 30 alin. (6) privind limitele libertății de exprimare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate stabilesc categoriile de titluri pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, care se acordă avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate potrivit
Legii nr. 42/1990 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996. Așadar, prevederile legale criticate nu se referă la acordarea unor noi titluri sau calități de revoluționar, ci, astfel cum rezultă și din art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989
nr. 341/2004 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004, vizează doar preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990-1997.
Această soluție legislativă nu poate fi considerată contrară dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, din moment ce se aplică tuturor destinatarilor normei, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
Pe de altă parte, Curtea observă că persoanele care nu au depus cerere pentru dobândirea calității sau titlului de revoluționar în termenul legal, prevăzut de
și prelungit succesiv, sunt, fără îndoială, într-o situație obiectiv diferită de cea în care se află persoanele care au făcut demersurile necesare obținerii unei asemenea atestări.
Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999,
Decizia nr. 231 din 25 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004), este admisibilă diferența de tratament juridic pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, pe baza art. 14 din Convenție, a statuat că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații relevant similare. O diferență de tratament nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, dacă aceasta nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunțată în Cauza Șerife Yigit contra Turciei, 2010, paragrafele 68 și 69).
De altfel, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa, de exemplu în
Decizia nr. 253 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004, că "exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea anumitor exigențe legale, între care și stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă". În aceste condiții, recunoașterea calității prevăzute de lege și, ca urmare a recunoașterii acestei calități, acordarea unor drepturi, nu pot avea loc sine die, stabilirea unui termen pentru exercitarea acestui drept fiind necesară pentru instituirea și menținerea stabilității și securității raporturilor juridice civile și a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligență a persoanei îndreptățite nu se poate constitui într-un argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care își exercită dreptul subiectiv în limitele termenului stabilit și cele care, neglijând prevederile legale, sunt în situația de a fi pierdut posibilitatea exercitării dreptului. În acest sens, Curtea s-a pronunțat prin
Decizia nr. 889 din 10 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008.
Totodată, Curtea a reținut că nu constituie o discriminare, faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective; a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 16 din 9 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999.
Cât privește invocarea dispozițiilor art. 30 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că prevederile legale criticate nu pot fi considerate ca aducând atingere normelor constituționale menționate, din moment ce între soluția legislativă privind preschimbarea certificatelor de revoluționar și libertatea de exprimare, care trebuie exercitată în limitele prevăzute de Legea fundamentală, nu există nicio legătură.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Constantin Camburu în Dosarul nr. 34.179/212/2009 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Gagu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.